Știri
Știri din categoria Diverse
Argentina a întors de la 0-2 și s-a calificat în sferturile CM 2026, după un final de meci care poate schimba atât traseul sportiv, cât și miza comercială a turneului pentru una dintre echipele cu cea mai mare audiență globală, potrivit HotNews.
Marți seară, 7 iulie 2026, la Atlanta, Argentina a câștigat dramatic în optimile de finală contra Egiptului, deși cu aproximativ un sfert de oră înainte de final era condusă cu 2-0.
Egipt a marcat prin Ibrahim (15’) și Ziko (67’), însă Argentina a revenit pe final, prin golurile lui Romero (79’), Messi (83’) și Enzo Fernandez (90+2’). Messi a ratat și un penalty în minutul 21, la scorul de 1-0 pentru Egipt.
În sferturile de finală, campioana mondială en-titre va întâlni câștigătoarea duelului Elveția – Columbia, programat în această seară la Vancouver, de la 23:00 (ora României).
Argentina a cucerit titlul mondial de trei ori (2022, 1986 și 1978), iar Messi este golgheterul actualei ediții, cu 8 goluri.
Pentru Egipt, aceasta a fost abia a treia prezență la Cupa Mondială. La edițiile din 2018 și 1990, selecționata nu reușise să treacă de faza grupelor.
Recomandate
Elveția s-a calificat în sferturile CM 2026 după un meci fără gol în 120 de minute , decis la lovituri de departajare, un scenariu care împinge competiția spre o fază eliminatorie în care detaliile – nu spectacolul – pot face diferența, potrivit Digi24 . Naționala Elveției a trecut de Columbia cu 4-3 la penalty-uri, după 0-0 în timpul regulamentar și prelungiri, în ultimul meci din optimile de finală, disputat la Vancouver . Partida a avut puține ocazii importante și a fost marcată de prudență, cele două echipe evitând riscurile în special spre finalul celor 90 de minute. Momentele notabile au venit mai ales din intervențiile portarilor și din câteva situații ratate: Kobel a respins șutul lui Puerta (min. 21) și a reținut execuția lui Luis Diaz (min. 60), în timp ce elvețienii au irosit șanse prin Sow (min. 47) și Rieder (min. 53). În prelungiri, Columbia a lovit bara transversală (min. 99), iar o eroare a lui Xhaka în minutul 115 i-a oferit lui Campaz o ocazie uriașă, ratată însă cu un șut peste poartă. Loviturile de departajare au decis calificarea La penalty-uri, Elveția a profitat de două execuții ratate de Columbia: Davinson Sanchez a trimis în transversală, iar Kobel a apărat șutul lui Cucho Hernandez. De partea cealaltă, Akanji a ratat pentru elvețieni, trimițând peste poartă, dar Ruben Vargas a înscris lovitura decisivă, pentru 4-3. De ce contează: un semnal despre cât de „strânsă” e faza eliminatorie Dincolo de calificare, meciul a atras atenția prin nivelul scăzut de ocazii. Digi24 notează că, potrivit Digi Sport, raportul xG (goluri așteptate – un indicator statistic ce estimează probabilitatea de a marca din șansele create) a fost de doar 0,7, cel mai mic înregistrat în timpul regulamentar la un meci de la Cupa Mondială 2026. Ce urmează Elveția va juca în sferturile de finală contra Argentinei. Programul sferturilor , conform informațiilor citate, este: Franța – Maroc (joi, 9 iulie) Spania – Belgia (vineri, 10 iulie) Norvegia – Anglia (duminică, 12 iulie) Argentina – Elveția (duminică, 12 iulie) [...]
Disputa politică din „dosarul Pfizer” riscă să blocheze o soluție pentru factura de 600 mil. euro (aprox. 3,0 mld. lei) pe care România o are de achitat, în condițiile în care negocierile cu compania vizează conversia datoriei în medicamente inovatoare pentru pacienți oncologici și cu boli rare, potrivit Digi24 . Fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu îi acuză pe Alexandru Nazare (ministru interimar al Finanțelor) și pe Alexandru Rogobete (fost ministru al Sănătății) de „trădare” în legătură cu negocierile cu Pfizer. În replică, Rogobete spune că a încercat să rezolve o problemă pe care „nu el a creat-o” și îl acuză pe Voiculescu că „minte senin” și „țese conspirații” pentru a deturna atenția. Miza financiară: 1,9 mld. euro și o datorie de 600 mil. euro pentru România Contextul este un litigiu legat de vaccinurile COVID-19: o instanță belgiană a obligat, la începutul lunii aprilie, Polonia și România să preia o livrare de vaccinuri în valoare de 1,9 miliarde de euro (aprox. 9,6 mld. lei), produse de Pfizer. Conform comunicatului instanței citat în articol, România ar avea de plătit aproximativ 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 mld. lei). În 17 aprilie, Alexandru Rogobete și Alexandru Nazare au discutat în SUA cu reprezentanții Pfizer, „în încercarea de a găsi o soluție” pentru această datorie. Guvernul i-a mandatat să discute despre convertirea sumei datorate în medicamente inovatoare destinate pacienților oncologici și celor cu boli rare. Ce spune Rogobete despre negocieri și confidențialitate Rogobete afirmă că întâlnirea de la Washington a fost una „exploratorie” și susține că nu a existat nicio clauză de confidențialitate sau documente de tip NDA (acord de confidențialitate), argumentând că este vorba despre bani publici și un subiect de interes major. „Nu a existat nici un agreement scris, un NDA sau o condiţionalitate de vreun fel ataşată discuţiei.” El mai spune că lista de medicamente inovatoare care ar putea sta la baza negocierii este emisă de direcția farmaceutică din Ministerul Sănătății și „există în Ministerul Sănătății”. Presiune operațională: poprire asupra sumelor ROMATSA , dar fără impact asupra traficului aerian Separat de disputa politică, articolul menționează că ROMATSA a fost notificată de EUROCONTROL privind instituirea, la 30 iunie 2026, a unei măsuri de poprire asigurătorie-executorie într-o procedură de executare silită inițiată de Pfizer Romania SRL împotriva statului român. ROMATSA precizează că a apelat la o casă de avocatură din Belgia pentru analiza opțiunilor legale, inclusiv posibilitatea suspendării executării măsurii, și susține că serviciile de navigație aeriană se desfășoară normal, fără impact asupra siguranței, continuității sau calității serviciilor de trafic aerian. [...]
Revenirea lui Trump la ideea „preluării” Groenlandei reaprinde un risc de tensiune în NATO , chiar în debutul summitului din Turcia, cu potențiale consecințe asupra coeziunii alianței și a priorităților de apărare în Arctica, potrivit Bild . La Ankara, în marja reuniunii, președintele SUA Donald Trump a reiterat că „ Groenlanda ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”, declarație făcută în timpul unei întâlniri cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Publicația notează că Trump nu a anunțat pași concreți și nici nu a formulat amenințări noi, dar a transmis că nu renunță la obiectiv. Mesaj dublu către aliați: Groenlanda și retragerea trupelor În același context, Trump a reluat și avertismentul către aliații europeni că SUA „ar putea să-și retragă toți soldații din Europa”, fără a face însă o anunțare formală. Totodată, el a criticat politicile europene privind imigrația și energia, susținând că Europa „este un loc complet diferit” față de acum 20 de ani și că, dacă europenii „nu sunt atenți”, „nu va mai exista Europa”. „Singura soluție”: achiziția Groenlandei, în logica apărării NATO Bild relatează că, în weekend, un oficial american de rang înalt a indicat că Washingtonul continuă să susțină ideea unei preluări a Groenlandei, argumentând că aceasta ar fi „cel mai bun mod” de a acoperi nevoile de apărare ale NATO legate de insulă. Oficialul a invocat „activități navale intense” în jurul Groenlandei și a spus că, „până acum”, SUA văd drept „singura soluție” achiziția insulei, menționând că sunt analizate și alte opțiuni, fără detalii. Context: disputa cu Danemarca și miza arctică Trump mai lansase la începutul anului revendicări privind Groenlanda, stârnind reacții internaționale, justificând demersul prin importanța strategică a insulei și prin necesitatea de a o proteja de Rusia și China. Potrivit publicației, el a renunțat ulterior la unele amenințări anterioare, inclusiv la ideea folosirii forței milititare sau a presiunii prin taxe vamale asupra statelor europene, însă își menține obiectivul. Germania raportează cheltuieli record pentru apărare În paralel cu criticile lui Trump, Germania a raportat NATO cheltuieli record pentru apărare: 124,7 miliarde euro pentru anul în curs, conform datelor alianței publicate la începutul summitului de la Ankara. Publicația notează că acest nivel duce cheltuielile militare germane la un nou maxim. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu pune sub semnul întrebării refacerea unei coaliții PSD–PNL , susținând că o astfel de formulă ar fi „împotriva naturii” și că nu poți guverna alături de parteneri în care „nu poți să ai încredere”, potrivit Digi24 . Miza declarațiilor este una de funcționare a guvernării: mesajul indică dificultăți de construire a unei majorități stabile, pe fondul unei „crize de încredere” despre care spune că afectează instituțiile statului. Mesajul-cheie: „nu poți să ai încredere” și, totuși, să guvernezi împreună Întrebată în emisiunea „ În fața ta ” cum ar putea să lucreze cu Sorin Grindeanu , Oana Gheorghiu a spus că nu poate face acest lucru cu cineva în care nu poate avea încredere. „Cred că ceea ce încearcă domnul Sorin Grindeanu acum, să pună PNL și PSD împreună... și UDMR și USR. sau fără USR. Este o alianță împotriva naturii.” Prin această poziționare, vicepremierul interimar descrie explicit o problemă de compatibilitate politică și de încredere între potențiali parteneri, ceea ce poate complica negocierile pentru o formulă de guvernare. Critica la adresa lui Nicușor Dan: nominalizarea fără consultarea PNL În același interviu, Oana Gheorghiu afirmă că Nicușor Dan ar fi greșit când l-a nominalizat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier fără să se consulte cu PNL, sugerând că decizia ar fi fost luată „probabil influențat de niște informații” din interiorul partidului. „A fost o eroare să nominalizezi pe cineva dintr-un partid fără să ai o discuție cu conducerea acelui partid (...), dar cred că trebuie să reconstruim cumva împreună cu toții încrederea în instituțiile statului român.” Ce urmează Interviul integral cu Oana Gheorghiu va putea fi urmărit la Digi24 sâmbătă, de la ora 14:00, conform anunțului postului. [...]
Nigel Farage își depune mandatul de deputat pentru a forța o alegere parțială , pe fondul acuzațiilor că nu ar fi declarat anumite donații, potrivit Bild . Liderul partidului „ Reform UK ” a anunțat că demisionează din funcția de parlamentar ales în circumscripția Clacton, într-o conferință de presă convocată spontan. Miza mișcării este una de reglementare și integritate publică: Farage încearcă să transforme o investigație legată de finanțare politică într-un test electoral, care să-i ofere legitimitate directă în fața alegătorilor, în loc să lase cazul să se consume exclusiv în procedurile parlamentare. De ce demisionează și ce urmărește Farage a declarat că vrea ca locuitorii din Clacton „să judece” acțiunile sale și că va candida din nou la alegerile parțiale pe care demisia le declanșează. Strategia descrisă de publicație este să se prezinte drept ținta unei „campanii a elitelor” și să folosească o eventuală realegere ca dovadă că ar avea sprijin popular în pofida acuzațiilor. Demersul este însă riscant: o înfrângere ar transforma investigația într-un cost politic imediat. Ce acuzații sunt în joc În discursul său, Farage și-a susținut nevinovăția și a afirmat că nu a încălcat legea. Totuși, o instanță de supraveghere a Parlamentului britanic a deschis o investigație după o donație de cinci milioane de lire sterline (5,9 milioane euro) primită de la un miliardar din domeniul criptomonedelor care locuiește în Thailanda. Separat, Josh Babarinde, deputat al Liberal-Democraților (opoziție), a cerut duminică o investigație suplimentară privind donații provenite de la un escroc condamnat, ridicând semne de întrebare dacă Farage și-a respectat obligațiile din codul de conduită aplicabil membrilor Camerei Comunelor. Context politic: Farage, din nou în prim-plan Bild notează că Farage este văzut ca un posibil viitor prim-ministru al Marii Britanii și că, în sondaje, partidul său de dreapta „Reform UK” este de aproximativ un an cea mai puternică forță politică din țară. În acest context, orice evoluție legată de regulile de declarare a donațiilor și de standardele de conduită parlamentară capătă greutate, inclusiv pentru credibilitatea liderului și pentru stabilitatea internă a partidului. [...]
Zelenski cere accelerarea sprijinului pentru apărarea aeriană, pe fondul presiunii pe stocurile Patriot , susținând că Ucraina ar aduce NATO capabilități „extraordinare” dacă ar deveni membră, potrivit Wall Street . Mesajul vine în prima zi a summitului Alianței din capitala Turciei, într-un moment în care Rusia își intensifică atacurile cu rachete asupra orașelor și infrastructurii ucrainene. În fața industriașilor din statele membre și a responsabililor NATO, președintele ucrainean a argumentat că experiența acumulată în peste patru ani de la invazia la scară largă a Rusiei ar trebui integrată în apărarea colectivă a Alianței. El a invocat, între altele, expertiza Ucrainei în domeniul dronelor și dezvoltarea unei capacități de producție de rachete, inclusiv racheta de croazieră Flamingo. Miza operațională: apărarea aeriană și capacitatea de interceptare Zelenski a insistat că, deși Ucraina „este capabilă să facă totul” pe cont propriu, apărarea aeriană rămâne zona în care are nevoie de „determinarea” partenerilor. În context, el a cerut ca deciziile privind apărarea aeriană să fie un rezultat-cheie al summitului. Un punct central îl reprezintă rachetele Patriot , descrise ca fiind deosebit de eficiente în interceptarea rachetelor balistice rusești. Totuși, după săptămâni de război în Orientul Mijlociu, stocurile sunt limitate, notează materialul, ceea ce complică ritmul și volumul livrărilor. Licențe de producție Patriot: cerere către SUA Pe lângă solicitarea de rachete, Zelenski a spus că a discutat cu partenerii americani despre licențe de producție Patriot și a cerut sprijin pentru ca această opțiune să devină realitate — o direcție care ar muta accentul de la livrări punctuale la extinderea capacității de producție. Context politic: aderarea la NATO rămâne contestată Ucraina își reafirmă obiectivul de aderare, iar Zelenski a susținut că „Ucraina își are locul în sânul NATO”, argumentând că includerea acestor capabilități ar întări Alianța. În același timp, articolul menționează că Statele Unite se opun aderării Ucrainei. Secretarul general al NATO, aflat alături de Zelenski, a indicat că apărarea aeriană este „marea miză” pentru protejarea orașelor și a infrastructurilor vitale. [...]
