Știri
Știri din categoria Digitalizare

Președintele Nicușor Dan a participat la Summitul pentru Guvernanță Digitală, un eveniment care pune în prim-plan agenda de digitalizare și modul în care instituțiile publice își coordonează deciziile și proiectele din acest domeniu, potrivit Agerpres.
Evenimentul a fost a doua ediție a „Summitului pentru Guvernanța Digitală”, organizat de Edge Institute, și a avut loc la București. Materialul publicat de Agerpres este o fotografie de la participarea președintelui la summit.
Din informațiile disponibile în sursă nu reies detalii despre temele discutate, măsuri anunțate, termene sau proiecte concrete care ar urma să fie implementate în urma summitului. Sursa indică doar prezența președintelui la eveniment, fără declarații sau elemente suplimentare de conținut.
Recomandate

Victor Negrescu avertizează că fragmentarea proiectelor a blocat digitalizarea statului , iar fără o viziune integrată România riscă să irosească „ultimul tren” al finanțărilor europene, potrivit Digi24 . Vicepreședintele Parlamentului European a spus, la Summitul pentru Guvernanță Digitală de la Palatul Cotroceni, că digitalizarea „a eșuat până acum” dintr-un motiv operațional: s-au făcut multe proiecte, inclusiv unele reușite, dar care nu au fost conectate între ele. În acest context, Negrescu a invocat exemple precum achiziția de tablete în pandemie și finanțarea, prin PNRR , a unor primării pentru a cumpăra programe informatice, ridicând problema funcționării acestora după încheierea finanțării. De ce contează: banii europeni vin, dar sustenabilitatea lipsește Negrescu a susținut că o parte majoră din digitalizarea României a fost realizată cu finanțare europeană și că lista investițiilor unde „se repetă aceeași greșeală” este mare. El a indicat că, în cadrul financiar actual și prin PNRR, au venit aproximativ cinci miliarde de euro pentru zona de digitalizare, din care 1,7 miliarde prin PNRR, iar restul prin POCIDIF și alte programe. În opinia sa, miza nu mai este multiplicarea proiectelor mici, ci selectarea câtorva proiecte „majore”, cu impact și capacitate de extindere, care să fie sustenabile și să poată fi dezvoltate pe termen lung. Ce se schimbă la nivel european: digitalizarea, mai puțin „linie separată” de finanțare Un element cu impact de reglementare și finanțare, subliniat de europarlamentar, este schimbarea arhitecturii programelor UE. Potrivit lui Negrescu, la propunerea Comisiei Europene ar urma să dispară programul „Digital Europe ”, iar finanțările să fie comasate într-o structură numită Fondul European de Competitivitate. În această formulă, digitalizarea ar urma să fie finanțată cu o perspectivă diferită: integrată în obiective industriale și economice, nu ca domeniu separat. Negrescu a adăugat că, în planurile naționale pe care fiecare stat membru trebuie să le elaboreze, este posibil să nu mai existe alocări distincte pentru digitalizare, așa cum au fost în PNRR, deși se urmărește menținerea unei alocări inițiale de aproximativ 60 de miliarde de euro în cadrul noului fond. Ce urmează: presiune pe proiecte integrate și pe planificare națională Mesajul central al lui Negrescu este că România trebuie să treacă de la proiecte disparate la o viziune integrată și la investiții care pot fi extinse și menținute după ce se termină finanțarea. În paralel, schimbările pregătite la nivelul UE ar putea muta accentul de pe „digitalizare ca domeniu” pe digitalizare ca instrument în industrie și economie, ceea ce va pune presiune pe modul în care autoritățile își construiesc planurile și prioritizează proiectele. [...]

Bucureștiul devine în noiembrie un nod de testare pentru portofelul digital european , prin găzduirea Adunării Generale 2026 a Consorțiului WE BUILD, un proiect-pilot UE care verifică în practică scenarii de utilizare pentru identitatea digitală și procesele asociate, potrivit Banking News . Evenimentul are loc în 3–4 noiembrie 2026 și este organizat de Visa și Banca Transilvania, cu 450 de participanți așteptați din 200 de organizații, din 28 de țări. De ce contează: testarea „în teren” a identității digitale UE, cu impact direct în servicii financiare Miza reuniunii este accelerarea trecerii de la specificații tehnice la utilizări concrete ale Portofelului UE de Identitate Digitală (EUDI Wallet) și ale Portofelului UE pentru Afaceri (European Business Wallet – EBW). WE BUILD este descris ca un Proiect Pilot de Mari Dimensiuni (Large Scale Pilot) cofinanțat de Uniunea Europeană, care reunește autorități publice, companii, universități și furnizori de tehnologie pentru a testa aceste instrumente înainte de implementarea lor în statele membre. În practică, portofelul digital european urmărește să simplifice interacțiunile dintre instituții și companii, inclusiv în contexte transfrontaliere, unde identificarea și verificarea sunt astăzi costisitoare și fragmentate. Ce se testează: 13 scenarii, inclusiv KYC și deschiderea de cont în alt stat UE Potrivit informațiilor din material, participanții vor analiza progresele din 13 scenarii de utilizare ale portofelului digital. Exemplele menționate includ: deschiderea unui cont bancar într-o altă țară din UE; facturarea electronică; reprezentarea unei companii de către persoane autorizate; optimizarea proceselor de tip KYC (Know Your Customer – proceduri de identificare și verificare a clienților). Rolul Băncii Transilvania și contextul eIDAS 2.0 Banca Transilvania își leagă implicarea de contribuția la dezvoltarea identității digitale europene, după ce în 2025 ar fi realizat „primele plăți” pe baza Portofelului UE de Identitate Digitală, conform sursei. În cadrul consorțiului, banca este implicată atât în dezvoltarea cadrului european eIDAS 2.0 (setul de reguli UE pentru identitate electronică și servicii de încredere), cât și în testarea unor cazuri de utilizare. Declarații: „încrederea digitală” și trecerea de la reglementare la implementare Reprezentanții Visa România și ai Băncii Transilvania plasează evenimentul în contextul creșterii importanței „încrederii digitale” pentru servicii transfrontaliere și incluziune financiară. „Într-un context în care încrederea digitală devine o bază pentru creșterea economică, incluziunea financiară și furnizarea unor servicii transfrontaliere fluide, România poate avea un rol important în dezvoltarea unor soluții digitale sigure, integrate și intuitive”, declară Elena Ungureanu (Country Manager, Visa România) și Oana Ilaș (Director General Adjunct Retail Banking, Banca Transilvania). Coordonatorii WE BUILD susțin că proiectul pilotează „în practică” cadrul de reglementare și oferă Comisiei Europene experiență de implementare, cu obiectivul de a transforma portofelele digitale din „specificații tehnice” în soluții funcționale pentru companii. „În cadrul acestui Proiect Pilot de Mari Dimensiuni testăm în practică cadrul de reglementare și oferim Comisiei Europene experiență concretă de implementare”, afirmă coordonatorii WE BUILD, Joost Fleuren (KVK), Rob Brand (Ministerul Afacerilor Economice din Olanda) și Giulio Messori (Departamentul pentru Transformare Digitală din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri al Italiei). Evenimentul de la București este prezentat ca un pas suplimentar în obiectivul WE BUILD de a folosi identitatea digitală drept facilitator pentru procese de business și plăți „mai simple, mai rapide și mai sigure” la nivel european. [...]

Digitalizarea „reală” începe abia după alegerea tehnologiei , iar diferența o fac procesele, infrastructura, securitatea și competențele din echipe, potrivit Orange , care își descrie participarea Orange Business la GoTech World 2026 (10–11 noiembrie, Romexpo) din perspectiva integrării efective a soluțiilor în activitatea companiilor. Orange Business, partener principal al evenimentului, a pus accent pe situații în care organizațiile au acces la instrumente precum inteligența artificială (AI), dar nu reușesc să le folosească în munca de zi cu zi. Mesajul central: implementarea depinde de felul în care sunt aliniate procesele interne, infrastructura IT și măsurile de securitate, nu doar de achiziția unei aplicații. De ce adoptarea AI nu se oprește la „alegerea unei soluții” În zona dedicată AI, demonstrațiile Live Intelligence au vizat utilizări concrete ale AI generativ în activitatea echipelor (de exemplu, redactare, pregătire de documente și prezentări, sprijin pentru lucrul în Excel). Cristian Turcin a vorbit despre utilizarea soluției în cadrul Grupului Orange, iar publicația notează că, dincolo de instrumente, contează condițiile de adoptare: timp pentru învățare, instruire, politici interne și implicarea liderilor și a utilizatorilor. Pentru zona de relații cu clienții, Anca Cîrstian a prezentat experiența Orange în dezvoltarea unui ecosistem care conectează asistenții virtuali, canalele digitale și instrumentele folosite de echipele de suport, cu accent pe calitatea datelor și integrarea cu sistemele existente. Un proiect în implementare: ce înseamnă, operațional, „integrarea” Un exemplu de digitalizare aflat „în curs de implementare” este proiectul de la Apa Canal Pitești , discutat pe scena Business Transformation. Au participat Mihai Marinescu (director general Apa Canal Pitești ), Dorin Andreica (din partea SNC (Soft Net Consulting) ) și Florin Dovleac (Orange Business). Discuția a urmărit, conform sursei, cerințele care au determinat schimbarea, adaptarea soluției CRM și alegerile de infrastructură necesare funcționării și dezvoltării acesteia. Punctul operațional relevant: aplicația în sine este doar partea vizibilă, în timp ce corelarea cerințelor software cu resursele de procesare și stocare, plus securitatea și monitorizarea, devin decizii care cer colaborare între client, partenerul software și integrator. Securitatea, inclusiv pe termen lung: de la SOC la „quantum-safe” În zona de securitate, SCUT , partener Orange Business, a prezentat discuții și soluții pentru protecția infrastructurilor, aplicațiilor și datelor, cu sprijinul expertizei internaționale Orange Cyberdefense . Au fost menționate inclusiv Mini-SOC (din zona soluțiilor Security Operations Center ), Mobile MDR (detectare și răspuns gestionate), protecția aplicațiilor web și apărarea împotriva atacurilor DDoS. Pe scena Cybersecurity, Frank de Jong (Orange Business) a abordat tema „quantum-safe”, adică pregătirea pentru riscurile asociate calculului cuantic. În material sunt evidențiate două repere care trebuie analizate împreună: cât timp trebuie să rămână confidențiale datele unei organizații și cât durează migrarea sistemelor către mecanisme de protecție adaptate acestor riscuri. Concluzia operațională: „pachetul” minim pentru ca tehnologia să fie folosită Florin Popa, Director Orange Business, Orange România, a sintetizat legătura dintre adoptarea tehnologiilor și baza necesară utilizării lor: rețele fiabile, infrastructură IT, date securizate și competențe în echipe. În această logică, Orange Business își descrie rolul de operator și integrator, de la conectivitate și infrastructură până la aplicații, securitate și AI, cu ideea că, pentru companiile care se digitalizează, componentele trebuie să funcționeze împreună, altfel utilizarea rămâne sub nivelul potențialului. [...]

Germania mută identificarea oficială pe telefon din 2027 , după ce parlamentarii au adoptat o lege care permite stocarea datelor personale într-un „portofel digital”, cu efecte directe asupra modului în care cetățenii interacționează cu administrația și companiile, potrivit Antena 3 . Măsura intră în vigoare de la 2 ianuarie 2027 și va funcționa prin aplicația „d-you”, folosită pentru identificare online în relația cu autoritățile și cu partenerii contractuali. Ministrul german al digitalizării, Karsten Wildberger , a declarat că portofelul digital va fi operațional de la aceeași dată. Ce se schimbă operațional pentru cetățeni Legea permite ca datele personale să fie păstrate într-un card de identitate virtual, accesibil pe telefon. În timp, și alte dovezi ale identității urmează să fie integrate în acest format, inclusiv permisul auto. Un alt efect practic menționat este legat de pașapoarte: deținătorii nu vor mai trebui să meargă la birourile locale pentru înscrierea noii adrese atunci când își schimbă domiciliul, iar pașaportul rămâne valabil chiar dacă vechea adresă este încă tipărită în document. Context: implementarea unei cerințe la nivelul UE Germania implementează legislația Uniunii Europene care solicită fiecărui stat membru să ofere o aplicație pentru documente de identitate digitale pe telefoane inteligente. Potrivit informațiilor din articol, cadrul european include și măsuri menite să reducă birocrația. Separat, legea prevede că orice persoană care a împlinit 70 de ani înainte de a solicita cardul de identitate va fi autorizată să îl utilizeze pe termen nedeterminat. [...]

Întârzierile la validarea identității digitale ROeID riscă să blocheze accesul rapid la servicii online , în condițiile în care s-a format o coadă de aproximativ 25.000 de cereri, iar în sistem intră încă circa 10.000 de solicitări noi pe zi, potrivit Mediafax . Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) spune că a suplimentat temporar echipa de verificare și estimează că restanțele ar putea fi eliminate în aproximativ o săptămână, dacă ritmul actual se menține. ADR precizează că, în prezent, validarea identităților se face preponderent manual, prin verificări menite să prevină fraudele, impersonarea sau alterarea identității. Personalul implicat în proces beneficiază de instruire specializată. Ce capacitate are acum ADR și cum încearcă să reducă „coada” Autoritatea are 40 de persoane instruite pentru validarea identităților, iar din 2 septembrie a început instruirea altor 19 angajați, în parteneriat cu Institutul Național de Criminalistică. Instruirea durează două zile, astfel că echipa destinată validării ar urma să ajungă la 59 de persoane. După eliminarea volumului restant, ADR estimează că o echipă de aproximativ 40 de persoane va putea procesa între 10.000 și 15.000 de cereri pe zi, capacitate pe care o consideră suficientă pentru fluxul actual și pentru evitarea unei noi acumulări semnificative. Automatizarea, condiționată de auditul eIDAS Pe termen mediu, ADR intenționează să introducă validarea automatizată pentru nivelul de asigurare „HIGH” (nivel ridicat de încredere în identitatea electronică). Potrivit autorității, sunt în desfășurare etapele de audit și validare a procedurilor în cadrul Rețelei de Cooperare eIDAS de la nivelul Comisiei Europene, care ar urma să fie finalizate în octombrie 2026. După finalizarea acestor etape, sistemul ROeID ar urma să poată prelua, analiza și soluționa automat solicitările de înrolare. Până atunci, ADR afirmă că urmărește permanent volumul solicitărilor și capacitatea de procesare, cu obiectivul de a reduce rapid numărul cererilor în așteptare, fără scăderea nivelului de securitate al verificărilor. [...]

România rămâne blocată la coada UE la competențe digitale, deși conectivitatea a ajuns peste media europeană , arată datele citate de G4Media : doar 31,84% din populație are competențe digitale de bază sau peste acest nivel, cel mai redus procent din Uniunea Europeană, la mare distanță de media UE (60,4%). Analiza Monitorul Social, bazată pe date Eurostat pentru 2025 și preluată de Agerpres , indică un decalaj structural: România a recuperat rapid la acces și utilizare a internetului, dar nu și la abilitățile necesare pentru a folosi eficient serviciile digitale în economie și în relația cu statul. Conectivitate ridicată, dar fără „traducere” în competențe La nivel de infrastructură și acces în gospodării, România a ajuns la 95,47% conectivitate în 2025, în creștere de la 86,24% în 2020. Cu acest nivel, țara se află pe locul 12 din 27 de state membre, peste media UE (94,76%). În privința utilizării internetului, 93,15% dintre români îl foloseau în 2025, față de 78,46% în 2020. În același timp, ponderea celor care nu au folosit niciodată internetul a scăzut la 4,91% în 2025, de la 14,05% în 2020, însă România rămâne sub media UE la acest indicator, potrivit analizei citate. De ce contează pentru digitalizare și economie Mesajul central al datelor este că investițiile și progresul în conectivitate nu sunt suficiente pentru a susține digitalizarea reală, dacă nu sunt însoțite de creșterea competențelor digitale în populație. În termeni practici, asta poate limita adoptarea serviciilor online (publice și private) și capacitatea companiilor de a găsi forță de muncă cu abilități digitale de bază. Analiza citată de G4Media notează explicit că, în pofida progreselor din perioada 2020–2025 la acces, „cea mai mare provocare” rămâne dezvoltarea competențelor digitale, în condițiile în care doar 31,84% dintre români ating nivelul de bază sau superior. [...]