Știri
Știri din categoria Diverse
Avertismentul unui oligarh din interiorul Rusiei ridică miza riscurilor economice și de securitate pe care războiul din Ucraina le poate genera pentru regiune, inclusiv prin scenarii de degradare accelerată a statului rus, potrivit Digi24. Andrei Melnicenko, descris drept „regele îngrășămintelor” și cel mai mare industriaș al Rusiei, transmite un semnal de alarmă către Kremlin și către Occident, într-o intervenție pe care Digi24 o prezintă ca fiind relatată de The Economist.
Melnicenko nu este prezentat ca opozant al lui Vladimir Putin, ci ca un pragmatist interesat de prosperitatea afacerilor sale, care a respectat regula nescrisă impusă oligarhilor: pot face bani, dar nu se implică în politică. Tocmai de aceea, avertismentul este descris ca neobișnuit: ar fi prima dată când un oligarh care trăiește în Rusia critică „atât de clar și detaliat” deciziile Kremlinului.
În relatarea preluată, intervenția vine pe fondul faptului că războiul începe să se simtă mai direct în Rusia și în teritoriile ocupate. Digi24 notează că, după atacuri ucrainene asupra industriei energetice ruse, au apărut cozi mari pentru combustibil, iar uneori au existat incidente violente, ceea ce erodează încrederea populației în capacitatea armatei de a o proteja.
În paralel, sunt menționate tensiuni sociale și politice: Crimeea ar deveni tot mai izolată, recrutarea forțată ar alimenta furia, iar criticile influencerilor la adresa războiului ajung virale, contrazicând promisiunile repetate ale lui Putin despre o evoluție favorabilă și o victorie rapidă.
Digi24 subliniază totuși nuanța: economia Rusiei „nu este încă în pragul colapsului”, iar o revoltă populară „nu este iminentă”, însă percepția internă ar fi tot mai mult aceea a unui „drum fără ieșire”.
Cea mai mare temere atribuită lui Melnicenko este posibilitatea ca Putin să recurgă la arme nucleare tactice pentru a-i intimida pe susținătorii europeni ai Ucrainei. O astfel de intensificare nu ar produce, în viziunea oligarhului, o pace durabilă între Rusia, Ucraina și Europa.
Melnicenko descrie, potrivit articolului, trei evoluții pe termen lung, toate cu consecințe economice și de securitate:
În toate variantele, Digi24 notează că ar apărea resentimente și furie în rândul populației, cu potențial de a alimenta un naționalism violent și, ulterior, un conflict mai amplu.
Deși evită să ceară explicit înlăturarea lui Putin, schimbarea dorită de Melnicenko ar însemna, potrivit textului, sfârșitul sistemului în care aceeași persoană conduce zeci de ani. El ar vrea ca Rusia să fie previzibilă extern și să-și câștige sprijinul intern fără coerciție, cerând totodată un transfer de putere, dar fără a vorbi despre democrație.
Propunerile ar intra în conflict cu interesele „siloviki” (elita din serviciile de securitate), descriși ca grupul care a dominat conducerea după ce Putin i-a îndepărtat pe oligarhii ex-sovietici din politică. Într-o Rusie „mai normală”, aceștia ar fi „principalii pierzători”, iar Putin ar putea ajunge într-o poziție dificilă, mai ales dacă tehnocrați și moguli îngrijorați s-ar alătura acestei direcții.
În final, articolul punctează că nici continuarea războiului în același ritm, nici escaladarea, nici reforma nu sunt lipsite de riscuri și amintește precedentul istoric din 1905–1907, când presiunea industriașilor și tehnocraților a forțat temporar concesii politice după o înfrângere militară.
Recomandate
China ar fi transmis Rusiei că folosirea armelor nucleare în Ucraina „nu se pune deloc problema” , potrivit unei declarații făcute de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și relatate de Digi24 . Mesajul, descris de Zelenski ca având forma unui „ultimatum”, ar indica o linie roșie pe care Beijingul ar încerca să o impună Moscovei, cu potențial de a influența calculul strategic al Rusiei și riscurile de escaladare ale războiului. Informația este atribuită de Zelenski publicației Politico , iar liderul ucrainean spune că a aflat despre intervenția Chinei de la lideri europeni, în cadrul summitului NATO de la Ankara, unde s-a discutat și despre „rolul Chinei în încheierea războiului din Ucraina”. Zelenski a legat reacția Beijingului de discuțiile din spațiul public rusesc despre un posibil răspuns nuclear la atacurile ucrainene asupra teritoriului Rusiei, susținând că ar fi fost „prima dată” când China a răspuns direct, într-o formulă apropiată de un ultimatum. „Mi se pare că aceasta a fost prima dată când China a răspuns direct, într-o formă asemănătoare unui ultimatum, că nu se poate pune deloc problema utilizării armelor nucleare”, a spus Zelenski. Contextul: presiuni interne în Rusia și exerciții nucleare în Belarus În material se menționează că Rusia a desfășurat în luna mai exerciții militare nucleare în Belarus , deși Vladimir Putin s-a abținut, până acum, de la amenințări nucleare directe la adresa Kievului. Totodată, Putin ar fi spus că atacurile Ucrainei nu produc pagube suficient de mari încât să justifice o reacție nucleară. Pe fondul acestor tensiuni, Digi24 amintește și un exemplu de presiune politică internă: deputatul din Sankt Petersburg Viktor Perov și-a îndemnat colegii să îi ceară lui Putin să lovească Ucraina cu arme nucleare, pentru a forța semnarea unui acord de pace. Ce mai spune Zelenski Președintele ucrainean a afirmat că a discutat subiectul și cu președintele SUA, Donald Trump, însă a precizat că preferă să păstreze confidențialitatea privind acea conversație. Informațiile despre poziția Chinei provin din relatarea lui Zelenski (prin intermediul liderilor europeni, conform declarației sale), iar în articol nu sunt prezentate detalii suplimentare despre forma sau canalul exact al mesajului transmis de Beijing către Moscova. [...]
Eliberarea rapidă a soldatului care l-a amenințat pe Putin indică o gestionare strictă a riscurilor interne în armată , într-un moment în care orice semnal public de contestare poate alimenta tensiuni în aparatul de securitate al Rusiei, potrivit Digi24 . Militarul rus Aleksandr Lunin , reținut după publicarea unui videoclip viral în care cerea o întâlnire directă cu Vladimir Putin și avertiza asupra unei posibile revolte, a fost între timp eliberat și și-a șters mesajul. Înregistrarea strânsese milioane de vizualizări, iar cazul a ajuns să fie comentat inclusiv de Kremlin. Ce a cerut soldatul și de ce a devenit cazul sensibil Potrivit portalului de știri Verstka, citat în material, Lunin a publicat pe 25 iunie un mesaj video în care solicita să fie primit de Putin pentru a-i spune „tot adevărul” despre situația Rusiei și a forțelor armate implicate în războiul din Ucraina. În același mesaj, el avertiza că, dacă nu are loc întâlnirea, „consecințele vor fi foarte grave”, mergând până la afirmația că armata „ar întoarce armele împotriva Kremlinului”. Reacția autorităților și semnalul pentru controlul intern După eliberare, Lunin a transmis că este „teafăr și nevătămat”, fără să explice de ce a șters înregistrarea. Înainte de asta, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , comentase public mesajul, spunând că autorul a folosit „formulări destul de ciudate”. Soldatul a mai susținut că a publicat mesajul după ce s-ar fi întâlnit cu „responsabili de rang înalt din Ministerul Apărării și din organismele de securitate”, care ar fi decis să îl folosească pentru a transmite un mesaj către președinte. Afirmația nu este detaliată sau verificată independent în material. De ce contează Din perspectivă operațională, episodul arată cât de rapid poate fi încadrat și „închis” un incident de comunicare cu potențial destabilizator: un mesaj viral, o reacție publică de la Kremlin, apoi eliberarea și dispariția conținutului. Pentru mediul de afaceri și investitori, astfel de semnale sunt relevante prin prisma riscului politic și a predictibilității deciziilor într-un stat care gestionează strict orice contestare publică venită din zona militară. [...]
Volodimir Zelenski susține că Rusia a ajuns să caute combustibil în străinătate , un semnal de vulnerabilitate economică într-un stat construit pe exportul de resurse energetice, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă online cu jurnaliști, liderul ucrainean a legat această situație de războiul declanșat de Moscova și de măsurile prin care Ucraina ar fi blocat anumite fluxuri de combustibil către Rusia. Zelenski a afirmat că, „de ceva vreme”, economia rusă caută combustibil în afara țării, în loc să se bazeze pe resurse interne. El a adăugat că Ucraina „a împiedicat deja furnizarea către Rusia a unor volume suficiente de combustibil din țările neutre”, conform Ukrainska Pravda . „O țară precum Rusia, a cărei economie a fost întotdeauna orientată spre exportul resurselor sale energetice, se străduiește acum să găsească combustibil oriunde poate și să-și sporească cumva posibilitățile de achiziționare și import de combustibil, așa că Ucraina a intervenit – am făcut deja acest lucru.” În aceeași intervenție, Zelenski a folosit o ironie la adresa lui Vladimir Putin , invocându-l pe Boris Elțîn și sugerând că fostul președinte rus ar fi făcut o altă alegere de succesor dacă ar fi anticipat că Rusia va ajunge să importe energie. „Între noi fie vorba, cred că dacă [Boris] Elțîn ar fi știut că, peste 20 de ani, Rusia va importa energie în loc să o exporte - pentru că a decis în mod stupid să înceapă un război - cred că Elțîn ar fi ales un alt succesor.” Contextul succesiunii Elțîn–Putin Digi24 amintește că Vladimir Putin a fost desemnat succesor oficial de Boris Elțîn la 31 decembrie 1999, când Elțîn a demisionat și i-a transferat atribuțiile prezidențiale. Cu câteva luni înainte, în august 1999, Elțîn îl numise pe Putin prim-ministru al Rusiei. [...]
PNL ia în calcul un nou Congres în august–septembrie pentru a reface deciziile suspendate de instanță , într-o mișcare menită să reducă vulnerabilitatea juridică a conducerii și a statutului partidului, potrivit Digi24 . Planul este avansat de liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu , după ce o instanță a dat dreptate liberalilor din tabăra anti-Bolojan și a suspendat deciziile Congresului din iunie, unde au fost modificate prevederi din statut și au fost aleși noi lideri în conducerea partidului. Într-un interviu la RFI, Fenechiu a susținut că există majoritatea necesară în Biroul Politic Național pentru a organiza, „într-un viitor apropiat”, un alt Consiliu Național și un alt Congres, care să adopte un nou statut, cu prevederi similare, dar „care să nu mai poată fi așa de ușor vulnerabilizat” prin acțiuni în instanță. „Există majoritatea necesară în forul decizional care este Biroul Politic Naţional şi cu siguranţă într-un viitor apropiat se va organiza un alt Consiliu Naţional şi un alt Congres, se va adopta un alt Statut, care să fie probabil cu aceleaşi prevederi ca acestea, dar care să nu mai poată fi aşa de uşor vulnerabilizat prin cereri în instanţă (...)”, a precizat Fenechiu. Calendarul: august–septembrie, cu posibilitatea accelerării Fenechiu a estimat că un nou Congres ar putea avea loc „în cursul lunii august” sau „în cursul lunii septembrie”, dar a adăugat că, dacă apare o urgență, procedura ar putea fi accelerată. „Estimarea mea este că undeva în cursul lunii august sau în cursul lunii septembrie. Este estimarea mea, dar s-ar putea să fie, dacă lucrurile revendică o urgenţă, se poate organiza şi mai repede.” De ce contează: partidul separă decizia politică de calendarul din justiție Întrebat dacă un nou Congres ar trebui organizat înainte sau după o decizie definitivă a instanței, Fenechiu a indicat că procesele pot dura, în total, între opt-zece luni și până la un an și jumătate–doi ani sau mai mult, având în vedere etapele de fond și apel. În acest context, el a descris drept „pragmatică” varianta în care PNL ia decizii în forurile statutare, în timp ce litigiile continuă, partidul urmând să încerce să demonstreze în instanță că cei care contestă hotărârile nu au temei legal și că suspendările ar fi rezultat dintr-o aplicare greșită a legii, „în opinia” liberalilor. [...]
PSD avertizează că întârzierea învestirii unui guvern poate bloca accesul României la fondurile europene SAFE , un instrument al UE pentru consolidarea capacității de apărare, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul negocierilor politice prelungite pentru formarea noului Executiv. Într-un comunicat, PSD susține că doar un Guvern învestit poate iniția actele normative necesare pentru aprobarea acordului de împrumut aferent programului Security Action for Europe (SAFE) . Partidul afirmă că, în lipsa unui Executiv „cu puteri depline”, România riscă să nu poată îndeplini pașii legali pentru accesarea finanțării. De ce contează: blocaj legislativ pe un împrumut european PSD invocă OUG 64/2007 privind datoria publică și afirmă că inițierea proiectului de lege pentru aprobarea Acordului de Împrumut SAFE este „competența exclusivă a Guvernului României”. În același timp, formațiunea susține că proiectul poate fi elaborat doar de Ministerul Finanțelor Publice , însă „Guvernul fiind demis nu are dreptul de a iniția niciun proiect de lege”. În acest context, PSD concluzionează că România nu își poate aproba cadrul legal necesar pentru accesarea banilor din instrumentul SAFE. Apel politic: învestire rapidă și negocieri „constructive” Social-democrații cer partidelor parlamentare să deblocheze negocierile și susțin că „singura cale” pentru accesarea fondurilor SAFE este învestirea de urgență a unui guvern care să inițieze actul normativ. În comunicat, PSD face apel în special la partidele care se declară pro-europene să renunțe la disputele politice și avertizează că prelungirea negocierilor ar afecta interesele de securitate ale României, calificând menținerea blocajului drept „o amenințare deosebit de gravă” la adresa securității. [...]
Segolene Royal reintră în competiția internă a stângii franceze pentru prezidențialele din 2027 , mizând pe alegerile primare ale Partidului Socialist, într-un moment în care tabăra de stânga încearcă să-și evite fragmentarea înaintea scrutinului, potrivit Digi24 . Royal, în vârstă de 72 de ani, a candidat la prezidențialele din 2007 și a pierdut în fața lui Nicolas Sarkozy în turul al doilea. Anunțul ei vizează participarea la primarele socialiștilor, în încercarea de a deveni candidata partidului la alegerile prezidențiale din 2027 . Cum își alege Partidul Socialist candidatul După luni de amânări, militanții Partidului Socialist au decis ca desemnarea candidatului să se facă prin „alegeri primare cu circuit închis”, programate în octombrie. Votul va fi rezervat: membrilor partidului; „organizațiilor politice ce se definesc ca făcând parte din polul socialist”, inclusiv „Piața publică” a social-democratului Raphael Glucksmann. În acest cadru, Royal a indicat drept „linie roșie” teme precum „rasismul și antisemitismul, sexismul și homofobia” și a avertizat asupra „extremei drepte, la ușile puterii”. Ce arată competiția: mai mulți candidați, aceeași bază electorală Pe lângă Royal, alți doi deputați și-au anunțat intenția de a intra în primare: Philippe Brun și Jerome Guedj. În paralel, fostul președinte François Hollande nu vrea să participe la primare, dar s-a prezentat drept opțiune de ultimă instanță dacă socialiștii nu reușesc să stabilească până la finalul anului un candidat pentru prezidențiale. În restul stângii, liderul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon a ținut în iunie primul miting de campanie, încercând să se impună ca „singura opțiune posibilă” de stânga în fața extremei drepte. Contextul mai larg al cursei din 2027 În zona de centru, Gabriel Attal și Edouard Philippe și-au oficializat deja candidaturile, iar pe dreapta este menționat Bruno Retailleau, ministru de interne până în urmă cu câteva luni. Pentru Partidul Socialist, revenirea lui Segolene Royal ridică miza primarelor din octombrie: competiția internă devine un test de coeziune și de capacitate de a produce rapid un candidat credibil, într-o cursă prezidențială în care mai multe tabere își ocupă deja pozițiile. [...]
