Știri
Știri din categoria Diverse
Fraudele din trasabilitatea animalelor riscă să blocheze exporturile, după ce zeci de oi declarate „ucise” într-un focar din Tulcea au fost găsite în viață la o exploatație din Cluj, potrivit Știrile Pro TV. ANSVSA vorbește despre un „sabotaj” la siguranța alimentară și anunță sancțiuni maxime, inclusiv sesizare penală.
Cazul vizează 75 de ovine care, în baza de date electronică SNIIA (Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor), apăreau ca fiind oficial sacrificate într-un focar din județul Tulcea, dar au fost identificate fizic într-o fermă din județul Cluj. În contextul Pestei Micilor Rumegătoare, instituția avertizează că astfel de practici pot afecta direct eforturile de eradicare a bolii și, implicit, exporturile la nivel național.
Autoritatea spune că a dispus de urgență o anchetă extinsă și că va extinde controalele bazate pe trasabilitatea electronică la nivel național, pentru a elimina suspiciunile de fraudă. Printre măsurile menționate de ANSVSA se află:
Președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, a descris situația drept o tentativă de fraudă care ar include înregistrarea electronică a uciderii animalelor, încasarea de despăgubiri și păstrarea lor în viață, cu mutarea în altă zonă a țării.
„Să înregistrezi electronic uciderea unor animale, să primești despăgubiri pentru ele, dar să le ții fizic în viață și să le muți în alt capăt al țării este o tentativă clară de fraudă care sabotează siguranța alimentară și eforturile statului român de a eradica o boală ce împiedică exporturile la nivel național.”
ANSVSA susține că falsificarea datelor din sistemul de trasabilitate și menținerea în circulație a unor animale care figurează ca eliminate din focare de boală reprezintă o încălcare gravă a legii și pune în pericol statutul de sănătate al animalelor la nivel național, precum și combaterea epizootiilor (boli transmisibile la animale, cu impact asupra efectivelor și comerțului).
În ancheta extinsă, o echipă de control verifică traseul mișcărilor acestor animale, precum și implicarea operatorilor economici și a medicilor veterinari împuterniciți care au introdus datele în sistem. Publicația notează că instituția anunță „toleranță zero” și controale extinse în toată țara.
Recomandate
România își leagă extinderea producției de drone de 2027 , un calendar care ar putea influența atât investițiile din industria de apărare, cât și capacitatea de a livra echipamente „made in Romania” în proiecte comune, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), spune că în anii următori capacitățile de producție de drone vor crește „accelerat”, indicând explicit orizontul anului 2027. Declarațiile au fost făcute luni seară, într-o intervenție la Euronews, unde Darău a vorbit despre momentul în care ar urma să înceapă producția de drone în România și despre rolul sectorului privat în inovarea din domeniul apărării. De ce contează: un termen care fixează așteptări pentru industrie și stat Din perspectiva economică și operațională, anul 2027 funcționează ca un reper pentru proiecte industriale care, în mod tipic, cer finanțare, transfer tehnologic și contracte pe termen mediu. Darău a legat acest orizont de SAFE , despre care a spus că include prevederi privind „interceptori” și „mecanisme”, iar „producția ar trebui să înceapă în 2027”. Ce spune ministrul despre producție și parteneriate Irineu Darău a indicat două direcții principale: Producție internă legată de SAFE , cu start estimat în 2027, în zona de interceptori și mecanisme asociate. Posibile parteneriate cu Ucraina , despre care a spus că depind de modul în care „se vor pune pe picioare” și „pot să înceapă cât mai repede”, fără a oferi un termen ferm. Rolul companiilor private și „industria bazată pe drone” Ministrul interimar a afirmat că există companii private care „încep să inoveze foarte mult” în industria de apărare și că unele au deja parteneri străini. În același timp, a susținut că România ar urma să ajungă „foarte curând” la o industrie de apărare „și bazată pe drone”, dar a precizat că nu poate garanta un termen „la nivel de lună”. „Nu pot să garantez la nivel de lună, eu sunt convins că... haideţi să spunem aşa ferm în orizontul anului 2027, capacităţile noastre de producţie acasă (...) vor creşte accelerat”, a declarat Irineu Darău. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, reperul de 2027 este formulat ca așteptare și țintă, nu ca angajament contractual cu detalii publice despre investiții, volume sau capacități. Rămâne neclar, pe baza declarațiilor citate, ce proiecte concrete intră sub umbrela SAFE, ce unități de producție ar fi implicate și în ce măsură parteneriatele externe (inclusiv cu Ucraina) pot accelera calendarul. [...]
Apple schimbă modul în care utilizatorii din România și UE își dau consimțământul pentru urmărirea în aplicații , după un acord cu autoritatea de concurență din Germania, într-un dosar cu implicații directe și pentru investigația Consiliului Concurenței de la București, potrivit Libertatea . Miza este funcția App Tracking Transparency (ATT) , introdusă de Apple pentru ca utilizatorii iOS să poată bloca sau permite colectarea datelor personale de către aplicații și firme de publicitate digitală, în scop de targetare. În timp ce organizațiile și autoritățile de protecție a datelor au salutat ATT ca instrument de confidențialitate, industria de publicitate digitală și brokerii de date au acuzat Apple că folosește aceste reguli pentru a-și crea un avantaj competitiv în publicitatea din App Store. Apple respinge acuzațiile și susține că regulile se aplică egal tuturor dezvoltatorilor și că nu afișează notificarea ATT pentru propriile aplicații deoarece nu urmărește utilizatorii pe aplicații sau site-uri terțe. Compania invocă și principiile GDPR, cadrul european privind protecția datelor. „La Apple, credem că protecția vieții private este un drept fundamental al omului și am introdus App Tracking Transparency pentru a le oferi utilizatorilor o modalitate simplă de a controla dacă aplicațiile au permisiunea de a le urmări activitatea pe aplicațiile și site-urile altor companii. Considerăm că aceste angajamente ne asigură că putem continua să oferim acest instrument important de confidențialitate în Europa și să îi menținem pe utilizatori, nu companiile de tehnologie publicitară și brokerii de date, în controlul propriilor date”. Ce se schimbă în notificările ATT pe iPhone, în UE (inclusiv România) Pentru a răspunde îngrijorărilor de concurență ridicate de Bundeskartellamt (FCO) și de alte autorități europene, inclusiv Consiliul Concurenței , Apple va introduce „voluntar” ajustări vizuale și de conținut în toate statele membre UE. Principalele modificări descrise în articol: Butoanele din notificarea ATT vor fi simplificate la „Permite” (Allow) și „Respinge” (Reject), în loc de „Permite” și „Solicită aplicației să nu urmărească”. Termenul „urmărire” („track”) va fi eliminat din formulările principale ale notificării. Aspectul vizual se schimbă: culoarea din partea de sus trece din portocaliu în albastru, iar ecranul devine o pagină completă. Dezvoltatorii primesc mai multă flexibilitate de formatare (text îngroșat, cursiv, liste) și pot adăuga o pagină suplimentară cu informații legate de GDPR direct din interfața notificării. Recererea permisiunii : dezvoltatorii vor putea solicita din nou acordul utilizatorilor după un an de la prima decizie, indiferent dacă răspunsul inițial a fost „da” sau „nu”. Implicații pentru România: Consiliul Concurenței poate prelua „modelul german” Decizia la nivel european influențează investigația Consiliului Concurenței din România. Potrivit declarațiilor lui Bogdan Chirițoiu, președintele interimar al instituției, pentru publicația de specialitate Global Competition Review (GCR), autoritatea română este în discuții cu Apple. În articol se arată că instituția analiza opțiunea unei amenzi pentru un posibil abuz de poziție dominantă , dar și posibilitatea de a accepta remedii similare cu cele stabilite de autoritatea germană. [...]
Aplicarea noii Legi a integrității în cazul lui Dominic Fritz riscă să fie blocată de principiul „non bis in idem” , adică interdicția de a sancționa de două ori aceeași faptă, potrivit unei analize publicate de Libertatea . Miza este operațională și de reglementare: dacă mecanismul de „pierdere de drept” a mandatului se lovește de o sancțiune deja aplicată, procedura de înlăturare a primarului Timișoarei poate depinde de anularea în instanță a ordinului prefectului. Curtea Constituțională a validat amendamentul din Legea integrității prin care aleșii locali găsiți definitiv în conflict de interese sau în incompatibilitate își pierd funcția la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. În acest context, Dominic Fritz este vizat direct, după ce starea de conflict de interese a fost constatată de Agenția Națională de Integritate și a rămas definitivă în instanță, după ce edilul a pierdut la Curtea de Apel Timișoara și la Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce „două sancțiuni pentru aceeași faptă” poate bloca demiterea Cristian Clipa, expert în drept administrativ și cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, susține că, dincolo de discuția despre retroactivitate, obstacolul major este că prefectul a emis deja un ordin de sancționare: diminuarea indemnizației de primar cu 10% timp de șase luni. În această logică, un nou ordin de prefect care ar constata încetarea de drept a mandatului, pentru aceeași stare de conflict de interese, ar însemna o a doua sancțiune pentru aceeași faptă, ceea ce ar încălca principiul „non bis in idem”. Ce ar trebui să se întâmple procedural, potrivit expertului Pentru ca Fritz să își piardă mandatul în baza noii legi, Clipa spune că ar fi necesar ca ordinul prefectului prin care a fost aplicată sancțiunea de 10% pe șase luni să fie anulat în instanță. Expertul afirmă că există deja o acțiune în instanță pentru anularea ordinului prefectului, promovată de un partid (Partidul România Puternică), iar decizia CCR ar putea sprijini această acțiune. Într-un astfel de scenariu, instanța de contencios administrativ ar putea anula ordinul inițial și, la cererea reclamanților, ar putea obliga prefectul să emită un ordin prin care să constate încetarea de drept a mandatului. Prefectul de Timiș, Paul Finta, a declarat însă că instituția nu a fost citată până acum într-un proces pentru anularea ordinului de sancționare și că dosarul nu figurează încă pe portalul Tribunalului Timiș. Ce urmează cu legea: promulgarea și marja de manevră a președintelui După decizia CCR, Legea integrității merge la promulgare. Clipa susține că președintele are, teoretic, două opțiuni de a o bloca, dar ambele sunt limitate: retrimiterea legii în Parlament la reexaminare, cu șanse reduse dacă motivele au fost deja tranșate de CCR; o nouă sesizare la CCR, dar doar pe alte temeiuri constituționale decât cele analizate deja. Prefectul Paul Finta a spus că nu comentează până la publicarea legii în Monitorul Oficial, invocând faptul că nu se știe încă ce variantă va fi promulgată și care vor fi „detaliile tehnice” aplicabile. [...]
România mai are de atras 7,57 miliarde de euro (aprox. 37,9 miliarde lei) din PNRR, dar miza se mută pe recepții și acte, nu pe șantiere , iar termenul-limită este 31 august, potrivit Digi24 . În ultimele două săptămâni, presiunea principală este închiderea administrativă a investițiilor și finalizarea reformelor de care depind plățile europene. România a încasat până acum aproximativ 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei) dintr-un buget actualizat la 20,1 miliarde de euro (aprox. 100,5 miliarde lei). Suma rămasă „teoretic de atras” este de aproximativ 7,57 miliarde de euro, în condițiile în care circa 4.500 de investiții nu sunt încă recepționate, iar la nivel național sunt active peste 15.000 de proiecte. Datele sunt prezentate într-un bilanț al Monitor PNRR , platformă a departamentului de politici publice al USR, coordonată de fostul ministru Cristian Ghinea , iar informațiile sunt preluate de Digi24 dintr-un material News.ro. „Linia de sosire” depinde de recepție, carte funciară și încărcarea documentelor Pentru investițiile nerecepționate, finalizarea fizică a lucrărilor nu este suficientă pentru decontarea banilor. Până la termenul-limită trebuie parcurs și circuitul administrativ, care include: întocmirea procesului-verbal de recepție; înscrierea în cartea funciară; încărcarea documentației finale în platforma electronică. În paralel, Guvernul și Parlamentul trebuie să finalizeze reformele restante, care condiționează plățile. Ce tipuri de investiții sunt încă în derulare Digi24 enumeră proiecte gestionate de Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătății și autorități locale, inclusiv școli, cabinete medicale, dispensare, lucrări de eficientizare energetică și proiecte de infrastructură urbană. În lista investițiilor „pe ultima sută de metri” apar și proiecte mari, între care: lucrări feroviare de tip „Quick Wins” pe 1.527,85 kilometri și modernizări pe rute precum Arad–Timișoara–Caransebeș și Cluj–Episcopia Bihor (718,01 milioane euro, aprox. 3,6 miliarde lei); material rulant: 36 de locomotive electrice modernizate și 64 de vagoane reabilitate; rutier: sectoarele Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani din Autostrada A7 (95,9 kilometri); sănătate: spitale și pavilioane de politraumă, plus 200 de ambulanțe tip C și investiții în terapie intensivă neonatală (25 de unități, 65 de paturi); educație: 110 creșe construite și dotate (80 pe granturi, 30 pe împrumuturi); energie: 950 MW capacități eoliene și solare racordate; apă și mediu: rețele de distribuție/canalizare și proiecte de împădurire/păduri urbane. De ce riscul financiar rămâne ridicat: scenarii de pierderi Monitor PNRR prezintă trei scenarii pentru finalul programului, în funcție de câte proiecte sunt recepționate și câte reforme sunt închise: scenariu optimist : pierderi de ordinul zecilor de milioane de euro, în principal din investiții mici care nu se închid la timp; scenariu moderat : pierderi între 1 și 2 miliarde de euro (aprox. 5–10 miliarde lei), pe fondul ratării unei reforme importante (exemplu: Legea salarizării unitare) și a întârzierilor la infrastructură; scenariu sever : pierderi care ar putea depăși 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei), dacă sunt ratate două sau mai multe reforme-cheie și nu se finalizează investiții majore, inclusiv în spitale și școli. Concluzia bilanțului este că suma încasată efectiv din cele 7,57 miliarde de euro rămase depinde de ce reușesc autoritățile să finalizeze în teren și în Parlament până la 31 august. Context: buget redus față de forma inițială și „recepție parțială” pentru proiecte aproape gata România ajunge la finalul PNRR după renegocieri cu Comisia Europeană, iar bugetul total a ajuns la 20,1 miliarde de euro, cu aproximativ 9 miliarde de euro mai puțin decât forma inițială din 2021. Componenta de împrumuturi a coborât de la 14,9 miliarde de euro la 6,6 miliarde de euro. Pentru proiectele aproape finalizate, Legea nr. 141/2026 a introdus mecanismul recepției parțiale excepționale: poate fi recepționată partea esențială a investiției dacă lucrările auxiliare rămase sunt cel mult 5% din valoarea contractului și sunt terminate în maximum 120 de zile, cu excluderea intervențiilor care afectează cerințe precum rezistența, stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea sau eficiența energetică. [...]
Ministrul Dragoș Pîslaru contestă public decizii ale instanțelor cu miză politică , susținând că hotărârile care îi vizează pe Ilie Bolojan și Dominic Fritz ar afecta direcția de reformă a statului, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis într-o postare pe Facebook, în care ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene îi descrie pe cei doi drept „foarte incomozi” și afirmă că „în aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României”. Ce reproșează ministrul și care este miza invocată În cazul lui Ilie Bolojan, Pîslaru leagă disputa de agenda de reformă promovată de acesta și critică deciziile instanțelor „împotriva deciziilor adoptate democratic de Congresul PNL”, despre care spune că au fost luate „în timp record pentru justiția din România”. „Ilie Bolojan este foarte incomod. Pentru că agenda lui Bolojan nu este îmbogățirea bogaților și a politicienilor corupți, ci tocmai eliminarea privilegiilor și sinecurilor și reformarea din temelie a statului român. Așa că instanțele au hotărât, în timp record pentru justiția din România, împotriva deciziilor adoptate democratic de Congresul PNL.” Pentru Dominic Fritz, ministrul susține că instanțele ar fi ajuns la o interpretare care ar extinde aplicarea legii și asupra trecutului, pe care o descrie ca fiind folosită pentru eliminarea unui oponent politic. „Dominic Fritz este, la rândul său, foarte incomod, pentru că împărtășește aceeași viziune reformatoare pentru România. Așa că instanțele au decis că legea nu mai dispune doar pentru viitor, ci și pentru trecut. Practic, pentru a elimina un oponent politic, se inventează principii juridice care frizează absurdul.” Mesajul politic: „nu sunt bătălii personale” Pîslaru afirmă că disputele nu ar fi despre persoane, ci despre direcția țării, pe care o plasează între „modernizare” și o întoarcere „spre hoție și minciună”. „Însă aceste bătălii nu sunt bătăliile personale ale lui Ilie Bolojan sau ale lui Dominic Fritz. În aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României: un viitor care fie ne va păstra pe drumul spre modernizare, fie ne va arunca înapoi spre hoție și minciună.” În finalul postării, ministrul spune că lupta pentru „viitorul României” trebuie dusă alături de „oamenii de bună credință” și leagă această miză de reducerea emigrației și de întoarcerea românilor din diaspora. „Pentru o țară în care cei plecați peste hotare să vrea să se întoarcă și din care cei rămași acasă să nu se mai gândească vreodată să plece. Împreună vom învinge.” [...]
Atacul cu peste 600 de drone asupra Moscovei ridică presiunea operațională pe apărarea aeriană a Rusiei , într-un context în care astfel de lovituri la distanță devin aproape zilnice, potrivit Digi24 . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a transmis că 620 de drone au zburat spre regiunea capitalei luni seara și marți dimineața. Conform declarațiilor sale, majoritatea au fost interceptate în zbor, iar alte 180 de drone au fost doborâte ulterior în zona Moscovei. Informațiile nu au putut fi verificate independent, iar la momentul relatării nu existau date despre posibile victime sau pagube materiale. Potrivit agenției ruse de stat TASS, citată de focus.de, ar fi fost cel mai intens atac de acest tip din ultimii doi ani. Atacuri aproape zilnice și ținte industriale În același material se arată că Forțele Aeriene Ucrainene desfășoară atacuri la scară largă împotriva regiunii Moscovei aproape zilnic. Sobianin a mai spus că, duminică noaptea, regiunea ar fi fost atacată de aproximativ 600 de drone, atac în urma căruia ar fi existat un deces și mai multe persoane rănite. Tot în acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat schimbări de personal la conducerea armatei, fără a da nume. El a vorbit și despre continuarea „operațiunilor la distanță” și despre stabilirea priorităților pentru „atacuri de precizie până în septembrie”, menționând că armata ucraineană vizează tot mai mult industriile rusești de armament și petrol, cu scopul de a slăbi capacitățile ofensive ale Rusiei. De ce contează operațional Volumul raportat al atacului (peste 600 de drone într-o singură noapte) indică o intensificare care poate forța Rusia să mențină resurse semnificative pentru apărarea aeriană în jurul capitalei și să gestioneze un ritm susținut de interceptări, în condițiile în care astfel de atacuri sunt descrise ca fiind aproape zilnice. În lipsa unor date independente despre pagube, rămâne neclar impactul material imediat, însă presiunea asupra sistemelor de apărare și a capacității de reacție este elementul central al episodului relatat. [...]
