Știri
Știri din categoria Curs BNR
BNR vede spațiu de creștere a prețurilor la locuințe, pe fondul unui dezechilibru între cerere și ofertă, iar piața imobiliară ar fi „subevaluată” conform indicatorilor urmăriți de banca centrală, potrivit Profit.
Mesajul BNR este relevant pentru costul finanțării și pentru deciziile de investiții în real estate: dacă oferta rămâne în urmă față de cerere, presiunea pe prețuri poate persista, chiar și într-un context în care accesul la credit și nivelul dobânzilor cântăresc greu în tranzacții.
Banca centrală afirmă că piața imobiliară este subevaluată „după toți indicatorii”, iar această concluzie vine în paralel cu observația că există un decalaj între cerere și ofertă. În termeni practici, un astfel de decalaj tinde să împingă prețurile în sus, în lipsa unei creșteri suficiente a stocului de locuințe disponibile.
Pentru bănci și debitori, o piață cu prețuri în creștere poate însemna valori mai mari ale garanțiilor, dar și riscul ca accesibilitatea (raportul dintre venituri și prețuri) să se deterioreze dacă veniturile nu țin pasul. Pentru dezvoltatori, semnalul privind cererea peste ofertă indică o piață în care presiunea comercială rămâne pe partea vânzătorilor, cu implicații directe asupra ritmului de lansare a proiectelor și a strategiilor de preț.
Din informațiile disponibile în material, BNR nu indică un calendar sau măsuri concrete, ci descrie starea pieței prin prisma indicatorilor și a dezechilibrului cerere–ofertă. Evoluția prețurilor va depinde, în principal, de cât de repede se ajustează oferta și de condițiile de finanțare din economie.
Recomandate
Euro a coborât ușor în referința BNR, un semnal relevant pentru costurile în lei ale importurilor și ale contractelor denominate în moneda unică , potrivit Profit , care citează cursul de schimb publicat de Banca Națională a României . Moneda euro este cotată la 5,2534 lei , în scădere cu 0,0002 lei față de ședința anterioară, conform datelor BNR preluate de publicație. Pe aceeași listă de referință, dolarul american este cotat la 4,5014 lei (minus 0,0023 lei ), în timp ce lira sterlină urcă la 6,1425 lei (plus 0,0026 lei ). Francul elvețian scade la 5,6099 lei (minus 0,0032 lei ). BNR publică zilnic acest curs de referință, folosit ca reper în numeroase contracte și calcule (de la plăți comerciale la evaluări contabile), iar variațiile – chiar mici – se reflectă în costurile în lei pentru companiile cu expunere valutară. [...]
Depozitele firmelor și populației au urcat în iulie, semnalând o lichiditate mai mare în sistemul bancar , după ce soldul total al depozitelor clienților neguvernamentali a avansat față de luna precedentă, potrivit Profit . Mișcarea contează pentru că influențează direct resursele de finanțare ale băncilor și, implicit, capacitatea lor de creditare în economie. Creșterea din iulie 2026 a fost de 0,5% față de iunie, pe fondul unei dinamici diferite între economisirea în lei și cea în valută, conform datelor BNR citate în material. Lei: creștere lunară, cu avans atât la populație, cât și la companii Depozitele în lei ale rezidenților (67,7% din total) au crescut cu 0,9% față de iunie 2026, până la 463,328 miliarde lei. Față de iulie 2025, acestea s-au majorat cu 8,1%, dar au fost ușor negative în termeni reali (-0,03%), potrivit informațiilor preluate de Economica dintr-un comunicat BNR, via Agerpres . În interiorul componentei în lei: depozitele în lei ale gospodăriilor populației au urcat cu 0,5% față de luna anterioară, la 270,777 miliarde lei; față de iulie 2025: +7,6% (dar -0,5% în termeni reali); depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 1,4%, până la 192,551 miliarde lei; față de iulie 2025: +8,9% (0,7% în termeni reali). Valută: ușoară scădere la total, cu evoluții opuse între populație și firme Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei (32,3% din total), au scăzut cu 0,2% față de iunie 2026, la 221,223 miliarde lei. Exprimate în euro, acestea au coborât cu 0,3%, până la 42,159 miliarde euro. Comparativ cu iulie 2025, depozitele în valută au crescut cu 7,2% în lei (și cu 3,7% în euro). Pe segmente: depozitele în valută ale populației au crescut cu 0,4% în lei, până la 151,838 miliarde lei (și cu 0,3% în euro, la 28,936 miliarde euro); față de iulie 2025: +9,3% în lei (+5,8% în euro); depozitele în valută ale altor sectoare au scăzut cu 1,6% în lei, la 69,385 miliarde lei (și cu 1,7% în euro, la 13,223 miliarde euro); față de iulie 2025: +2,8% în lei (dar -0,6% în euro). În ansamblu, datele indică o consolidare a economisirii în lei și o temperare a depozitelor în valută la nivel agregat, evoluție relevantă pentru costul și structura resurselor din bănci în perioada următoare. [...]
BNR scoate la vânzare o monedă de argint dreptunghiulară în tiraj de 500 de piese, la 1.150 lei, un test de apetit pentru numismatică premium potrivit Economica . Este prima monedă românească de formă dreptunghiulară lansată de Banca Națională a României în circuitul numismatic, iar prețul și tirajul redus o plasează direct în zona produselor de colecție, nu a circulației de masă. Moneda este dedicată pictorului Nicolae Tonitza și are valoare nominală de 10 lei, fiind realizată din argint, în calitatea Proof (finisaj de colecție). Are o greutate de 31,103 grame și dimensiuni de 43 x 31 mm. Ce cumpără, de fapt, colecționarii Pe avers, moneda include o imagine color a tabloului „Flori galbene” de Nicolae Tonitza, aflat în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României și care, în perioada interbelică, a făcut parte din colecția de artă a BNR. Tot pe avers apar inscripția „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2026”. Reversul prezintă portretul pictorului, numele „Nicolae Tonitza” și anii „1886-1940”. Preț, tiraj și distribuție: miza economică a emisiunii Tirajul aprobat este de 500 de piese, iar prețul de vânzare este de 1.150,00 lei cu TVA, sumă care include broșura de prezentare și certificatul de autenticitate. Monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de broșuri și certificate de autenticitate redactate în română, engleză și franceză; certificatele poartă semnăturile guvernatorului BNR și ale casierului central. BNR precizează că monedele au putere circulatorie pe teritoriul României, însă distribuția se face prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale băncii centrale, conform Agerpres. [...]
BNR indică agricultura și industria alimentară drept un sprijin rar pentru exporturi și pentru temperarea inflației , într-un context în care banca centrală validează efectul plafonării adaosului comercial la alimente asupra dinamicii prețurilor, potrivit Profit . În cel mai recent Raport asupra inflației, BNR arată că prețurile la alimente au avut un impact pozitiv în temperarea inflației și remarcă, în același timp, contribuția agriculturii și a industriei alimentare la echilibrarea balanței comerciale a României. Ce spune BNR despre exporturi: materii prime și produse alimentare procesate Banca centrală notează că grupa de bunuri care a susținut cel mai consistent dinamica pozitivă a exporturilor a fost cea a materiilor prime agricole, pe fondul unei recolte bune în 2025. În plus, investițiile din ultimii ani în sectorul primar și în prelucrare au împins în sus livrările externe ale unor produse procesate, inclusiv din industria alimentară. „Grupa de bunuri care a oferit cea mai consistentă susținere dinamicii pozitive a exporturilor a fost cea a materiilor prime agricole (+13,9 la sută), efect al recoltei bune din anul 2025. În plus, investițiile derulate în ultimii ani în sectorul primar și în cel de prelucrare au contribuit la majorarea livrărilor externe ale anumitor produse prelucrate (un exemplu relevant este industria alimentară, în care dinamica cifrei de afaceri externe a crescut până la circa 15 la sută, fiind una dintre rarele excepții la nivelul exporturilor de bunuri industriale).” Legătura cu politica de prețuri la alimente și mesajul despre finanțare În același context, Florin Barbu , fost ministru al agriculturii, susține într-o postare pe Facebook că investițiile din zootehnie și procesare au contribuit la reducerea deficitului comercial și afirmă că sectorul are nevoie de susținere financiară pentru a-și menține capacitatea de producție și locurile de muncă. „Deficitul comercial al României a scăzut cu -2%, datorită investițiilor derulate în ultimii ani în fermele românești și în fabricile de procesare. Așadar, importăm mai puțin pentru că fermierii și procesatorii noștri produc alimente de calitate, aici, acasă.” „Fără finanțare, fermierii, procesatorii și producătorii nu au nicio șansă să continue să producă românește! Fermele se închid, producția scade, iar oamenii își pierd locurile de muncă.” Textul sursă indică și o referire a fostului ministru la plafonarea adaosului comercial pentru alimente, însă pasajul este trunchiat în materialul furnizat, astfel că detaliile poziției sale nu pot fi redate complet din acest extras. [...]
ROBOR a rămas neschimbat , un semnal de stabilizare pe termen scurt pentru costul creditării în lei, în special la împrumuturile cu dobândă variabilă, potrivit Profit . În practică, stagnarea indicelui înseamnă că băncile își calibrează în aceiași parametri dobânzile interbancare de referință, ceea ce reduce probabilitatea unor ajustări imediate ale ratelor pentru clienții ale căror contracte sunt legate de ROBOR (în funcție de frecvența de actualizare prevăzută în contract). De ce contează pentru companii și populație ROBOR (rata dobânzii la care băncile se împrumută între ele) este un reper folosit în calculul dobânzilor variabile la o parte din creditele în lei. Când indicele stagnează, presiunea de creștere sau scădere a costurilor de finanțare se temperează, cel puțin pe termen foarte scurt. Pentru firme, un ROBOR stabil poate însemna o mai bună predictibilitate a cheltuielilor cu dobânzile la creditele în lei, mai ales pentru finanțările de capital de lucru. Pentru populație, efectul se vede în special la ratele lunare, acolo unde dobânda este indexată la ROBOR. Ce urmează Materialul citat indică doar faptul că indicele a stagnat, fără detalii suplimentare despre niveluri, scadențe sau variații pe mai multe zile. În lipsa acestor informații, nu se poate deduce din această sursă dacă piața anticipează o schimbare de trend; pentru o concluzie ar fi necesare evoluții pe o perioadă mai lungă și contextul deciziilor de politică monetară . [...]
Cosmin Ghiță renunță la mandatul de director general al Nuclearelectrica , într-un moment în care compania se află sub presiune operațională și juridică, după oprirea reactoarelor de la Cernavodă și disputele comerciale declanșate de întreruperea livrărilor angro de energie, potrivit Profit . Ghiță era CEO de aproape nouă ani, din septembrie 2017. Informația vine pe fondul unei crize energetice în care Nuclearelectrica, operatoarea centralei nucleare de la Cernavodă , a ajuns în instanță cu un furnizor important, după ce livrările au fost întrerupte complet pe 13 august, odată cu oprirea și a celui de-al doilea reactor, din cauza imposibilității alimentării cu apă de răcire, pe fond de secetă. Presiune pe conducere: anchete, proiecte și litigii comerciale Luna trecută, Corpul de control al prim-ministrului recomanda „analiza oportunității atragerii răspunderii” șefilor SNN și a altor persoane. Același control a indicat „neajunsuri” legate de asocierea Nuclearelectrica cu Nova Power&Gas în societatea mixtă RoPower Nuclear SA, creată pentru proiectul de la Doicești (462 MW) cu reactoare modulare mici (SMR – reactoare nucleare de putere mai mică, construite modular) de la compania americană NuScale. Nuclearelectrica a respins concluziile controlului, conform aceleiași surse. Disputa cu Getica 95 Com și miza contractelor bilaterale În paralel, furnizorul Getica 95 Com a cerut în instanță ca Nuclearelectrica să fie obligată să reia livrarea angro de energie în baza contractelor bilaterale, livrare întreruptă după oprirea reactoarelor. Potrivit documentelor din dosar citate de Profit, Getica 95 Com a solicitat pe 18 august o ordonanță președințială pentru suspendarea efectelor unuia dintre avizele de forță majoră obținute de Nuclearelectrica pe 10 august de la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), până la soluționarea definitivă a acțiunii de fond privind existența și întinderea forței majore. Totodată, furnizorul a cerut obligarea provizorie a Nuclearelectrica la reluarea imediată și continuarea furnizării integrale a cantităților contractate, „în condițiile și la prețurile stabilite” în șase contracte bilaterale încheiate anul trecut pe platforma PCCB-LE-flex a OPCOM, cu livrare în perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026. Getica 95 Com este controlată și condusă de Viorel Tudose și a avut un rulaj de peste 1,6 miliarde lei anul trecut, mai arată sursa. Compania s-a clasat în martie 2026 pe locul 8 între furnizorii români după cantitățile totale livrate clienților finali, cu o cotă de piață de 4,16%, iar pe segmentul concurențial pe locul 7, cu 4,47%, potrivit datelor ANRE citate în articol. Ce urmează Profit notează demisia lui Cosmin Ghiță, însă materialul nu detaliază cine preia interimar conducerea sau calendarul numirii unui nou director general. În contextul descris, miza imediată pentru companie rămâne gestionarea efectelor opririi producției și a litigiilor comerciale legate de contractele de livrare, în paralel cu presiunile de guvernanță și de proiect asociate investiției de la Doicești. [...]
