Știri
Știri din categoria Depozite și economisire
ING Bank România propune firmelor un depozit pe 3 luni care păstrează dobânda la retragere anticipată, o opțiune gândită să reducă „costul” de oportunitate al lichidităților ținute în cont curent, potrivit HotNews.
Produsul, numit Depozitul Business Bonus, se adresează companiilor mici și mijlocii și clienților din segmentul mid-corporate. ING spune că depozitul oferă o dobândă de 5,1% pe an și permite retragerea banilor înainte de scadență fără pierderea dobânzii acumulate până în acel moment.
Depozitul are maturitate de 3 luni, este disponibil în lei și poate fi deschis exclusiv pentru fonduri noi aduse la ING. Dobânda este calculată zilnic și se acordă pentru întreaga perioadă în care banii au rămas în depozit, inclusiv dacă acesta este lichidat înainte de termen.
Poate fi accesat atât de companiile care devin acum clienți ING, cât și de clienții existenți care aduc sume noi în bancă.
Condițiile operaționale menționate în articol:
Detalii despre produs sunt disponibile și pe pagina băncii: Depozitul Business Bonus.
În depozitele clasice, retragerea înainte de scadență duce, de regulă, la pierderea dobânzii, ceea ce împinge multe firme să lase banii în conturi curente care nu produc randament. ING mizează pe un produs care încearcă să combine accesul rapid la lichidități cu un câștig din dobândă, pentru perioadele în care companiile au încasări temporare și așteaptă momentul potrivit pentru investiții, achiziții sau plăți.
Depozitul poate fi constituit integral online, prin ING Business Web sau aplicația ING Business Pro, din contul curent sau din conturile de economii.
În același context, banca indică o migrare a operațiunilor pentru firme către canale digitale: potrivit ING, 87% dintre produsele destinate clienților business pot fi accesate online, iar jumătate dintre noii clienți își deschid relația cu banca fără interacțiune fizică. ING mai afirmă că, în medie, deschiderea unei relații de business durează aproximativ 15 minute, iar un cont suplimentar poate fi deschis în 1–2 minute.
Recomandate
Deși PEPP are facilități fiscale din martie 2026, România nu are încă un produs funcțional pe piață , iar accesul rămâne mai degrabă „teoretic”, în lipsa furnizorilor și a sub-conturilor naționale operaționalizate, potrivit unei analize publicate de Mediafax . Produsul paneuropean de pensii personale (PEPP) este gândit ca o soluție de economisire voluntară, portabilă în UE, dar adoptarea este redusă la nivel european, iar oferta este limitată. Ce aduce PEPP pentru economisire și de ce contează fiscalitatea PEPP este un produs de economisire pentru pensie standardizat la nivelul Uniunii Europene, reglementat prin Regulamentul (UE) 2019/1238, aplicabil din 22 martie 2022. Miza practică este portabilitatea: persoana poate continua să economisească pentru pensie chiar dacă se mută și lucrează în alt stat membru, printr-un mecanism de sub-conturi naționale adaptate regulilor fiscale și juridice locale. În România, regimul fiscal favorabil a fost introdus prin modificări ale Codului fiscal prin OUG nr. 8/2026 , aplicabile de la 1 martie 2026. Concret, analiza menționează: deductibilitatea contribuțiilor în limita echivalentului în lei a 400 euro/an/persoană (aprox. 2.000 lei ); neimpozitarea anumitor venituri aferente PEPP în același plafon anual. Cadrul de reglementare: cine supraveghează și ce poate (și nu poate) face ASF România a creat cadrul juridic de aplicare prin Legea nr. 65/2023, care stabilește competențele autorităților și mecanismele de supraveghere pentru furnizori și distribuitori. În arhitectura de supraveghere: produsele PEPP sunt înregistrate la nivel european de EIOPA (Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale), care administrează registrul central; ASF este autoritatea națională competentă pentru entitățile din aria sa (asigurători, administratori de pensii private, societăți de administrare a investițiilor, administratori de fonduri de investiții alternative); BNR are competențe pentru instituțiile de credit. Analiza subliniază că PEPP este guvernat direct de regulamentul UE, iar detaliile tehnice (inclusiv plafonul de costuri de 1%, criteriile de investiții și documentația standard de informare) sunt stabilite prin acte europene. În consecință, ASF nu are competența de a adăuga cerințe suplimentare prin norme naționale, iar pentru entitățile străine se aplică procedura europeană de notificare transfrontalieră. De ce accesul e „teoretic”: piața locală, fără produs românesc și fără sub-conturi Deși obligațiile de implementare instituțională au fost îndeplinite, piața locală este descrisă ca fiind „într-o etapă incipientă”: nu există, la momentul analizei, un produs PEPP cu origine română înregistrat la EIOPA și nici sub-conturi naționale românești operaționalizate de furnizori europeni. La nivelul Uniunii, adoptarea rămâne redusă, iar numărul furnizorilor activi este limitat. Potrivit registrului central menționat în analiză, principalul furnizor activ este Finax (Slovacia), care distribuie produsul în unele state din Europa Centrală și de Est (Slovacia, Cehia, Croația, Polonia și Ungaria). Pentru verificarea produselor înregistrate, analiza indică registrul public european: PEPP Register . Pentru informații despre piața PEPP, este menționată și platforma European PEPP Market . Ce urmează: revizuirea regulamentului european, cu impact asupra costurilor și opțiunilor Comisia Europeană a lansat în noiembrie 2025 un proces de revizuire a Regulamentului PEPP, cu obiectivul de a crește atractivitatea produsului pentru furnizori și participanți. Discuțiile vizează, între altele, flexibilizarea opțiunilor de investiții, reconsiderarea plafonului de costuri și simplificarea mecanismului sub-conturilor naționale. În acest context, România participă la negocieri prin autoritățile competente, inclusiv ASF, cu obiectivul declarat de a găsi un echilibru între dezvoltarea pieței și protecția participanților. Cum ar funcționa pentru clienți, în linii mari Regulamentul prevede că furnizorii pot oferi până la șase opțiuni de investiții, iar opțiunea implicită trebuie să fie „PEPP de bază”. Acesta garantează capitalul investit fie printr-o garanție clasică, fie prin tehnici de diminuare a riscurilor (de exemplu, strategii conservatoare sau adaptate ciclului de viață). La maturitate, participanții au „opțiuni variate” pentru etapa de decumulare (utilizarea sumelor acumulate), fără ca analiza să detalieze aceste opțiuni. În concluzie, România are cadrul legal și stimulentul fiscal pentru PEPP, însă disponibilitatea efectivă pentru populație depinde de apariția furnizorilor și de rezultatul revizuirii europene aflate în curs. [...]
Economisirea populației se mută spre valută , în condițiile în care depozitele în valută au crescut în aprilie, iar cele în lei au scăzut ușor, pe fondul unei creditări care continuă să urce, potrivit Economedia , pe baza datelor BNR. În ansamblu, depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au scăzut în aprilie 2026 cu 0,1% față de luna anterioară, dar au fost cu 6,9% peste nivelul din aprilie 2025. Depozitele în lei: scădere lunară, creștere anuală Depozitele în lei (68,2% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali) au scăzut cu 0,5% față de martie 2026, însă au crescut cu 4,4% în ritm anual. La populație, depozitele în lei au coborât la 269.093,9 milioane lei, dar rămân mai mari cu 4,7% față de aprilie 2025. Depozitele în valută: avans mai rapid la populație Depozitele în valută ale populației, exprimate în lei, au urcat cu 1,6% față de luna anterioară, până la 146.737,2 milioane lei, ceea ce înseamnă un avans anual de 13,1%. În schimb, la nivelul altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare), depozitele în valută au scăzut ușor, cu 0,3% față de martie. Creditarea continuă să crească BNR mai arată că soldul creditului neguvernamental a crescut în aprilie cu 0,9% față de luna precedentă, până la 457.920 milioane lei: creditul în lei a urcat cu 0,9%, iar creditul în valută cu 1%. Pe segmentul guvernamental, soldul creditului a scăzut cu 0,4% față de martie, la 278.677,4 milioane lei, însă este cu 10,7% peste nivelul din urmă cu un an. În material sunt citate informații preluate de Economedia din Mediafax , fără ca articolul să detalieze cauzele acestor evoluții. [...]
Creșterea depozitelor în valută sugerează o preferință mai mare pentru economisirea în monede străine , în condițiile în care depozitele în lei ale populației au scăzut doar marginal în aprilie, potrivit datelor BNR prezentate de Mediafax . La nivel agregat, depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au scăzut în aprilie 2026 cu 0,1% față de luna anterioară, dar au fost cu 6,9% peste nivelul din aprilie 2025. Depozitele în lei: recul lunar, creștere anuală Depozitele în lei ale rezidenților (68,2% din total) au scăzut cu 0,5% față de martie 2026, iar față de aprilie 2025 au crescut cu 4,4%. Pentru populație, depozitele în lei au coborât „nesemnificativ” față de luna anterioară, până la 269.093,9 milioane lei, dar au rămas pe plus în dinamică anuală, cu o creștere de 4,7% față de aprilie 2025. În același timp, depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au scăzut cu 1,2% față de luna precedentă și au crescut cu 4% față de aprilie 2025. Depozitele în valută: avans lunar, salt anual la populație Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei (31,8% din total), au crescut cu 1% față de martie 2026, până la 213.676,2 milioane lei. Pentru gospodăriile populației, depozitele în valută (exprimate în lei) au urcat cu 1,6% față de luna anterioară, până la 146.737,2 milioane lei. În raport cu aprilie 2025, creșterea anuală a acestui indicator a fost de 13,1%. Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au scăzut cu 0,3% față de martie 2026. Context: creditarea a continuat să crească în aprilie BNR mai arată că soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în aprilie 2026 cu 0,9% față de martie, până la 457.920 milioane lei. Creditul în lei (67,7% din total) a avansat cu 0,9%, iar creditul în valută exprimat în lei (32,3% din total) a crescut cu 1%. În cazul creditului guvernamental, soldul a scăzut cu 0,4% față de martie 2026, până la 278.677,4 milioane lei, dar a fost cu 10,7% peste nivelul din aprilie 2025. [...]
Diferențele de dobândă la depozitele pe 12 luni pot aduce câteva sute de lei în plus pentru aceeași sumă economisită, iar băncile mai mici împing în sus ofertele ca să atragă lichiditate, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Pentru un depozit de 10.000 lei pe 12 luni, publicația arată că ecartul dintre dobânzile din piață se traduce în „zeci sau chiar sute de lei” la finalul perioadei, ceea ce face alegerea băncii mai relevantă decât pare într-un context de inflație și incertitudine economică. Conform datelor centralizate de pe platforma Conso.ro, cea mai mare dobândă la depozitele în lei pe 12 luni este oferită de ProCredit Bank , la 6,5% pe an, ceea ce ar duce suma încasată la scadență la 10.585 lei pentru un depozit de 10.000 lei. În apropiere sunt tbi Bank (6,45%) și Techventures Bank (6,25%). Cum se poziționează băncile mari În același set de date, bănci mari precum BCR, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank sunt menționate cu dobânzi de aproximativ 5,5%, în timp ce CEC Bank „coboară spre 5,25%”. Diferențele procentuale sunt mici, dar indică, în practică, competiția pentru atragerea economisirii populației. De ce contează pentru economisitori Analiza notează că depozitul bancar rămâne una dintre cele mai accesibile și predictibile forme de economisire: nu promite randamente ridicate, dar oferă stabilitate și un câștig garantat, într-un climat în care volatilitatea este tot mai prezentă. În acest context, dobânzile mai ridicate devin un instrument prin care unele bănci încearcă să atragă lichiditate, pe fondul unei preocupări mai mari a românilor pentru protejarea economiilor de erodarea inflației. [...]
Pentru economisiri pe termen scurt, unele bănci ajung la 7% pe an, peste Tezaur la un an (6,30%) , ceea ce schimbă comparația clasică „depozit vs. titluri de stat” atunci când nu vrei să blochezi banii 3–6 ani, potrivit Economica . Ministerul Finanțelor oferă dobânzi neimpozabile de peste 7,4% la emisiuni pentru populație, însă la scadențe lungi: 5 ani la Tezaur (7,40%) și 6 ani la Fidelis în lei (7,50%). Pentru maturități mai scurte, randamentele sunt mai mici: Tezaur la un an are 6,30%, iar Fidelis în lei pe doi ani are 6,40% (7,40% pentru donatorii de sânge), conform aceleiași analize. Depozite care urcă la 7% sub un an: unde apare diferența față de stat Două bănci sunt indicate cu oferte de până la 7% pe an pentru depozite în lei cu maturități sub un an, însă cu condiții (campanii promoționale, „fonduri noi”, pachete de cont curent): Exim Banca Românească : dobânzi „de până la 7,00% pe an” prin campanii promoționale pentru Depozitul PLUS și Depozitul PLUS START . Depozitul PLUS (7 luni): dobândă fixă 6,70% pe an, sumă minimă 500 lei, fonduri noi. Depozitul PLUS START (7 luni): până la 7,00% pe an pentru clienții care deschid cont curent într-un pachet. Bonus pentru sume mari: pentru depozite de peste 100.000 lei, bonus automat de dobândă (de la +0,15%) peste rata standard. Alte elemente menționate: dobândă fixă pe toată perioada, comision zero de retragere numerar la scadență pentru maturități peste 180 de zile, administrare prin Internet/Mobile Banking. tbi Bank : dobânzi „de până la 7% pe an” la depozite în lei, cu niveluri diferite în funcție de maturitate: 6,5% (1 lună), 6,7% (3 luni), 6,9% (5 luni), 7% (6, 9 și 12 luni). Banca are și o campanie promoțională valabilă până la finalul lui iulie 2026, în care clienții care retrag banii înainte de scadență păstrează 50% din dobânda acumulată până atunci. În exemplul din analiză, la 50.000 lei depuși pe 12 luni la 7%, dobânda brută la scadență ar fi 3.500 lei; dacă depozitul e lichidat după 10 luni, clientul ar păstra aproximativ 1.458 lei dobândă brută. Context: titluri de stat cu lichiditate vs. depozite cu impozit pe dobândă Analiza notează că titlurile Fidelis au „lichiditate imediată” datorită listării la Bursa de Valori București , în timp ce depozitele bancare au dobânzi impozabile (10% din dobânda acumulată până la scadență). Cu toate acestea, pentru cine urmărește strict randamentul pe 6–12 luni, diferența de dobândă nominală poate înclina balanța către depozite, dacă sunt îndeplinite condițiile promoționale. Tot în piață, Economica menționează și alte oferte peste 6,50% pe an, de regulă cu condiții (online, sume noi, direcționarea salariului), inclusiv: ProCredit Bank (până la 6,60% pe an la 6 luni), Libra Bank (dobândă totală 6,60%, echivalent 6,10% p.a., la 1 an și 1 lună) și Banca Transilvania (până la 6,75% p.a. în anumite campanii, cu maturități mai lungi). De ce contează: miza e uriașă în economiile populației Depozitele totale ale gospodăriilor populației la bănci au ajuns la un sold cumulat de aproximativ 673 miliarde lei la finalul lunii martie 2026, potrivit datelor BNR citate în analiză. Din acestea, depozitele în lei erau de aproximativ 269,2 miliarde lei (dinamică anuală +6,2%), iar cele în valută (exprimate în lei) de aproximativ 144,4 miliarde lei (creștere de 1,2% față de luna precedentă). În acest context, mici diferențe de dobândă pe termen scurt pot muta rapid preferințele între bănci și titlurile de stat, mai ales în perioade cu oferte promoționale. [...]
Diferențele de câștig la depozitele în euro vin mai ales din DAE și comisioane, nu din dobânda afișată , iar la aceeași sumă depusă unele bănci ajung să lase clientului doar circa 16 euro, potrivit Newsweek . Miza pentru deponenți este „câștigul real” – suma rămasă efectiv după costuri – care poate varia de la peste 100 de euro până la aproximativ 16 euro pentru 5.000 de euro. De ce contează DAE, nu doar dobânda nominală Articolul explică faptul că diferențele de randament între bănci nu țin doar de dobânda comunicată, ci mai ales de DAE (Dobânda Anuală Efectivă) – indicator care reflectă costurile totale ale produsului și modul de calcul al dobânzii. În practică, DAE și comisioanele pot reduce semnificativ câștigul final, chiar dacă dobânda nominală pare apropiată de cea a altor bănci. Cine conduce la randamentele în euro și ce câștig rămâne la 5.000 de euro În topul randamentelor la euro apar, conform sursei, bănci de talie medie și jucători orientați spre digitalizare: ProCredit Bank : dobândă nominală 2,40%, DAE 2,16% ; la 5.000 de euro depuși, câștig net și câștig real: 108 euro . Intesa Sanpaolo Bank (varianta online) : dobândă 2,15%, DAE 1,56% ; câștig real: 78,01 euro . CEC Bank (depozite online) : dobândă 1,95%, DAE 1,40% ; câștig real: 70,20 euro . CEC Bank (depozit standard în sucursale) : dobândă 1,90%, DAE 1,36% ; câștig real: 67,96 euro . Salt Bank : dobândă 1,40%, DAE 1,26% ; câștig real: 63 euro . Materialul este preluat și de Ziarul de Iași , conform linkului indicat în sursă. Implicația practică pentru deponenți Pentru economisirea în euro, comparația între bănci ar trebui făcută pe DAE și câștigul real estimat , nu doar pe dobânda nominală. În plus, diferența dintre oferta online și cea din sucursală (exemplul CEC Bank) arată că același produs, vândut pe canale diferite, poate lăsa un câștig final diferit. [...]
