Știri
Știri din categoria Diverse

Editorii francezi au reclamat Google la Autoritatea pentru Concurență, acuzând că noile funcții de inteligență artificială pot tăia din traficul și veniturile presei fără o plată „echitabilă” pentru conținut, potrivit Știrile Pro TV.
Alianța Presei de Informație Generală (APIG), federație care reunește aproximativ 300 de publicații franceze, contestă lansarea instrumentelor AI Overviews și AI Mode, despre care spune că au fost introduse „înainte de deschiderea negocierilor”, punând editorii „în fața unui fapt împlinit”, conform unui comunicat citat de Agerpres.
APIG susține că noile instrumente, lansate în Franța pe 22 iulie, permit utilizatorilor să „converseze” cu un sistem AI în căutarea de conținut, iar linkurile către publicații apar doar în partea de jos a interfeței. În această logică, editorii se tem de o scădere a accesărilor directe către site-urile lor, cu efecte în lanț asupra veniturilor din publicitate.
Potrivit mai multor organizații franceze citate în comunicat, în țările unde aceste instrumente au fost deja introduse, scăderea traficului ar fi fost evaluată între 33% și 38%. APIG avertizează că riscul vine peste un sector deja afectat în Franța de declinul publicității, care a dus la reduceri de personal.
Editorii acuză Google că nu vrea să împartă beneficiile generate de aceste unelte și invocă legea franceză din 2019 (care transpune o directivă europeană), ce condiționează utilizarea conținutului de presă de autorizare prealabilă și de o remunerație.
Președintele APIG, Marc Feuillée, spune că editorii nu cer oprirea inovației, ci împărțirea valorii create și plata pentru utilizarea conținutului, „așa cum cere legea”.
În plus, APIG amintește că Autoritatea pentru Concurență a sancționat Google în 2020 pentru practici neloiale și i-a impus obligația de a negocia cu ziarele, iar în 2022 a aplicat o amendă de 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) pentru nerespectarea angajamentelor. În urma acestei decizii, Google ar fi ajuns la un acord de remunerare valabil până în 2027.
APIG afirmă că este „deschisă la negocieri” pentru utilizarea conținutului de presă — pe care îl consideră „esențial pentru serviciile de AI generativă” — însă într-un cadru bazat pe autorizare negociată și remunerare „pe măsura valorii sale”.
Plângerea depusă la Autoritatea pentru Concurență deschide calea unei noi runde de intervenții de reglementare, într-un moment în care modul în care platformele folosesc conținut jurnalistic pentru produse bazate pe AI devine o temă tot mai sensibilă pentru modelul economic al presei.
Recomandate

Google a stabilit prețuri și un profil de cost pentru Gemini 4 Hydrogen , un model orientat spre execuție rapidă în programare și fluxuri „agentice” (sarcini automate în mai mulți pași), cu implicații directe pentru bugetele de utilizare ale companiilor care rulează aplicații pe modele AI. Potrivit Interesting Engineering , Hydrogen este lansat alături de Gemini 4 Carbon și Gemini 4 Argon, iar Google îl poziționează ca opțiune mai rapidă pentru munca de zi cu zi a dezvoltatorilor. Modelul este gândit să execute rapid sarcini precum scriere de cod, rulare de teste, verificarea modificărilor și activități de dezvoltare de rutină, fie singur, fie în combinație cu modelele din aceeași familie. În evaluările interne ale Google, Hydrogen a obținut 57% pe Terminal-Bench 4.1, comparativ cu 18,2% pentru Gemini 3.8 Flash, iar compania susține că Hydrogen finalizează sarcini de 2,5 ori mai repede decât predecesorul la setarea implicită „high”. Ce înseamnă pentru costuri: preț pe token și context de 1 milion de tokenuri Google setează prețul API la 1,50 dolari (aprox. 7 lei) per milion de tokenuri de intrare și 7,50 dolari (aprox. 35 lei) per milion de tokenuri de ieșire, pentru o fereastră de context de până la 1 milion de tokenuri (cantitatea de text/date pe care modelul o poate „ține minte” într-o singură sesiune). Pentru echipele care dezvoltă aplicații cu volume mari de solicitări, această structură de tarifare și diferența dintre intrare/ieșire pot influența semnificativ costul total de operare. Hydrogen include patru niveluri de „gândire” (low, medium, high și xhigh), care permit ajustarea profunzimii de raționament în funcție de complexitate, latență și cost—un mecanism care, în practică, poate fi folosit pentru a limita consumul atunci când nu e nevoie de raționament extins. Orchestrator: combinarea Carbon + Hydrogen pentru consum mai mic de „cotă” În paralel, Google introduce Orchestrator în platforma sa de dezvoltare Antigravity, pentru a combina Carbon (raționament mai profund) cu Hydrogen (execuție rapidă) în aceeași sesiune. Ideea este ca Carbon să analizeze inițial baza de cod și să facă planul de execuție, iar Hydrogen să preia implementarea de rutină (actualizări de pachete, codare, testare), revenind la Carbon dacă apar blocaje. Pe Terminal-Bench 4.1, Google afirmă că Orchestrator a obținut rate de succes apropiate de Carbon, consumând cu 24% mai puțină cotă de utilizare și terminând sarcinile cu 19% mai repede, în medie. Dacă aceste rezultate se confirmă în utilizare reală, combinația ar putea reduce nevoia de a rula permanent un model „greu” (și mai costisitor) pe întregul flux de lucru. Unde este disponibil și ce urmează Google extinde Hydrogen în Google AI Studio , Gemini API, Gemini for business, aplicația Gemini și Google Search. În Antigravity, Hydrogen este disponibil pentru abonații plătiți Google AI Pro și Ultra, iar Orchestrator pornește inițial pentru abonații Google AI Ultra. Din perspectiva utilizatorilor business, următorul punct de urmărit este dacă economiile de cotă și câștigurile de viteză raportate de Google se traduc în costuri mai mici pe proiect, mai ales în scenarii cu multe apeluri API și ieșiri lungi (unde tariful pe token de ieșire devine dominant). [...]

Românii ar direcționa prioritar un câștig mare către sprijinul familiei, nu către consum sau statut , potrivit unui sondaj prezentat de Digi24 . Datele Barometrului Informat.ro – INSCOP Research indică o preferință dominantă pentru utilizări cu miză de siguranță financiară și stabilitate, cu implicații directe pentru felul în care populația înțelege „prosperitatea” și pentru potențiala orientare a economisirii și investițiilor. Cum ar cheltui românii un milion de euro La întrebarea ce ar face „mâine” cu un milion de euro, cele mai frecvente opțiuni sunt legate de familie, locuire și economisire/investiții: 24,6%: ar ajuta financiar familia 16,8%: ar cumpăra o locuință sau ar investi în îmbunătățirea celei existente 16,4%: ar economisi sau investi banii 12,1%: ar începe sau ar dezvolta o afacere 9,8%: ar achita datorii sau credite 6,2%: ar călători sau și-ar îndeplini o dorință personală 11,4%: altceva 2,8%: nu răspund Sondajul mai arată diferențe între grupuri: sprijinirea familiei este peste medie la votanții PSD, femei, persoane de peste 60 de ani, respondenți cu educație primară și în mediul rural, în timp ce economisirea/investirea este menționată peste medie de votanții PNL și USR, bărbați, persoane între 18 și 44 de ani, respondenți cu educație superioară, locuitori din București și urbanul mare, utilizatori Instagram și angajați din sectorul public. Ce „înseamnă” un milion de euro: ajutor pentru familie și liniște Întrebați care ar fi cea mai importantă schimbare adusă de o astfel de avere, aproape jumătate indică posibilitatea de a ajuta familia și alte persoane (49,4%). Urmează: 25%: siguranță și liniște 14,2%: libertate și independență 4,9%: respect și statut social 1,4%: mai multă putere și influență 1,8%: altceva 3,3%: nu știu/nu răspund Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , interpretează rezultatele ca o orientare a populației către „protecție și stabilitate” mai mult decât către putere sau prestigiu social, cu diferențe între generații și niveluri de educație. „Pentru jumătate dintre români, o avere de 1 milion de euro ar însemna posibilitatea de a-și ajuta familia, iar pentru un sfert, garanția de siguranță și liniște.” Mobilitatea rămâne redusă: majoritatea ar rămâne în aceeași localitate Chiar și în scenariul unui câștig foarte mare, 73,6% dintre respondenți spun că ar prefera să locuiască permanent în aceeași localitate din România. Alte opțiuni: 9,2%: altă localitate din România 9,1%: altă țară din Uniunea Europeană 6,5%: țară din afara Uniunii Europene 1,6%: nu știu/nu răspund Metodologia sondajului Barometrul Informat.ro – INSCOP Research (ediția a XV-a) a fost realizat în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, pe un eșantion de 1.197 persoane (18+), prin metodă „mixed-mode secvențial” (CATI – CAWI). Eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. [...]

Reducerea facturilor la încălzire în ierni grele depinde mai ales de izolație și de potrivirea sistemului cu locuința , nu doar de „ce centrală” alegi, arată Știrile Pro TV , într-o trecere în revistă a soluțiilor folosite în țările nordice la temperaturi care pot coborî până la -30°C. În Norvegia, un rol important îl are energia electrică, produsă în mare parte în hidrocentrale, iar în multe locuințe sunt folosite pompe de căldură (în special aer-aer), care extrag energie termică din aerul exterior și o transferă în interior. Publicația notează că eficiența acestor echipamente depinde de temperatura de afară și de caracteristicile aparatului, iar la ger puternic randamentul poate scădea, motiv pentru care contează dimensionarea corectă și existența unei surse suplimentare. În paralel, sobele pe lemne rămân utilizate fie ca soluție complementară, fie ca rezervă în zilele foarte friguroase. Rețelele centralizate și recuperarea căldurii, un avantaj operațional Suedia și Danemarca folosesc pe scară largă sisteme centralizate de încălzire, mai ales pentru blocuri. Principiul este similar cu cel cunoscut în România (căldura produsă într-o centrală este transportată prin conducte către clădiri), însă diferența este dată de varietatea surselor: pe lângă biomasă și instalații care produc simultan energie electrică și termică, suedezii valorifică și căldura reziduală din industrie sau din instalații de tratare și valorificare energetică a deșeurilor. Danemarca are o abordare apropiată, incluzând inclusiv pompe de căldură de mari dimensiuni și sisteme de recuperare a căldurii din activități industriale. Finlanda și Islanda: mix de soluții și geotermal În Finlanda, încălzirea centralizată este bine dezvoltată în orașe, iar în casele individuale se combină soluții precum sistemele electrice, pompele de căldură și sobele pe lemne. O parte dintre pompe folosesc energia din sol, unde temperatura rămâne relativ constantă la anumite adâncimi, dar instalarea presupune condiții tehnice adecvate și costuri inițiale mai ridicate. Islanda se bazează pe energia geotermală: apa încălzită natural în subteran este transportată prin conducte către localități și folosită la încălzirea clădirilor. Acolo unde rețelele geotermale nu sunt disponibile, energia electrică rămâne importantă. Ce se poate traduce în România: întâi pierderile, apoi echipamentele Concluzia aplicabilă și local, potrivit materialului, este că eficiența încălzirii depinde în mare măsură de cât de bine este construită și izolată locuința. Sunt menționate explicit izolația pereților și a acoperișului, ferestrele montate corect și etanșarea rosturilor, ca măsuri care reduc pierderile de căldură. Publicația subliniază că sistemul de încălzire trebuie ales împreună cu caracteristicile clădirii: un echipament care funcționează bine într-o locuință izolată poate avea rezultate mult mai slabe într-un spațiu cu pierderi mari. Înainte de achiziția unui sistem mai puternic, recomandarea este verificarea izolației, a ferestrelor și ușilor și a zonelor prin care intră aer rece, iar abia apoi dimensionarea echipamentelor după necesarul real de căldură. [...]

Confirmarea lui Robert Pattinson ca noul James Bond deschide o nouă etapă pentru franciza 007 , cu implicații directe pentru strategia de producție și promovare a viitorului film, potrivit Antena 3 . Anunțul a fost făcut luni de Amazon și a fost însoțit de o imagine oficială cu actorul în postura agentului 007. Pattinson a fost prezentat în fotografii publicate pe conturile oficiale de social media ale francizei, îmbrăcat în smoking. Confirmarea a venit și printr-un videoclip de anunț în care actorul apare ținând un pistol și purtând un costum specific personajului, iar clipul se încheie cu mesajul „James Bond se va întoarce”, semnalând continuarea seriei cu un nou protagonist. Schimbarea de actor, după era Daniel Craig Robert Pattinson îi ia locul lui Daniel Craig, care l-a interpretat pe James Bond în cinci filme, ultimul fiind „No Time to Die”, lansat în 2021. De atunci, alegerea succesorului a fost subiect de speculații, iar confirmarea oficială închide această perioadă de incertitudine pentru una dintre cele mai cunoscute francize cinematografice. Pattinson este cunoscut în special pentru rolurile din seria „Twilight” și filmul „The Batman”, iar preluarea rolului 007 este prezentată ca un pas major în repoziționarea seriei pentru următorul ciclu de producții. Ce se știe despre echipa noului film și ce urmează Actorul a transmis, într-o declarație, că rolul reprezintă „onoarea vieții” sale și a mulțumit echipei de la Amazon MGM Studios . „James Bond este unul dintre cele mai legendare personaje din istoria cinematografiei, iar faptul că mi s-a încredințat rolul agentului 007 reprezintă onoarea vieții mele.” BBC a publicat și o declarație a regizorului Denis Villeneuve , care spune că Pattinson „are spiritul atemporal al agentului 007” și „aduce o energie complet nouă”. „Sunt extrem de bucuros să-l întâmpin pe Robert Pattinson în rolul noului nostru James Bond.” Publicația notează că mai multe detalii despre noul proiect cinematografic și despre următoarea apariție a lui Pattinson în rolul lui James Bond sunt așteptate în perioada următoare. [...]

Un proiect de lege depus la Senat ar putea schimba semnificativ costurile și riscurile juridice asociate interacțiunilor cu urșii , prin introducerea unor despăgubiri minime de 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pentru victime și prin modificarea regimului sancțiunilor, potrivit Digi24 . Inițiativa, atribuită UDMR și aflată în prezent în Parlament, urmărește să modifice modul în care sunt gestionate situațiile în care oamenii ajung în pericol din cauza animalelor sălbatice. Concret, despăgubirea de cel puțin 50.000 de euro ar urma să fie acordată pentru prejudiciile suferite de persoanele atacate de urși, iar dacă atacul este fatal, suma ar reveni familiei persoanei decedate, conform relatării jurnalistei Digi24 Bianca Timșa. Ce se schimbă la răspunderea penală în caz de atac Proiectul include și o modificare de reglementare cu impact direct asupra răspunderii penale: uciderea ursului nu ar mai fi considerată infracțiune dacă persoana atacată acționează în legitimă apărare. Reducerea drastică a despăgubirii pentru uciderea ilegală a unui urs În paralel, inițiatorii propun diminuarea puternică a despăgubirii pentru uciderea ilegală a unui urs: de la 40.000 de euro (aprox. 200.000 lei), cât este menționat ca nivel actual, la 500 de euro (aprox. 2.500 lei), potrivit proiectului. Măsura a generat deja reacții critice din partea organizațiilor de mediu, care avertizează că o astfel de reducere ar putea încuraja braconajul. România ar avea, conform unor estimări citate în material, între 10.000 și 12.000 de urși, ceea ce menține subiectul la intersecția dintre siguranța publică, costuri bugetare potențiale și regimul de protecție a faunei. Proiectul este la Senat, iar pașii următori depind de parcursul legislativ și de forma finală care ar putea fi adoptată. [...]

Gala Excelența în Business 2026 a reconfirmat parteneriatul dintre mediul de afaceri și instituțiile statului , într-un format care mizează pe dialog și pe semnalul de „încredere instituțională” transmis de prezența unor oficiali de rang înalt, potrivit Profit . Evenimentul a fost organizat de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA), în parteneriat instituțional cu Ministerul Apărării Naționale, la Cercul Militar Național . Gala a ajuns la a cincea ediție și, conform organizatorilor, își propune să funcționeze ca platformă de dialog între autorități și companii, cu accent pe investiții, stabilitate și dezvoltare durabilă. Cine a transmis mesajele instituționale În deschiderea galei au fost transmise mesaje de către: Eduard Bachide, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale; Anca Dragu , guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei; Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR; Luminița Odobescu, consilier de stat și reprezentantă a prim-ministrului României; László Borbély, consilier de stat. Publicația notează că prezența acestora a fost prezentată ca un semnal de continuitate a parteneriatului PEFA cu autoritățile, în logica susținerii investițiilor și a stabilității economice. De ce contează pentru companii Dincolo de componenta de recunoaștere publică, miza operațională a unui astfel de eveniment este consolidarea canalelor de dialog cu instituțiile relevante pentru mediul de afaceri, într-un context în care predictibilitatea și coordonarea cu autoritățile influențează direct deciziile de investiții și planificarea pe termen mediu. Articolul consultat este trunchiat în materialul furnizat, astfel că nu sunt disponibile, din această sursă, detalii suplimentare despre agenda completă a galei, premiile acordate sau lista participanților din mediul privat. [...]