Știri
Știri din categoria Diverse
Lovirea unui centru de comunicații prin satelit din regiunea Moscovei ridică miza operațională a atacurilor ucrainene asupra infrastructurii de comunicații, într-un episod în care Kievul și autoritățile ruse oferă versiuni diferite privind efectele, potrivit Digi24.
Statul Major al armatei ucrainene a anunțat că a fost lovit centrul rus de comunicații prin satelit din Dubna, în regiunea Moscovei, menționând că la fața locului se vede „fum dens” și că sunt în curs verificări privind pierderile. Informația este atribuită de Digi24 publicației ucrainene Ukrainska Pravda, preluată de News.ro.
Pe de altă parte, agenția rusă de stat TASS a transmis că obiectivul a fost ținta unui „atac masiv cu drone”, însă „transmisiunile de televiziune și comunicațiile nu au fost afectate”. TASS a mai precizat, citând organizația-mamă a centrului (descrisă drept cel mai mare operator de stat din Rusia în domeniu), că se iau măsuri pentru remedierea consecințelor și că nu au existat răniți în rândul personalului.
Centrul de Control „Dubna”, situat la nord de Moscova, este prezentat ca unul dintre centrele care asigură funcționarea canalelor de comunicații prin satelit și a serviciilor de radiodifuziune și televiziune. În acest context, chiar și în absența unei confirmări independente privind amploarea pagubelor, țintirea unui astfel de nod indică o presiune asupra infrastructurii care susține comunicațiile și difuzarea.
În același comunicat, Statul Major ucrainean a mai afirmat că, în aceste zile, au fost lovite:
Separat, Digi24 notează că rușii au anunțat duminică închiderea Podului din Crimeea, iar pe rețelele sociale au apărut informații despre explozii în Crimeea și incendii după atacuri aeriene asupra orașului Kerci. Ulterior, președintele Volodimir Zelenski a anunțat lovirea unor obiective din regiunea Krasnodar și din Kerci, în Crimeea.
Recomandate
Atacul cu aproape 600 de drone și rachete asupra unor obiective industriale și militare din Rusia ridică presiunea operațională pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura de producție , potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că forțele Kievului au lovit centrul „Progress” al agenției Roscosmos din regiunea Samara și baza aeriană Savasleika din regiunea Nijni Novgorod. Zelenski a susținut că, în Samara, a fost lovită „una dintre întreprinderile cheie” ale Roscosmos, centrul „Progress”, implicat, între altele, în producția de componente electronice. El a indicat o distanță de aproximativ 900 de kilometri față de granița cu Ucraina și a precizat că au fost folosite rachete Flamingo, dezvoltate de compania ucraineană de tehnologie militară Fire Point. Compania a confirmat utilizarea rachetelor FP-5 Flamingo în atacul asupra centrului Progress, descris ca una dintre cele mai importante companii aerospațiale și de rachete din Rusia. Ținte și distanțe: Samara și Nijni Novgorod Pe lângă obiectivul din Samara, Zelenski a afirmat că atacurile cu rază lungă de acțiune au vizat și baza aeriană Savasleika din regiunea Nijni Novgorod, la circa 700 de kilometri de teritoriul ucrainean. Potrivit președintelui ucrainean, la această bază sunt staționate lansatoare de rachete rusești. În paralel, autoritățile locale ruse au raportat un atac cu rachete asupra unei zone industriale din regiunea Samara. Guvernatorul Viaceslav Fedoriscev a transmis pe rețelele sociale că serviciile de urgență sunt la fața locului și evaluează dacă există victime. Primarul din Samara, Ivan Noskov, a confirmat existența unor persoane rănite care primesc asistență medicală, fără a preciza numărul, potrivit canalului Telegram Astra. Efecte raportate: răniți în regiunea Moscovei și drone doborâte În regiunea Moscovei, două persoane au fost rănite în urma unui atac cu drone, inclusiv un băiat de 9 ani aflat în stare gravă. Guvernatorul regional Andrei Vorobiev a declarat că cei doi civili se aflau acasă când o dronă s-a prăbușit într-o clădire. Tot acolo, nouă drone ar fi fost doborâte de sistemele de apărare aeriană. Digi24 notează că informațiile despre amploarea atacului (aproape 600 de drone) și despre ținte au fost comunicate pe fondul unor relatări din surse oficiale ucrainene și ruse, iar unele detalii despre pagube și numărul exact al victimelor în Samara nu sunt precizate în datele disponibile. [...]
Volodimir Zelenski își leagă „viața de după” de familie și accesul la mare , un mesaj cu miză politică internă în Ucraina, în condițiile în care războiul cu Rusia a transformat inclusiv obiectivele personale ale liderilor în declarații despre continuitate și teritoriu, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că, după victorie și încheierea războiului, „visează” să petreacă mai mult timp alături de familie și să fie lângă mare. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat CNN , informație relatată de NEXTA, conform materialului Digi24. Zelenski a explicat că încearcă să păstreze legătura zilnic cu cei dragi, însă convorbirile telefonice nu sunt suficiente în actualele circumstanțe. „Am nevoie fizic să-i îmbrățișez. Este o mare sursă de sprijin, o mare sursă de energie.” „Nimeni nu-mi va lua marea”: mesajul care depășește planul personal În interviu, Zelenski a fost întrebat dacă își dorește în continuare „doar să stea pe plajă și să bea bere” după război. El a răspuns că, mai presus de toate, vrea să fie cu familia și „lângă marea ucraineană”. Întrebat dacă se teme că va rămâne „pentru totdeauna” în politica ucraineană după încetarea ostilităților, președintele a replicat: „Nimeni nu-mi va lua marea.” Zelenski a revenit asupra ideii, spunând că după război are nevoie de timp cu familia și lângă mare și că va „lupta” pentru aceasta, ca răspuns la sugestia că viața politică i-ar putea limita posibilitatea de odihnă. [...]
România intră într-un episod de instabilitate meteo care poate perturba activitățile în teren , după ce Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis avertizări succesive: caniculă în vest, urmată de vijelii, grindină și ploi torențiale, cu o răcire accentuată de marți, potrivit Libertatea . ANM anunță că duminică, 16 august, vestul țării se află sub cod galben de caniculă, iar luni temperaturile urcă până la 37 de grade în mai multe regiuni. Schimbarea vine din noaptea de luni spre marți, când sunt prognozate fenomene de instabilitate atmosferică, inclusiv intensificări ale vântului și grindină. Cod galben de caniculă: duminică în vest, luni în jumătate de țară Prima avertizare cod galben este valabilă duminică, 16 august, între orele 10.00 și 21.00, pentru județele: Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj. În aceste zone sunt așteptate temperaturi deosebit de ridicate, local caniculă și disconfort termic ridicat. Indicele temperatură-umezeală (un indicator al disconfortului resimțit de organism) poate atinge izolat pragul critic de 80 de unități, iar maximele sunt estimate la 33–35 de grade. Pentru luni, 17 august, ANM a emis un nou cod galben, valabil tot între orele 10.00 și 21.00, care vizează Banatul, Crișana, Maramureșul, vestul și sud-vestul Olteniei, cea mai mare parte a Transilvaniei și nord-estul Moldovei. Maximele sunt prognozate la 33–37 de grade, cu cele mai ridicate valori în Câmpia de Vest. De luni seară: vânt puternic, averse torențiale și grindină ANM a emis și o informare meteorologică valabilă de luni, 17 august, ora 21.00, până marți, 18 august, ora 18.00, pentru intensificări ale vântului, instabilitate atmosferică, averse torențiale, descărcări electrice și grindină. Vântul poate avea rafale de 40–50 km/h și local peste 50–60 km/h: în noaptea de luni spre marți mai ales în regiunile vestice, iar marți mai ales în partea de est a țării. Cantitățile de apă pot ajunge la 15–20 l/mp și, pe arii restrânse, pot depăși 20–25 l/mp. Grindina este descrisă ca fiind de mici dimensiuni, de aproximativ 1–2 centimetri. Furtunile sunt așteptate inițial în noaptea de luni spre marți în Banat, Crișana, Maramureș și vestul Transilvaniei, urmând ca marți să se extindă în cea mai mare parte a Transilvaniei și Moldovei, în zonele montane și submontane și, izolat, și în restul țării. Marți: scădere de temperatură cu 8–10 grade, posibil mai mult Cea mai puternică schimbare este prognozată pentru marți, 18 august, în nordul, centrul, vestul și sud-vestul țării, unde maximele ar urma să scadă cu 8–10 grade sau chiar mai mult față de ziua precedentă. În aceste regiuni, temperaturile maxime sunt estimate între 19 și 28 de grade, cele mai scăzute valori fiind așteptate în nordul Moldovei. Meteorologii precizează că mesajul poate fi actualizat în funcție de evoluția și intensitatea fenomenelor prognozate. [...]
Lovirea unui depozit Wildberries lângă Moscova indică o presiune tot mai mare asupra infrastructurii logistice și de consum din Rusia , într-un atac ucrainean de amploare desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Digi24 . Ținta ar fi fost un depozit Wildberries din satul Koledino, în apropierea Moscovei, unde a izbucnit un incendiu după lovitură, conform canalului de monitorizare Exilenova Plus, citat de Kyiv Independent (via News.ro). În același interval, în orașul Domodedovo, complexul de producție și logistică „Severnoe Domodedovo” ar fi fost cuprins de flăcări, iar în orașul Cehov au fost semnalate atacuri și funcționarea apărării antiaeriene, potrivit aceleiași surse. Autoritățile nu au comentat deocamdată, iar detaliile nu au putut fi verificate imediat, notează Kyiv Independent. De ce contează: lovituri care pot afecta lanțuri logistice și comerțul intern Dincolo de dimensiunea militară, lovirea unor obiective logistice din proximitatea Moscovei ridică miza pentru funcționarea lanțurilor de aprovizionare și pentru economia de consum. Wildberries este un jucător major în retailul online din Rusia, iar publicația amintește că platforma listează inclusiv echipamente cu utilizare militară (de la componente pentru drone la veste antiglonț). Totodată, divizia bancară a companiei a fost sancționată de Uniunea Europeană în iulie, pentru contribuția sa financiară la bugetul de stat al Rusiei, potrivit informațiilor citate de Kyiv Independent. Context: intensificarea loviturilor în adâncimea teritoriului rus Atacul de lângă Moscova se înscrie într-un tipar mai larg, în care Ucraina lovește „în mod regulat” infrastructură din adâncul Rusiei și din teritoriile ocupate, cu obiectivul de a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul. În acest context, Digi24 mai relatează că președintele Volodimir Zelenski a confirmat sâmbătă lovirea bazei aeriene ruse Savasleika și a unei instalații-cheie a Roscosmos din regiunea Samara, folosind rachete „Flamingo” de producție internă. De asemenea, Statul Major General al Ucrainei a anunțat că, în noaptea de 14 august, Ucraina a lovit unul dintre cele mai mari porturi rusești de la Marea Baltică, avariind două fabrici și provocând un incendiu. Separat, în regiunea Voronej, un centru logistic Wildberries din satul Novaia Usman a fost cuprins de flăcări pe 11 august, după o serie de explozii, pe fondul atacurilor ucrainene; incidentul a fost confirmat ulterior de Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, potrivit materialului citat. [...]
China a arătat în criza din Iran că poate influența prețul petrolului ca un „OPEC al importatorilor” , folosindu-și rapid importurile, stocurile și consumul intern pentru a amortiza un șoc major de aprovizionare, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , pe baza The Economist. Războiul din Iran a blocat traversarea Strâmtorii Ormuz și a scos din piață 14 milioane de barili pe zi, însă prețul petrolului nu a urcat la 150 de dolari pe baril, nivel anticipat de unii analiști la începutul conflictului. Pe lângă redirecționarea a 5 milioane de barili pe zi prin oleoducte care ocolesc strâmtoarea (din Abu Dhabi și Riad) și accesarea a 2 milioane de barili pe zi din stocurile de urgență ale SUA și Japoniei, un rol decisiv l-a avut Beijingul. Între februarie și iunie, China și-a redus importurile de țiței la jumătate, până la 5,5 milioane de barili pe zi, suficient – potrivit materialului – pentru a coborî cu 30 de dolari prețul barilului Brent. Spre deosebire de perioada pandemiei, când scăderea cererii globale a fost însoțită de recesiune, economia Chinei nu ar fi suferit un șoc comparabil, în pofida ajustării importurilor. Cele trei pârghii: stocuri, exporturi, cerere internă Analiza descrie trei instrumente prin care China poate „manipula” piața petrolului, într-un mod dificil de replicat de către importatori mai fragmentați și mai puțin coordonați. Stocurile naționale de petrol. În cele 12 luni dinainte de începutul lui 2026, China și-a majorat stocurile cu 200 de milioane de barili, peste aproximativ un miliard de barili existenți deja. Comercianți de petrol citați în material susțin că aceste achiziții au adăugat între 10 și 20 de dolari la prețul global al barilului înainte de izbucnirea războiului. După finalul livrărilor din aprilie, China a început să scoată petrol din rezerve: până în iulie, stocurile ar fi scăzut cu 70 de milioane de barili, potrivit firmei Vortexa. În total, ar fi accesat aproximativ 150 de milioane de barili în trei luni, adică circa 1,5 milioane de barili pe zi. Publicația notează că Beijingul ar putea continua încă patru luni înainte ca nivelurile să devină îngrijorătoare. Restricții la exportul de produse rafinate. Fiind a doua țară din lume ca și capacitate de rafinare, China furnizează combustibili în Asia. În martie, guvernul ar fi cerut rafinăriilor să nu mai semneze contracte noi de export și să anuleze unele deja convenite. Exporturile de produse rafinate au scăzut cu aproape jumătate, la 430.000 de barili pe zi între februarie și aprilie, inclusiv 180.000 de barili pe zi de combustibil pentru avioane. Efectul descris: reducerea consumului de țiței al rafinăriilor cu 1,2–1,8 milioane de barili pe zi. Reducerea cererii interne. În iunie, rafinăriile chineze ar fi procesat cu 2,7 milioane de barili pe zi mai puțin decât cu un an înainte. Producția de benzină, motorină și kerosen ar fi scăzut, iar consumul de benzină și kerosen în primele luni ale războiului ar fi fost cu 10% mai mic față de aceeași perioadă a anului anterior, pe fondul unor schimbări de comportament (mai mult transport public, biciclete, taxiuri electrice) și al amânării unor lucrări de infrastructură pentru a economisi motorină. De ce contează: o putere de piață care se mișcă mai repede decât OPEC+ Un element cheie este viteza deciziei. Spre deosebire de OPEC+, unde deciziile necesită acordul a 21 de țări, autoritățile de la Beijing pot acționa unilateral, la ordin politic, ceea ce îi permite Chinei să ajusteze rapid fluxurile comerciale și să influențeze prețurile. În același timp, materialul subliniază limita acestui „model”: China nu poate menține pe termen lung importuri cu 5,5 milioane de barili pe zi mai mici. Concluzia este că războiul din Iran a demonstrat, însă, capacitatea Beijingului de a stabiliza piața pentru câteva luni – o schimbare relevantă pentru companii și state, deoarece mută o parte din „centrul de greutate” al pieței dinspre producători spre cel mai mare importator. [...]
Ucraina susține că a redus cu peste 30% capacitatea de rafinare a Rusiei , într-o evaluare transmisă administrației Trump, care încearcă să arate că Moscova plătește costuri tot mai mari pentru continuarea războiului și că avansul teritorial din Donbas s-a blocat, potrivit Digi24 . Documentul, descris ca „confidențial” și consultat de Kyiv Independent (sursă citată de Digi24), ar fi fost înmânat administrației Trump de Ambasada Ucrainei la Washington. Mesajul central: Rusia ar putea să nu reușească să cucerească restul teritoriilor din regiunea Donețk aflate sub control ucrainean nici măcar în 2027, pe fondul încetinirii avansului pe front. Costuri economice și logistice: rafinării, nave și „ flota din umbră ” În evaluarea transmisă Washingtonului, Kievul își prezintă campania de lovituri asupra infrastructurii ruse ca pe un instrument de creștere a costului războiului pentru Moscova. Documentul susține că atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse au redus capacitatea de rafinare a Rusiei cu peste 30%, iar pierderile ar fi estimate la aproximativ 15 miliarde de dolari (aprox. 68 miliarde lei). Tot potrivit documentului, Ucraina ar fi vizat aproximativ 200 de nave asociate cu „flota din umbră” a Rusiei din Marea Neagră și Marea Azov — termen folosit pentru nave implicate în transporturi ocolind restricții și controale. Frontul din Donețk: avans sub 100 km² pe lună și miză în negocierile de pace Ucraina ar controla în continuare între 21% și 22% din regiunea Donețk, iar documentul indică o încetinire a avansului rusesc la mai puțin de 100 de kilometri pătrați pe lună. La acest ritm, obiectivele declarate ale Moscovei în Donețk ar putea fi amânate „potențial” dincolo de 2027. Evaluarea contrazice argumentul Kremlinului din discuțiile de pace conduse de SUA, potrivit căruia Ucraina ar trebui să cedeze teritorii deoarece Rusia le va cuceri „oricum”. În material se arată că Moscova cere Kievului să se retragă din Donbas (Donețk și Luhansk) ca o condiție esențială pentru pace, cerere respinsă de Ucraina, care propune un armistițiu pe liniile actuale ale frontului. Un oficial al Casei Albe a confirmat, potrivit Kyiv Independent, că administrația Trump a primit evaluarea ucraineană. „Președintele are o inimă umanitară și dorește ca acest război să se încheie, pentru ca uciderile fără sens să ia sfârșit. Președintele și echipa sa rămân hotărâți să joace în continuare un rol constructiv în încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, iar el rămâne optimist că, în cele din urmă, vom ajunge la un acord de pace.” Riscuri și vulnerabilități: mobilizare posibilă și lipsa interceptoarelor Patriot Documentul avertizează că Rusia ar putea încerca să compenseze dificultățile de pe front printr-o recrutare mult mai amplă, menționând posibilitatea mobilizării a până la 500.000 de soldați suplimentari după luna septembrie. În același context, Volodimir Zelenski a spus pe 11 august că Ucraina ar avea dovezi privind o mobilizare generală după alegerile parlamentare din Rusia de luna viitoare. Pe partea ucraineană, evaluarea indică drept vulnerabilitate imediată scăderea stocului de rachete interceptoare Patriot (rachete defensive folosite pentru doborârea rachetelor balistice). Documentul menționează că, pe 5 august, Rusia a lansat 24 de rachete balistice asupra Ucrainei și că niciuna nu ar fi fost interceptată, pe fondul epuizării interceptoarelor Patriot PAC-2 și PAC-3. „Ambasada informează în mod regulat administrația SUA cu privire la punerea în aplicare a măsurilor aprobate de președintele ucrainean, precum și cu privire la nevoile prioritare pentru apărarea țării. Ambasada a furnizat administrației americane informații cu privire la evoluția campaniei aprobate de președinte în ceea ce privește atacurile asupra țintelor rusești.” [...]
