Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina arată că poate contracara rachete noi cu armament vechi, folosind tunuri antiaeriene Bofors L70 de 40 mm pentru a doborî rachete de croazieră rusești, într-un semnal important de eficiență operațională și costuri potențial mai mici pentru apărarea aeriană, potrivit Digi24.
Soldați ai Brigăzii 121 de Apărare Teritorială Separată a Ucrainei au interceptat rachete de croazieră rusești S8000 „Banderol” și Kh-59, utilizând tunuri Bofors L70, un sistem dezvoltat la finalul anilor 1940 și aflat în serviciu din anii 1950. Potrivit serviciului de presă al brigăzii, prima interceptare a fost realizată de echipajul „Chaklun” în timp ce apăra spațiul aerian din apropierea orașului Odesa, iar a doua zi o altă rachetă a fost distrusă de echipajul „Hunter” în apropierea unui alt oraș din sudul Ucrainei.
Faptul că un tun antiaerian vechi, dar „testat în luptă”, poate doborî inclusiv o rachetă de croazieră relativ nouă sugerează o opțiune de apărare aeriană care nu depinde exclusiv de interceptori moderni, mai scumpi și mai greu de procurat în cantități mari. În practică, astfel de soluții pot elibera resursele sistemelor avansate pentru amenințări mai dificile.
Publicația ucraineană Defense Express notează că aceste misiuni reconfirmă „valoarea durabilă” a sistemului Bofors L70, care a rămas în uz în mai multe armate de-a lungul deceniilor.
Digi24 arată că tunul L70 a mai fost utilizat de Garda Națională a Ucrainei pentru interceptarea dronelor, inclusiv a UAV-urilor (vehicule aeriene fără pilot) Shahed, de concepție iraniană. Noile interceptări indică faptul că sistemul poate fi eficient și împotriva rachetelor de croazieră, inclusiv S8000 „Banderol”.
Din fotografiile disponibile ale tunurilor operate de Brigada 121, ar reieși că nu au existat modernizări majore, în afară de posibile îmbunătățiri ale sistemelor de ochire. Concluzia sugerată este că angajarea țintelor se face cel mai probabil manual, nu printr-un sistem automat de control al focului.
În material se amintește că Lituania a anunțat transferul tunurilor antiaeriene Bofors L70 către Ucraina la începutul anului 2023, ca parte a unui pachet de asistență militară. Și Țările de Jos au furnizat aceste sisteme Forțelor Armate Ucrainene.
Recomandate
Rusia își extinde atacurile asupra infrastructurii ucrainene , iar schimbarea de tactică riscă să amplifice presiunea asupra energiei și logisticii înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Kremlinul susține că lovește acum „ținte fără discriminare” pe întreg teritoriul Ucrainei, ca răspuns la intensificarea atacurilor ucrainene asupra unor obiective economice și strategice din Rusia. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat pe 13 septembrie că Moscova ar fi evitat până acum atacurile „fără discriminare”, dar și-a schimbat abordarea după ce Ucraina a început să vizeze infrastructura economică și strategică rusă. „Federația Rusă nu a lovit orice și pe oricine. A început să facă acest lucru după ce ucrainenii înșiși au deschis cutia Pandorei.” Ținta: sectoare economice și infrastructură critică Declarațiile lui Peskov vin în linie cu un avertisment anterior al președintelui rus Vladimir Putin , care a spus pe 22 august că Rusia va riposta vizând „sectoarele economice sensibile” ale Ucrainei, după ce Kievul ar fi încercat să afecteze economia rusă prin lovirea unor ținte economice. „(Ucraina) și-a propus să ne afecteze economia. Ce a făcut? A deschis chiar ea această cutie a Pandorei. Așteptați-vă la un răspuns care va viza sectoarele voastre economice cele mai sensibile.” În paralel, Rusia a crescut „dramatic” numărul dronelor de atac cu motor cu reacție lansate în ultimele săptămâni, iar Kievul s-a confruntat cu atacuri descrise ca fiind deosebit de intense și aproape constante. Presiune pe energie și combustibil, cu efecte directe în lanțul logistic Digi24 notează că Rusia a vizat sistematic rețeaua energetică a Ucrainei încă din primul an al războiului pe scară largă, provocând pagube extinse infrastructurii critice și întreruperi repetate de curent — un risc major pe măsură ce se apropie sezonul rece. În același timp, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești, depozitelor de combustibil și altor ținte strategice, cu obiectivul de a reduce veniturile energetice ale Moscovei și de a crește presiunea economică. Un exemplu de escaladare cu potențial impact operațional este atacul cu drone din noaptea de 13 septembrie, raportat în regiunea Volyn (nord-vestul Ucrainei), aproape de punctul de trecere a frontierei Yahodyn–Dorohusk, în proximitatea graniței cu Polonia. Potrivit informațiilor din articol, au fost avariate o benzinărie din apropierea punctului de frontieră și a fost lovită locomotiva unui tren de călători pe ruta Kiev–Varșovia. Benzinăriile, o vulnerabilitate pentru aprovizionare și mobilitate În ultima săptămână au fost raportate cel puțin patru atacuri rusești asupra benzinăriilor din Kiev. Primarul capitalei, Vitali Klitschko, a spus pe 11 septembrie că orașul nu are resurse pentru a construi adăposturi la fiecare benzinărie și că se confruntă și cu o penurie de arme necesare pentru a intercepta dronele și rachetele rusești. Publicația mai arată că Rusia a folosit și anterior atacuri cu drone asupra benzinăriilor pentru a perturba aprovizionarea cu combustibil și logistica rutieră, în special în regiunile Harkov, Sumi și Zaporijia, iar până în august tactica s-ar fi extins și în regiunile centrale, cu zeci de benzinării lovite pe parcursul verii. [...]
Declarațiile lui Trump sugerează o presiune pentru „protejarea” fluxurilor de motorină, într-un moment în care șocurile de aprovizionare apasă pe piețele energetice globale , potrivit Digi24 . Președintele SUA i-a cerut lui Volodimir Zelenski să oprească atacurile ucrainene asupra infrastructurii rusești de producție a motorinei, argumentând că acestea contribuie la o penurie globală de combustibil. Trump a formulat explicit solicitarea, spunând că Zelenski „trebuie să înceteze să distrugă infrastructura pentru producția de motorină din Rusia” și să „atace ținte, dar nu infrastructura pentru motorină, pentru că provoacă o penurie de motorină”. Tot el a afirmat că a discutat cu liderul ucrainean despre acest subiect și a susținut că problema nu este cauzată de Orientul Mijlociu. De ce contează: motorina devine un punct sensibil în războiul energetic Mesajul lui Trump indică un efort de a limita loviturile Ucrainei asupra sectorului energetic al Rusiei, în condițiile în care piețele globale de combustibili se confruntă cu perturbări de aprovizionare. În materialul citat de Digi24, contextul este legat de efectele războiului SUA împotriva Iranului asupra lanțurilor energetice. Contextul de piață invocat: rafinare afectată și Strâmtoarea Ormuz „practic” închisă Potrivit aceleiași relatări, războiul SUA împotriva Iranului a afectat peste 20% din capacitatea de rafinare din Orientul Mijlociu și a dus, practic, la închiderea Strâmtorii Ormuz — rută maritimă prin care era transportată anterior aproximativ o cincime din petrolul tranzacționat la nivel mondial. Ce face Ucraina în teren și care este logica declarată Ucraina continuă să vizeze infrastructura petrolieră rusă, ca parte a eforturilor de a perturba aprovizionarea cu combustibili și de a reduce veniturile pe care Moscova le folosește pentru finanțarea războiului. Duminică, forțele ucrainene au lovit rafinării de petrol din regiunea Krasnodar și din Republica Tatarstan, potrivit Statului Major General al Ucrainei. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de Kyiv Independent , pe fondul unei dezbateri mai largi despre costurile economice ale atacurilor asupra infrastructurii energetice și efectele lor în piața globală a combustibililor. [...]
Armata Ucrainei extinde rapid utilizarea vehiculelor fără echipaj prin modernizarea Humvee-urilor existente , folosind un kit „bolt-on” (montaj fără modificări structurale) care permite controlul de la distanță prin satelit, potrivit TechRadar . Miza operațională este reducerea expunerii personalului și accelerarea automatizării la scară, fără a aștepta producția unor platforme complet noi. Sistemul se numește Kaban („mistreț”, în ucraineană) și este dezvoltat de compania ucraineană Drone Fight Group , care spune că a livrat deja trei Humvee-uri convertite către trei structuri: 3rd Army Corps, 429th Separate Unmanned Systems Regiment „Achilles” și 49th Brigade. De ce contează: automatizare „din stoc”, nu din fabrică Abordarea Kaban pornește de la o constrângere practică: în loc să proiecteze și să producă vehicule robotizate dedicate, armata poate transforma rapid vehicule pe care le are deja în dotare. TechRadar notează că Ucraina are peste 5.000 de Humvee-uri în serviciu, provenite din ajutor militar și granturi ale SUA, ceea ce face ca un astfel de retrofit să poată avea efecte la nivel de flotă. Kitul se montează fără a altera structura vehiculului, iar echipajele pot comuta între conducere de la distanță și conducere manuală, în funcție de misiune. Cum funcționează legătura de control: Starlink ca „linie principală”, cu rezerve Conexiunea principală pentru control este Starlink (internet prin satelit). Pentru situațiile în care legătura poate fi bruiată sau întreruptă, sistemul include canale de rezervă: transmisie video analogică și comunicații radio. Dacă legătura cade complet, Kaban oprește automat vehiculul. Din stația de control, operatorul are acces la funcții precum deplasarea vehiculului, faruri, iluminare în infraroșu, proiectoare, audio bidirecțional și telemetrie din computerul de bord. Navigația se face pe o hartă digitală, cu posibilitatea de a trasa rute și de a plasa marcaje, plus o traiectorie estimată pentru manevrare. În plus, dacă GPS-ul de pe vehicul este bruiat sau „păcălit” (spoofing), operatorul poate corecta manual poziția, conform descrierii din articol. Ce echipamente poate primi și ce urmează TechRadar menționează că, opțional, Humvee-urile modernizate pot fi dotate cu camere termice, proiectoare, lansatoare de plase pentru a prinde drone și platforme pentru lansarea dronelor ucrainene, ceea ce le face utilizabile în roluri diferite. Contextul mai larg este o creștere accelerată a roboticii terestre în Ucraina: Ministerul Apărării ar fi înregistrat peste 100.000 de misiuni logistice și de evacuare cu vehicule terestre fără echipaj (UGV) în 2026 până la 20 august, în sistemul de management al luptei DELTA. În acest peisaj, pariul Kaban este că drumul cel mai scurt către automatizare la scară trece prin modernizarea platformelor deja disponibile, nu prin așteptarea unor vehicule noi. [...]
Ucraina restricționează accesul civililor într-o fâșie de 1 km la granița cu Rusia și Belarus , printr-un „regim special” de frontieră valabil pe durata stării de urgență, măsură care schimbă regulile de circulație și activitate în zona de frontieră, potrivit Digi24 . Regimul se aplică de-a lungul frontierei cu Rusia și Belarus, pe o lățime de un kilometru, iar Guvernul ucrainean spune că restricțiile rămân în vigoare pe întreaga durată a stării de urgență, conform RBC Ukraine . Ce interdicții intră în vigoare în zona de frontieră În perimetrul vizat sunt interzise, potrivit deciziei citate: intrarea, circulația, șederea și rezidența liberă a civililor; desfășurarea oricăror activități care nu au legătură cu respingerea agresiunii armate, apărarea țării sau protejarea frontierei de stat. De ce contează măsura: securitate și control operațional în proximitatea frontierei Guvernul ucrainean justifică decizia prin nevoia de consolidare a capacităților de apărare în contextul războiului pe scară largă cu Rusia. În plus, autoritățile invocă riscul ca teritoriul Belarusului să fie folosit pentru: destabilizarea situației socio-politice în regiunile de frontieră; activități de spionaj și acțiuni subversive; crearea de amenințări la adresa securității naționale a Ucrainei. Totodată, noile reguli urmăresc protejarea civililor și prevenirea prezenței accidentale sau neautorizate într-o zonă de frontieră considerată potențial periculoasă. Cât durează și ce context oferă autoritățile Autoritățile ucrainene precizează că restricțiile sunt temporare și vor fi ridicate imediat după încetarea stării de urgență. În paralel, Serviciul de Informații al Apărării din Ucraina a transmis că, în prezent, nu există semne că Belarus se pregătește să intre în război împotriva Ucrainei. Pe acest fond, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a reiterat, potrivit articolului, că Minsk s-ar implica doar dacă ar exista o agresiune împotriva teritoriului Belarusului și că „nu are nicio intenție să intre în războiul din Ucraina”. În același timp, Rusia a dislocat pe teritoriul belarus unități ale Brigăzii 101 de rachete, echipate cu racheta Oreshnik, iar lidera opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya, a spus recent că Rusia ar putea folosi teritoriul belarus pentru a escalada tensiunile și a desfășura provocări împotriva țărilor NATO. [...]
Grecia își întărește prezența pe insule prin stimulente financiare , pe fondul unei noi runde de tensiuni cu Turcia privind inițiative maritime contestate de Atena, potrivit Digi24 . Premierul Kyriakos Mitsotakis a transmis un mesaj de „pace” și „dialog”, dar a reafirmat că Grecia nu va accepta „amenințări” și că este pregătită să-și apere „integritatea națională și drepturile suverane”. Declarațiile au fost făcute la finalul unei vizite de trei zile pe insula Kastellorizo (Megisti), aflată lângă granița maritimă dintre Grecia și Turcia, în apropierea coastelor vestice ale Turciei. Mitsotakis a legat simbolic insula de frontiera externă a Uniunii Europene, afirmând că „granițele Greciei coincid cu cele ale Europei”. „Nu amenințăm pe nimeni. Dar nu acceptăm nici amenințări” „Suntem pregătiți să ne apărăm integritatea națională și drepturile suverane” Pachet de măsuri pentru o insulă cu sub 600 de locuitori Pe lângă mesajul politic, premierul grec a anunțat un pachet de măsuri financiare pentru susținerea populației insulei, care are mai puțin de 600 de locuitori. Conform informațiilor publicate, măsurile includ: ajutoare și subvenții pentru funcționarii publici care lucrează pe insulă; stimulente pentru a încuraja alți cetățeni greci să se stabilească acolo. Contextul: dispută legată de „parcuri naționale marine” anunțate de Turcia Mesajul vine după ce, în august, Turcia a anunțat crearea unui „parc național marin” format din două zone marine protejate: în largul coastelor turcești din Fethiye și Kas (sud), precum și în nordul Mării Egee și în largul Dardanelelor, în jurul unor epave militare din Primul Război Mondial. Atena a considerat „ilegală” crearea acestor „parcuri marine”, susținând că sunt situate în zone dincolo de apele teritoriale turce. La începutul lunii septembrie, Ministerul Afacerilor Externe al Greciei a denunțat inițiativa și a înaintat un protest către Ankara, argumentând că astfel de demersuri afectează climatul de bună vecinătate și eforturile de menținere a unor relații de înțelegere reciprocă între cele două țări. [...]
Google Photos testează o reproiectare amplă a instrumentelor de adnotare , o schimbare care ar putea reduce pașii necesari pentru editări rapide direct în aplicație și ar uniformiza experiența de lucru cu stiloul, markerul și textul, potrivit Android Headlines . Publicația scrie că Google experimentează o „revizuire majoră” a setului de unelte de tip markup (adnotare peste imagine), adică funcțiile folosite pentru a desena, evidenția sau adăuga text pe fotografii și capturi de ecran. Miza practică este una operațională: aceste instrumente sunt folosite frecvent pentru partajări rapide (de exemplu, pentru a ascunde informații, a indica un detaliu sau a adăuga o notă), iar o interfață mai coerentă poate scurta timpul de lucru și reduce fricțiunea în utilizare. Ce se schimbă, pe scurt Testul vizează instrumentele încorporate de: stilou (pentru desen liber), marker/evidențiator (pentru subliniere sau accentuare), text (pentru inserarea de etichete sau explicații). Android Headlines nu indică o dată de lansare la scară largă și nici nu confirmă că modificările vor ajunge identic la toți utilizatorii, fiind vorba despre o testare. De ce contează pentru utilizatori și pentru produs Google Photos este una dintre aplicațiile-cheie din ecosistemul Google pentru gestionarea și editarea fotografiilor, iar ajustările la instrumentele de adnotare țin de „munca de zi cu zi” în aplicație, nu de funcții rare. Dacă reproiectarea intră în versiunea stabilă, impactul se vede în: viteză mai bună pentru editări simple înainte de trimitere, consistență între unelte (stilou/marker/text), o experiență mai previzibilă pentru utilizatorii care folosesc Photos și ca instrument de „captură + notare”. Ce urmează În lipsa unor detalii oficiale despre calendar, rămâne de văzut dacă testul se extinde și când ar putea fi inclus într-o actualizare publică. Până atunci, schimbarea trebuie tratată ca una aflată în evaluare, care poate fi ajustată sau chiar retrasă înainte de lansare. [...]
