Știri
Știri din categoria Diverse
Avertismentele ambasadelor SUA cresc riscul de perturbări ale transportului aerian în Orientul Mijlociu, cu posibile anulări de zboruri și închideri periodice ale spațiului aerian, într-un context de escaladare regională, potrivit Digi24.
Mai multe misiuni diplomatice americane din regiune au publicat alerte de securitate în care își îndeamnă cetățenii să „ia în considerare plecarea” sau să fie pregătiți să părăsească zona dacă situația se deteriorează. Versiuni ale mesajului au fost postate pe rețelele de socializare de ambasadele SUA de la Amman, Ierusalim și Bagdad, relatează AFP, citată de Agerpres.
În alerte, cetățenii americani sunt sfătuiți să își verifice informațiile de zbor și să urmeze instrucțiunile de securitate ale autorităților locale. Documentele avertizează explicit asupra unor „posibile anulări de zboruri”, „închideri periodice ale spațiului aerian” și „perturbări ale călătoriilor”, pe fondul unei vigilențe sporite cerute în regiune.
Mesajele includ și indicații specifice în funcție de locație:
Într-un mesaj publicat pe site-ul Ambasadei SUA la Ierusalim, este invocat caracterul „imprevizibil” al regimului iranian și sunt menționate atacuri recente „fără avertisment sau provocare”, inclusiv extinderea loviturilor către zone care nu fuseseră vizate anterior, „cum ar fi Egiptul”.
Publicația notează că miercuri o dronă a lovit o navă de gaze aparținând unei companii americane, andocată într-un port egiptean, incident care a provocat un incendiu. Egiptul a deschis o anchetă, fără să indice deocamdată un responsabil.
În paralel, armata iraniană a acuzat Washingtonul că „alimentează tensiunile” și a avertizat că orice țară care servește drept „scut defensiv” pentru SUA „va fi cuprinsă de flăcările războiului”.
Potrivit informațiilor citate, Iranul și Statele Unite au reluat în această săptămână schimburile de focuri nocturne după câteva zile de calm, iar conflictul ar fi fost declanșat pe 28 februarie, în urma unor atacuri comune ale SUA și Israelului împotriva Iranului, urmate de riposta Teheranului cu rachete și drone în regiune.
Recomandate
Presiunea pentru o schimbare la vârful FIFA se extinde în Europa , după ce federațiile din Anglia și Țările de Jos cer o revizuire completă a conducerii și guvernanței forului mondial și susțin că FIFA a pierdut încrederea asociațiilor membre, potrivit Digi24 . Reacțiile vin după ce UEFA a salutat retragerea planului lui Gianni Infantino privind investitorii privați. În acest context, Asociația Engleză de Fotbal (FA) a cerut o „revizuire completă” a conducerii și a modului de guvernanță al FIFA, invocând nevoia de transparență și de administrare în interesul celor 211 națiuni membre, cu o viziune pe termen lung asupra fotbalului, potrivit News.ro. Asociația Olandeză de Fotbal (KNVB) a transmis, la rândul ei, că retragerea propunerii nu rezolvă problema și că modul în care a fost gestionat procesul a dus la o „prăbușire fundamentală” a încrederii în președintele FIFA. KNVB afirmă explicit că nu mai are încredere în conducerea lui Gianni Infantino. De ce contează: guvernanța FIFA, sub presiune din partea unor membri influenți Mesajele FA și KNVB mută disputa din zona unei singure decizii (planul privind investitorii privați) către o problemă mai largă de guvernanță, cu potențial de a amplifica tensiunile interne în FIFA. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pașii următori sau un calendar, rămâne de văzut dacă solicitările se vor transforma într-o inițiativă formală în cadrul organismelor de conducere ale forului mondial. [...]
Autostrada A7 riscă să piardă finanțare PNRR dacă nu se recuperează întârzierile , iar punctul critic este viaductul de la Cleja, unde execuția depinde în principal de mobilizarea antreprenorului, potrivit Digi24 . Pe șantierele dintre Adjud, Bacău și Pașcani se lucrează „la foc continuu”, pe fondul apropierii termenului-limită din PNRR. Potrivit directorului executiv al Asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea , proiectul nu are „provocări tehnice” comparabile cu alte autostrăzi, iar viaductul peste DN2 și peste calea ferată (magistrala 500) este „lung”, dar fără dificultăți tehnice majore. Problema este întârzierea, estimată la aproape un an față de calendarele inițiale. „Singura provocare este generată de antreprenor. Faptul că avem o întârziere foarte mare.” Termenul PNRR și miza banilor „gratis” Ciurea spune că, potrivit contractelor inițiale, ar fi trebuit să se poată circula nu doar până la Bacău, ci până la Pașcani, iar unele loturi ar fi trebuit finalizate din octombrie anul trecut. În acest context, data de 31 august este indicată drept limită pentru atragerea banilor din PNRR care sunt încă pe componenta de grant (finanțare nerambursabilă). În declarațiile citate de Digi24, Ciurea afirmă că România a pierdut deja bani PNRR „rambursabili” (care trebuie returnați), iar pentru a nu pierde și finanțarea nerambursabilă pe segmentul dintre Săbăoani și Bacău, lucrările rămase după 31 august ar urma să fie acoperite printr-o reasignare de pe proiectul feroviar Cluj-Napoca – Oradea, cu condiția ca autoritățile și constructorii să își facă partea până la finalul lunii. Când ar putea fi deschisă circulația pe tronsoane În ceea ce privește calendarul de utilizare, Ciurea estimează următoarele repere pentru A7: până la Bacău: „aproape o certitudine” la finalul acestei luni; până la Săbăoani: în primăvara anului viitor; până în zona de sud a Romanului: „până în acest an”; mai departe, spre Pașcani: „spre vară”. Estimările sunt condiționate de ritmul de execuție și de recuperarea întârzierilor, în condițiile în care termenul PNRR pune presiune directă pe finanțare și pe prioritizarea lucrărilor rămase. [...]
Scăderea Dunării pune presiune pe operarea centralei de la Cernavodă , cu o fereastră de doar 4–5 zile în condițiile actuale , iar autoritățile pregătesc intervenții de urgență pe fluviu pentru a dirija debitul spre zona de interes, potrivit Digi24 . Administrația Națională „Apele Române ” estimează că nivelul Dunării în zona Cernavodă scade cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi, iar în aceste condiții centrala „poate funcționa la limită” încă patru-cinci zile, a declarat directorul general adjunct al instituției, Sorin Rîndașu. Pe fondul scăderii debitelor, statul a dispus măsuri în regim de urgență pentru a încerca dirijarea apei pe Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala. Intervențiile descrise vizează inclusiv scufundarea controlată a unor barje, în puncte stabilite după măsurători batimetrice (măsurarea adâncimilor), realizate cu sprijinul Forțelor Navale Române. Barjele ar urma să fie încărcate cu piatră, „probabil 500 de tone”, însă oficialul a avertizat că o încărcare mai mare ar crește riscul ca acestea să eșueze, în condițiile nivelurilor actuale ale fluviului. A doua direcție de acțiune menționată este dragajul pe Dunărea Veche, pe sectorul Cernavodă – confluența Brațului Bala cu Dunărea Veche, operațiuni care ar urma să fie coordonate în funcție de măsurătorile batimetrice. În primă fază, intervenția ar urma să se concentreze în zona confluenței și apoi, „pe cât posibil”, către Cernavodă, cu restricții legate de funcționarea centralei, inclusiv evitarea creșterii turbidității (tulburarea apei). Dacă apar creșteri de turbiditate în zona de prelevare, acțiunile ar putea fi oprite, conform aceleiași declarații. În privința evoluției debitelor, Rîndașu a indicat că la Baziaș se înregistrează 1.590 metri cubi pe secundă, cu tendință de scădere până în 7 august, când ar urma să ajungă „în jur de 1.450 metri cubi”. Oficialul a mai spus că, deși în Austria se înregistrează precipitații care au ridicat nivelurile râurilor ce alimentează Dunărea Superioară, efectul ar ajunge în România abia după circa șapte zile până la intrarea în țară și încă aproximativ cinci zile până la Cernavodă, ceea ce înseamnă o perioadă de aproximativ două săptămâni în care trebuie găsite soluții „cu resursele locale”. Măsurile sunt prezentate ca fiind dispuse prin hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență, iar oficialul a admis explicit că „sunt riscuri”, în contextul intervențiilor și al limitărilor impuse de nivelul scăzut al Dunării. [...]
Mai multe state UE iau în calcul controale temporare la frontierele interne , pe fondul unei dispute politice legate de migrație care riscă să pună presiune suplimentară pe funcționarea spațiului Schengen, potrivit Digi24 . Douăzeci și doi de lideri din UE, inclusiv președintele României, Nicușor Dan, au criticat politicile de migrație ale premierului spaniol Pedro Sánchez, acuzându-l că subminează securitatea frontierelor Uniunii. Scrisoarea, adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , președintelui Consiliului European, António Costa, și premierului irlandez Micheál Martin, face trimitere directă la programul de regularizare a migranților promovat de Madrid. Semnatarii susțin că astfel de măsuri pot deveni „factori de atracție” pentru migrația ilegală și cer coordonare la nivel european pentru descurajarea intrărilor neautorizate. Contextul imediat este afluxul brusc de aproximativ 50.000 de migranți fără autorizație din Maroc în exclava spaniolă Ceuta , în Africa de Nord. Potrivit informațiilor citate în articol, aproape toți s-au întors între timp în Maroc și niciunul nu ar fi ajuns pe teritoriul continental al UE, însă episodul a reaprins tensiunile între statele membre privind răspunsul la crizele de frontieră. Ce cer cei 22 de lideri și ce înseamnă pentru Schengen În scrisoare, liderii afirmă că sunt dispuși să consolideze sau să reinstaureze „controlul temporar la frontieră” în interiorul UE, invocând riscuri la adresa spațiului Schengen de liberă circulație. Ei solicită și organizarea unei videoconferințe a miniștrilor de interne pentru a conveni asupra pașilor următori. Inițiativa redactării scrisorii a fost atribuită Romei și Copenhagăi. Printre semnatari sunt menționați, între alții, cancelarul german Friedrich Merz și premierul italian Giorgia Meloni, alături de lideri din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia. Replica Madridului și poziția lui Sánchez Guvernul spaniol respinge ideea că schema de regularizare ar fi declanșat criza din Ceuta și susține că persoanele intrate ilegal în enclavă nu ar fi eligibile pentru această măsură. Un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Spaniei a indicat condiții precum dovada rezidenței în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 și faptul de a fi locuit în Spania timp de cinci luni consecutive la momentul depunerii cererii; termenul-limită pentru depunerea cererilor, pentru programul lansat în aprilie, a fost în iunie. Pedro Sánchez a criticat dur demersurile unor omologi, pe care i-a acuzat de reacții „egoiste” și „ilegale”, în special în legătură cu solicitările de excludere temporară a Spaniei din Schengen. În articol se menționează că Giorgia Meloni a propus suspendarea Spaniei din zona Schengen, iar ulterior Italia a impus restricții privind libera circulație din Spania către porturile și aeroporturile italiene; Franța ar fi intensificat controalele la frontiera cu Spania. Sánchez mai susține că solicitările de suspendare ar fi contrare legislației europene, dreptului umanitar și principiilor de solidaritate, invocând și faptul că migrația a mai fost „instrumentalizată” în trecut împotriva UE, cu referire la episodul Belarus din 2021. De ce contează Dincolo de disputa politică, miza imediată este funcționarea Schengen: reintroducerea sau întărirea controalelor la frontierele interne poate afecta circulația persoanelor și, indirect, fluxurile de transport și activitatea economică transfrontalieră. Următorul pas indicat în material este o posibilă coordonare la nivelul miniștrilor de interne, prin videoconferința cerută de semnatarii scrisorii. [...]
Semnalizarea greșită în sensul giratoriu poate crea confuzie și riscuri în trafic , iar Poliția Română atrage atenția că mulți șoferi semnalizează la intrare deși Codul Rutier nu cere asta, potrivit Digi24 . Mesajul instituției vizează o nelămurire frecventă: dacă trebuie sau nu folosit semnalul la intrarea în sensul giratoriu. Concluzia Poliției este că, la intrare, nu are loc o schimbare a direcției de mers, deci semnalizarea nu este obligatorie. Obligația apare la ieșirea din sens sau atunci când șoferul schimbă banda. „Conform articolului 54 din Codul Rutier, suntem obligați să semnalizăm orice schimbare a direcției de mers, iar la intrarea în sensul giratoriu nu o schimbăm. Direcția de mers o schimbăm doar la ieșirea din sensul giratoriu”, a transmis Poliția Română într-o postare publică pe pagina de Facebook. De ce semnalizarea stânga la intrare poate încurca Polițiștii spun că unii conducători auto semnalizează stânga înainte de a intra sau în interiorul sensului giratoriu, considerând că astfel îi ajută pe ceilalți. În practică, această semnalizare poate transmite informații greșite și poate genera neclarități, inclusiv pentru că poate afecta momentul în care șoferul trebuie să semnalizeze dreapta pentru ieșire. „Foarte mulți conducători auto semnalizează stânga la intrare și în interiorul sensului giratoriu și consideră că ajută pe ceilalți participanți. Din contră, asta poate mai rău să încurce, deoarece poate să rămână pe neutru în momentul în care vrem să semnalizăm dreapta.”, explică Poliția Română Cum recomandă Poliția să se semnalizeze corect în giratoriu În interiorul sensului giratoriu, semnalizarea este necesară doar în două situații, conform recomandărilor autorităților: la schimbarea benzii de circulație; la ieșirea din intersecție. Poliția precizează că, înainte de ieșirea dorită, șoferul trebuie să se asigure, să se încadreze pe banda 1 și să semnalizeze dreapta între penultima ieșire și ieșirea pe care intenționează să o folosească. „Este de înțeles că dacă semnalizăm dreapta, vom ieși la următoarea ieșire. Dacă nu semnalizăm, ne păstrăm deplasarea până la următoarea ieșire.”, au transmis reprezentanții instituției Ce spune Codul Rutier despre semnalizare Regulile sunt prevăzute la articolul 54 din Codul Rutier, care stabilește obligația de a semnaliza din timp manevre precum schimbarea direcției de mers, trecerea pe altă bandă, virajul, întoarcerea sau mersul înapoi, precum și menținerea semnalizării pe întreaga durată a manevrei. [...]
China folosește „distilarea” pe modele IA americane ca să-și accelereze aplicațiile militare , ocolind parțial costurile și constrângerile de calcul impuse de controalele SUA la export, potrivit unei analize citate de Digi24 . Miza este una operațională: transferul rapid de capabilități din modele de vârf dezvoltate în SUA către sisteme mai mici, care pot rula local în rețele și echipamente militare chineze. Informația provine dintr-o analiză Reuters asupra a peste 80 de lucrări academice și brevete chinezești, care descriu utilizarea rezultatelor unor modele dezvoltate de OpenAI și Anthropic pentru antrenarea unor sisteme naționale de inteligență artificială destinate apărării. Tehnica invocată este „distilarea modelelor”, adică folosirea ieșirilor (răspunsurilor) unui model puternic pentru a antrena un model mai mic și specializat, fără a reconstrui de la zero un sistem comparabil, cu cerințe mari de calcul. De ce contează: o scurtătură tehnologică în ciuda restricțiilor SUA Documentele analizate sugerează că instituții afiliate Armatei Populare de Eliberare și altor structuri militare tratează modelele americane ca sursă de cunoștințe tehnice și ca instrument de reducere a decalajului față de SUA. Potrivit Reuters, disputa nu vizează distilarea ca practică în sine (folosită pe scară largă în industrie), ci „extragerea neautorizată” de capabilități, cu potențiale implicații pentru controalele la export și pentru drepturile de proprietate intelectuală. Subiectul a devenit sensibil în perspectiva discuțiilor SUA–China despre guvernanța și siguranța inteligenței artificiale. China respinge acuzațiile și susține că Washingtonul urmărește „hegemonism” în domeniu, afirmând totodată că firme americane ar fi recurs la practici similare. Cum ar fi fost folosită distilarea: de la cod militar la drone și operațiuni maritime Analiza Reuters, care include cercetări compilate de Fundația Jamestown și partajate cu agenția, indică utilizări care merg dincolo de zona civilă. Sunny Cheung, cercetător Jamestown, spune că unele lucrări arată încercări de a transfera nu doar răspunsuri, ci și „raționamentul” modelelor occidentale în sisteme mai mici, controlate local. „A învăța un model răspunsul corect este un lucru, dar a-l învăța raționamentul din spatele răspunsului este mult mai dificil.” Reuters menționează mai multe exemple din literatura verificată, inclusiv: un articol atribuit cercetătorilor din Unitatea 96941 a PLA (Beijing), care descrie folosirea GPT-3.5 pentru procesarea codului sursă militar sensibil și apoi antrenarea unui model național pe baza sintezelor, pentru a funcționa în rețele militare interne; un studiu al Universității Naționale de Tehnologie a Apărării (PLA) despre reducerea dimensiunii unui model de procesare a imaginilor pentru implementare pe vehicule aeriene fără pilot, astfel încât dronele să poată analiza video în timp real și să sprijine navigația și țintirea chiar și cu comunicații întrerupte; un studiu al Academiei Chineze de Științe Militare privind rularea unui model de recunoaștere a țintelor pe echipamente tactice în operațiuni maritime simulate cu drone, nave și submarine fără pilot. Casa Albă, Pentagonul, Ministerul chinez de Externe, PLA și OpenAI nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Limite și riscuri: siguranța „se poate pierde”, performanța rămâne sub modelul-sursă Anthropic a declarat că nu oferă acces comercial la Claude în China sau firmelor controlate de Beijing și că folosește sisteme de monitorizare pentru a detecta încălcări ale politicilor. Compania a avertizat, potrivit sursei, că modelele distilate pot pierde măsurile de siguranță ale sistemelor originale, ceea ce ar putea facilita transferul unor capabilități sensibile în afara controlului dezvoltatorului. În paralel, cercetători militari chinezi analizează distilarea și ca risc de securitate: un articol din ianuarie, citat de Reuters, discută „distilarea fără date” (o formă de inginerie inversă fără acces direct la parametrii de bază) și propune mecanisme de apărare pentru a masca informații logice expuse în rezultatele publice ale unui model. Totodată, distilarea nu ar echivala cu independența tehnologică totală. Trevor Koverko, cofondator al companiei Sapien, afirmă că modelele distilate rămân mai slabe decât modelele de referință și că procesul trebuie înțeles ca un transfer selectiv de capabilități într-un sistem mai ieftin, controlat local. [...]
