Știri
Știri din categoria Diverse
Avertismentul unui oligarh din interiorul Rusiei ridică miza riscurilor economice și de securitate pe care războiul din Ucraina le poate genera pentru regiune, inclusiv prin scenarii de degradare accelerată a statului rus, potrivit Digi24. Andrei Melnicenko, descris drept „regele îngrășămintelor” și cel mai mare industriaș al Rusiei, transmite un semnal de alarmă către Kremlin și către Occident, într-o intervenție pe care Digi24 o prezintă ca fiind relatată de The Economist.
Melnicenko nu este prezentat ca opozant al lui Vladimir Putin, ci ca un pragmatist interesat de prosperitatea afacerilor sale, care a respectat regula nescrisă impusă oligarhilor: pot face bani, dar nu se implică în politică. Tocmai de aceea, avertismentul este descris ca neobișnuit: ar fi prima dată când un oligarh care trăiește în Rusia critică „atât de clar și detaliat” deciziile Kremlinului.
În relatarea preluată, intervenția vine pe fondul faptului că războiul începe să se simtă mai direct în Rusia și în teritoriile ocupate. Digi24 notează că, după atacuri ucrainene asupra industriei energetice ruse, au apărut cozi mari pentru combustibil, iar uneori au existat incidente violente, ceea ce erodează încrederea populației în capacitatea armatei de a o proteja.
În paralel, sunt menționate tensiuni sociale și politice: Crimeea ar deveni tot mai izolată, recrutarea forțată ar alimenta furia, iar criticile influencerilor la adresa războiului ajung virale, contrazicând promisiunile repetate ale lui Putin despre o evoluție favorabilă și o victorie rapidă.
Digi24 subliniază totuși nuanța: economia Rusiei „nu este încă în pragul colapsului”, iar o revoltă populară „nu este iminentă”, însă percepția internă ar fi tot mai mult aceea a unui „drum fără ieșire”.
Cea mai mare temere atribuită lui Melnicenko este posibilitatea ca Putin să recurgă la arme nucleare tactice pentru a-i intimida pe susținătorii europeni ai Ucrainei. O astfel de intensificare nu ar produce, în viziunea oligarhului, o pace durabilă între Rusia, Ucraina și Europa.
Melnicenko descrie, potrivit articolului, trei evoluții pe termen lung, toate cu consecințe economice și de securitate:
În toate variantele, Digi24 notează că ar apărea resentimente și furie în rândul populației, cu potențial de a alimenta un naționalism violent și, ulterior, un conflict mai amplu.
Deși evită să ceară explicit înlăturarea lui Putin, schimbarea dorită de Melnicenko ar însemna, potrivit textului, sfârșitul sistemului în care aceeași persoană conduce zeci de ani. El ar vrea ca Rusia să fie previzibilă extern și să-și câștige sprijinul intern fără coerciție, cerând totodată un transfer de putere, dar fără a vorbi despre democrație.
Propunerile ar intra în conflict cu interesele „siloviki” (elita din serviciile de securitate), descriși ca grupul care a dominat conducerea după ce Putin i-a îndepărtat pe oligarhii ex-sovietici din politică. Într-o Rusie „mai normală”, aceștia ar fi „principalii pierzători”, iar Putin ar putea ajunge într-o poziție dificilă, mai ales dacă tehnocrați și moguli îngrijorați s-ar alătura acestei direcții.
În final, articolul punctează că nici continuarea războiului în același ritm, nici escaladarea, nici reforma nu sunt lipsite de riscuri și amintește precedentul istoric din 1905–1907, când presiunea industriașilor și tehnocraților a forțat temporar concesii politice după o înfrângere militară.
Recomandate
Vladimir Putin ridică miza pentru negocieri, declarând „nenegociabilă” o zonă tampon în Ucraina , într-un mesaj care sugerează intenția Moscovei de a fixa unilateral noi condiții teritoriale și de securitate cu impact direct asupra riscului de prelungire a conflictului și, implicit, asupra stabilității regionale, potrivit Libertatea . Putin a apărut „din nou în haine militare” și a revendicat cucerirea a 6.500 km² de teritoriu ucrainean de la începutul anului, afirmând totodată că Ucraina ar mai controla „puțin peste 10%” din Donețk și 16,5% din Zaporojjia, iar Luhansk ar fi „complet sub controlul” Rusiei. Declarațiile sunt atribuite de Libertatea publicației The Moscow Times . În același material, Libertatea notează că, potrivit datelor invocate din analiza Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) , avansul real al armatei ruse în acest an ar fi de 144,51 km², nu de 6.500 km², iar Rusia ar fi pierdut în 2026 mai mult teritoriu ucrainean decât a cucerit. ISW este citat și cu evaluarea că astfel de afirmații fac parte din „războiul informațional” al Kremlinului, prin care sunt exagerate acțiunile militare pentru a impune o narațiune favorabilă Moscovei. „Zonă de securitate” în interiorul Ucrainei, scoasă din discuția de pace Pe lângă cifrele legate de teritorii, Putin a declarat vineri că armata rusă va stabili o „zonă de securitate” de-a lungul frontierei cu Ucraina, însă „în interiorul țării vecine”, și a spus că își dorește ca aceasta să fie sub controlul Rusiei și să nu fie discutată la nicio eventuală negociere de pace. „Această sarcină este îndeplinită cu succes”, a pretins Putin, fără a oferi informații concrete. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a vorbit despre o „zonă de securitate planificată pe 660 de kilometri” și a susținut că 70% din acest teritoriu s-ar afla sub ocupație rusă, fără a prezenta detalii verificabile, mai arată articolul. Ce indică hărțile și evaluarea ISW Conform hărților „actualizate” menționate de Libertatea, Rusia ar ocupa doar „porțiuni minuscule” din teritoriul ucrainean în regiunile de graniță Sumî și Harkov. ISW consideră că declarațiile lui Putin despre „amploarea avansului rusesc” nu corespund situației reale de pe front, iar scopul ar fi consolidarea unei percepții publice care să sprijine obiectivele Moscovei în plan politic și diplomatic. Contextul pierderilor și al presiunii asupra sprijinului pentru Ucraina Materialul include și estimări privind pierderile ruse: o medie de 1.500 de soldați, pierderi de peste 50.000 de soldați în septembrie (dintre care 28.000 „căzuți pe front”) și un bilanț total de 1,4 milioane, dintre care 450.000 de morți. Libertatea susține, citând ISW, că Rusia își poate completa pierderile prin metode represive de recrutare și continuă să mizeze pe bombardamente pentru a face viața „imposibilă” în orașe ucrainene. În același context, articolul afirmă că Putin ar conta pe propagandă și pe „afacerile” propuse președintelui american Donald Trump pentru a submina sprijinul militar și diplomatic pentru Ucraina și pentru a asigura noi surse de finanțare a războiului. [...]
Un plan rusesc care vizează reducerea cu până la 90% a energiei și încălzirii în Kiev, Harkov și Odesa ar putea forța Ucraina să intre în iarnă cu întreruperi masive de utilități, cu efect direct asupra funcționării economiei urbane și a serviciilor publice, potrivit Digi24 . Informația se bazează pe un document rus interceptat, descris ca un plan de campanie împotriva infrastructurii energetice și de apă. Planul ar prevedea folosirea a până la 1.000 de rachete, drone și bombe, cu ținte precum centrale electrice, substații și instalații de alimentare cu apă, relatează TVPWorld. În document sunt menționate ca priorități Kiev, Harkov și Odesa, cu obiectivul de a diminua drastic alimentarea cu energie electrică și încălzire și de a afecta grav inclusiv sistemele de canalizare. Ținte energetice și riscul pentru centralele nucleare Documentul, prezentat de ministrul ucrainean al Energiei, Denys Shmyhal , partenerilor europeni și obținut de The New York Times , include și intenția de a lovi stațiile de distribuție care conectează cele trei centrale nucleare operaționale ale Ucrainei la rețea. Potrivit materialului, un astfel de scenariu ar putea duce la oprirea acestora. The New York Times precizează că nu a putut verifica independent autenticitatea documentului. În același timp, Digi24 notează că Vladimir Putin a amenințat public cu o campanie amplă împotriva infrastructurii energetice ucrainene în această iarnă, prezentată ca represalii pentru atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol rusești. De ce contează: capacitatea de apărare și „fereastra” de o lună În material este citată și o evaluare potrivit căreia Rusia intră în iarnă cu stocuri de rachete balistice și drone cu propulsie cu reacție pe care Ucraina a avut dificultăți să le intercepteze. Agenția ucraineană Ukrainska Pravda a relatat, pe baza datelor Forțelor Aeriene Ucrainene, că aproximativ 1.000 de rachete, drone și bombe rusești ocolesc apărarea aeriană a Ucrainei în fiecare lună. Concluzia sugerată este că Moscova ar putea miza pe paralizarea sistemului energetic într-un interval de circa o lună, pe fondul lipsei sistemelor de apărare aeriană, în special a rachetelor de interceptare Patriot. Pregătiri în Ucraina, dar cu limitări Oficialii ucraineni s-au pregătit luni întregi pentru noi atacuri, prin reparații și consolidarea rețelei electrice, însă experții avertizează că măsurile ar putea doar să atenueze impactul. Olena Pavlenko, directoarea think-tank-ului energetic ucrainean DiXi Group, a declarat pentru The New York Times că patru ierni de război au slăbit rețeaua, iar încă una ar fi echivalentul unui efort extrem în condiții limitate. „Ar fi ca și cum ai alerga un maraton cu un singur plămân.” [...]
Avertismentul premierului polonez indică un risc operațional direct pentru rutele logistice către Ucraina , în special pe frontiere și pe liniile feroviare folosite la transportul de gaze, petrol și alimente, potrivit Digi24 . Donald Tusk spune că Rusia ar putea escalada atacurile hibride împotriva Poloniei înainte de Ajunul Crăciunului (24 decembrie). Declarațiile au fost făcute vineri, la o conferință de presă după summitul Consiliului European de la Bruxelles, iar Tusk a avertizat că „iarna va fi extrem de dificilă”, pe fondul intensificării amenințărilor rusești la adresa Occidentului. Informația este relatată de TVP World , citată de Digi24. Unde vede Polonia vulnerabilități: frontiere și cale ferată Tusk a indicat că riscurile ar fi „deosebit de accentuate” de-a lungul frontierelor și al liniilor feroviare utilizate pentru transportul de provizii esențiale către Ucraina, inclusiv gaze, petrol și alimente. În acest context, premierul polonez a spus că Polonia ar trebui să se aștepte la o intensificare a tentativelor de sabotaj și a „provocărilor”, inclusiv la o scară mai mare decât până acum. „Ar trebui să ne așteptăm, așa cum am făcut-o până acum, dar la o scară mai mare, la tentative de sabotaj sau provocări în Polonia.” Context: alertă sporită în Europa și riscul de „testare” a NATO În ultimele luni, Europa a fost în alertă sporită după evaluări ale serviciilor de informații care au avertizat că Rusia ar putea „testa NATO” prin sabotaj, atacuri cibernetice, activități cu drone sau chiar o operațiune militară limitată. Polonia, aflată pe flancul estic al NATO, a raportat în ultimii ani o serie de incidente ostile suspectate a avea legătură cu Rusia, inclusiv incursiuni cu drone, incendieri ale unor obiective și sabotaj feroviar. Tusk a mai spus că amenințarea se extinde și asupra celor trei state baltice. [...]
Atacurile din Marea Neagră împing în sus costurile de asigurare pentru nave, cu efecte în lanț asupra prețurilor din regiune , iar România nu este ocolită, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan spune că este „prea devreme” pentru a atribui tehnic atacurile Rusiei, dar susține că Moscova este „beneficiarul” incertitudinii create pe ruta de transport folosită de Ucraina. În ultimele zece zile, atacuri cu drone au avut loc „exact pe acest coridor” de transport al mărfurilor, care urmează țărmul Ucrainei, României și Bulgariei până în Turcia, a explicat șeful statului. „E prea devreme ca să dovedim tehnic că a fost un atac rus, dar intuiţia ne spune că beneficiarul acestei situaţii de incertitudine este Rusia.” Impact economic: asigurări mai scumpe și presiune pe prețuri Nicușor Dan a indicat drept efect imediat o scumpire a asigurărilor pentru navele care operează în Marea Neagră. El a precizat că majorarea nu este „de acum”, ci se vede „de câteva luni”, iar costul suplimentar se transmite în economie. „Evident că acest factor afectează preţurile ţărilor din jur, inclusiv ale României.” Investigația privind proveniența dronei este încă în desfășurare Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a declarat că autoritățile care se ocupă de investigația tehnică sunt încă în proces de analiză pentru a stabili dacă drona care a lovit o ambarcațiune a fost sau nu de proveniență rusească. În același context, Țoiu a afirmat că Marea Neagră a devenit una dintre cele mai riscante zone pentru navigatori și că numărul deceselor înregistrate aici depășește riscurile din alte zone de comerț maritim. Totodată, ea a făcut referire la un incident în urma căruia la bordul unei nave s-a produs un incendiu, iar șapte marinari sunt dați dispăruți. [...]
Kremlinul spune că acceptă cooperarea pentru aprovizionarea orașului ucrainean Oleșkî , după un apel al Papei Leon, într-un episod care poate debloca operațional accesul la bunuri esențiale într-o zonă aflată sub control rusesc, relatează Digi24 , citând Reuters. Potrivit Vaticanului, Papa Leon l-a sunat pe Vladimir Putin și i-a cerut să organizeze un armistițiu care să permită accesul ajutoarelor și al alimentelor în Oleșkî, oraș ocupat de forțele ruse din februarie 2022. Localnicii au semnalat o agravare a crizei alimentare, iar pontiful și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de situația umanitară. Ce a acceptat, de fapt, Kremlinul În comunicatul citat, Kremlinul afirmă că a fost „încurajată” intenția Vaticanului de a contribui la crearea condițiilor necesare pentru siguranța populației și pentru organizarea aprovizionării cu bunuri de primă necesitate. „S-a convenit să se coopereze în această privinţă” Totuși, comunicatul Kremlinului „nu a menționat nimic despre un armistițiu”, deși acesta a fost elementul cerut explicit de Papă, conform Vaticanului. Asta lasă neclar dacă „cooperarea” se traduce într-un mecanism concret de acces umanitar sau rămâne la nivel de angajament general. De ce contează: blocajul logistic și disputa de responsabilitate Rusia și Ucraina se acuză reciproc că blochează aprovizionarea orașului, pe care forțele ucrainene vor să îl recucerească. În acest context, orice canal de coordonare pentru livrări de alimente și medicamente are o miză operațională imediată, chiar și în absența unui armistițiu formal. Secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin, a spus că inițiativa convorbirii i-a aparținut Papei, care a dorit „să pledeze pentru cauza acestui oraș asediat”. Context: situația din Oleșkî și datele despre populație Rusia a recunoscut existența unor probleme grave legate de aprovizionarea cu alimente și medicamente și a susținut că armata sa lucrează pentru a le rezolva, dând vina pe Ucraina pentru criză. Ucraina, la rândul ei, afirmă că Rusia este cea care blochează livrările. Oleșkî, în regiunea Herson, avea înainte de război o populație de aproximativ 24.000 de locuitori și găzduiește în prezent în jur de 1.700 de rezidenți, inclusiv 47 de copii, potrivit lui Danielle Bell, șefa Misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina. Papa Leon, în vârstă de 71 de ani, se recuperează la spitalul Gemelli din Roma după o operație pentru cancer pulmonar; Vaticanul a transmis că starea sa se îmbunătățește, iar Kremlinul a precizat că Putin i-a urat însănătoșire rapidă. [...]
NATO pregătește în Polonia un exercițiu logistic pentru o posibilă misiune în Ucraina , un scenariu condiționat de un eventual acord de încetare a focului între Kiev și Moscova, potrivit Digi24 . Cel puțin 1.500 de militari din Marea Britanie, Franța și Germania ar urma să sosească în Polonia luna viitoare pentru a exersa operațiuni logistice și de coordonare, în pregătirea unei posibile desfășurări viitoare în Ucraina. Informația apare într-un raport al publicației britanice The Times , citat de agenția de presă de stat poloneză PAP. Miza operațională: logistica unei eventuale forțe de menținere a păcii Exercițiile vizează procesele logistice necesare unei astfel de misiuni, inclusiv livrarea către Ucraina de combustibil, alimente și alte provizii esențiale, precum și coordonarea între trupele aliate. În același timp, potrivit informațiilor citate, exercițiul ar avea și rol de descurajare în fața Rusiei, pe fondul temerilor că războiul din Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele NATO. Context: „ Coaliția celor dispuși ” și opoziția Kremlinului Materialul The Times este plasat în contextul unei declarații făcute în iulie de premierul polonez Donald Tusk , care a spus că „Coaliția celor dispuși” – un grup de 40 de țări creat pentru coordonarea ajutorului și planificarea unor măsuri viitoare de securitate pentru Ucraina – va organiza în toamnă primele exerciții militare comune în Polonia. Tusk a mai afirmat că experiența Poloniei în sprijinirea Ucrainei va conta în cadrul acestor exerciții. Ideea unei forțe multinaționale de menținere a păcii în Ucraina, după un eventual acord de pace, este discutată de mai mult timp de Kiev și aliații săi. Kremlinul se opune, avertizând că trupele străine staționate în Ucraina ar fi considerate ținte militare legitime. [...]
