Știri
Știri din categoria Cripto
De la 1 iulie 2026, furnizorii cripto fără autorizație MiCA nu mai pot opera în UE, iar schimbarea poate afecta direct accesul la platforme și continuitatea serviciilor pentru aproximativ 600.000 de investitori români, potrivit Economedia. Miza este una operațională și de reglementare: perioada tranzitorie prevăzută de regulamentul european a expirat, iar furnizorii neautorizați trebuie să înceteze deservirea clienților din Uniune.
Datele citate arată și dimensiunea pieței: la 31 martie 2026, numărul investitorilor români în criptomonede era aproape dublu față de numărul total de investitori la Bursa de Valori București (BVB), conform Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI).
MiCA (Regulamentul UE privind piețele criptoactivelor) introduce un regim de autorizare pentru furnizorii de servicii de criptoactive (CASP). În România, Ordonanța de Urgență 10/2025 (în vigoare din 13 martie 2025) a transpus MiCA și a stabilit Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) drept autoritate principală de reglementare pentru CASP, potrivit explicațiilor Ioanei Chiper Zah, Managing Associate la Hategan Attorneys.
Entitățile înregistrate la ONPCSB înainte de 30 decembrie 2024, în vechiul regim de notificare pre-MiCA, au putut continua să opereze sub reguli naționale până în iulie 2026, însă trebuiau deja să respecte standarde MiCA de guvernanță, prevenirea spălării banilor (AML) și securitate cibernetică.
Potrivit Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), furnizorii care nu obțin autorizația MiCA trebuie să aibă pregătite planuri de încetare ordonată a activității („wind-down plans”). Acestea pot include:
Prestarea de servicii cripto fără autorizație poate atrage ordine de încetare a activității, declarații publice privind încălcarea și amenzi administrative, pe lângă riscuri comerciale și reputaționale (inclusiv afectarea relațiilor cu partenerii bancari și instituționali).
Regimul de „pașaportare” permite unui furnizor autorizat într-un stat membru să presteze servicii în celelalte state UE fără autorizații separate. Platformele mari care operează deja în România folosesc acest mecanism; o platformă licențiată complet MiCA într-un stat membru precum Irlanda sau Luxemburg poate deservi clienți din România.
Separat, toate platformele active cu utilizatori români, indiferent unde sunt licențiate, au obligația de a raporta anual tranzacțiile către ANAF. Pentru operatorii de terminale Crypto ATM, autorizarea ASF presupune și două avize tehnice suplimentare, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) și de la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
ESMA recomandă investitorilor să verifice dacă furnizorul este inclus în registrele oficiale relevante și să identifice exact entitatea juridică cu care contractează. Protecția MiCA se aplică entității autorizate din Uniune, nu automat tuturor societăților din același grup sau entităților din afara UE care operează sub aceeași marcă.
Recomandate
Parlamentarii din comisia economică a Parlamentului European cer Comisiei Europene să evalueze dacă DeFi, stakingul, împrumuturile cripto și NFT-urile ar trebui aduse sub reguli mai stricte , într-un demers care poate lărgi, în timp, aria de aplicare a reglementării MiCA , fără să o modifice imediat, potrivit Cointelegraph . Recomandările apar într-un raport depus vineri pentru vot în plen și includ, pe lângă evaluarea unor activități cripto care nu sunt acoperite complet de MiCA, și obiective precum promovarea tokenizării în serviciile financiare și încurajarea stablecoin-urilor denominate în euro (monede digitale cu preț legat de o monedă tradițională). Ce se votează și ce efect are (deocamdată) Raportul este o rezoluție „din inițiativă proprie” a Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON) , redactată de europarlamentarul belgian Johan Van Overtveldt. Documentul urmează să ajungă la vot în plenul Parlamentului European, așteptat pe 7 iulie, conform articolului. Dacă va fi adoptată, rezoluția devine poziția oficială a Parlamentului pe politica privind activele digitale, însă nu modifică MiCA și nu creează obligații legale noi pentru companii sau utilizatori. Documentele procedurale sunt publice pe site-ul Parlamentului European, inclusiv raportul depus ( European Parliament ) și fișa de procedură ( European Parliament ). Miza pentru piață: presiune pentru extinderea MiCA și aplicare uniformă Dincolo de semnalul politic, raportul cere explicit: evaluarea reglementării pentru DeFi, staking, lending/borrowing (creditare/împrumut cripto), NFT-uri ; aplicarea consecventă a MiCA în toate statele membre, pentru a menține condiții egale de concurență; avertizarea statelor membre să nu introducă cerințe naționale „peste MiCA”, care ar putea fragmenta piața UE. În paralel, Comisia Europeană derulează deja o revizuire a MiCA. Cointelegraph notează că, în mai, Comisia a lansat o consultare publică privind posibila extindere a cadrului către DeFi, staking, lending, NFT-uri și active financiare tokenizate, inclusiv redeschiderea discuției despre interdicția MiCA privind stablecoin-urile purtătoare de dobândă. Context imediat: se încheie perioada de tranziție MiCA Articolul amintește și un reper operațional apropiat: perioada de tranziție a MiCA se încheie la 1 iulie , după care furnizorii de servicii cripto (CASP) trebuie, în general, să aibă autorizație pentru a continua să opereze în UE. Stablecoin-uri în euro și „banii digitali” ai UE Raportul susține dezvoltarea stablecoin-urilor denominate în euro, argumentând că acestea ar putea completa depozitele bancare tokenizate și monedele digitale ale băncilor centrale pentru plăți „en-gros”, cu potențial de plăți transfrontaliere mai rapide și mai ieftine. În logica documentului, o adopție mai largă ar putea sprijini competitivitatea piețelor financiare din UE și rolul internațional al euro. În același registru, ECON a susținut recent legislația pentru un euro digital, într-o abordare în care formele publice și private de bani digitali ar trebui să coexiste, nu să concureze, potrivit materialului. Ce urmează: votul din plen din 7 iulie va arăta cât de puternic este mandatul politic pentru Comisie de a împinge, în etapa următoare, către reguli mai explicite pentru zonele cripto rămase în afara MiCA sau insuficient acoperite. [...]
Binance riscă să fie oprită din a oferi servicii în UE de la începutul lui iulie , dacă nu obține până la finalul lunii iunie licența cerută de noul cadru de reglementare MiCA, potrivit WinFuture . Miza este operațională: fără autorizare, cea mai mare bursă cripto din lume nu ar mai putea funcționa pe piața unică europeană. De ce contează: MiCA introduce un „prag” de conformare la 30 iunie Contextul este regulamentul european „Markets in Crypto-Assets” (MiCA), care creează un cadru unic pentru industria cripto în UE. Companiile trebuie să aibă o licență până la finalul lunii iunie pentru a-și putea continua ofertele transfrontaliere în interiorul Uniunii. Binance a depus cererea de autorizare la autoritatea de supraveghere financiară din Grecia, însă, potrivit a două persoane familiarizate cu procedura citate de Reuters , aceasta ar urma să nu fie aprobată. Ce s-ar întâmpla dacă licența este respinsă O respingere ar avea efect direct: fără licență MiCA, Binance nu ar mai avea voie să opereze în întregul spațiu al pieței unice europene de la începutul lunii iulie. Rămâne neclar, deocamdată, cum s-ar traduce acest lucru pentru clienții din Europa. Binance a transmis că vrea să susțină „o tranziție ordonată” și să reducă pe cât posibil eventualele perturbări pentru utilizatori. Poziția Binance și următorii pași Compania susține că îndeplinește cerințele noii reglementări și afirmă că a lucrat aproximativ 18 luni cu autoritățile relevante, plecând de la premisa că dosarul respectă cerințele. Binance mai spune că nu a primit o comunicare formală din partea autorității elene care să indice o evaluare contrară, în timp ce supraveghetorul grec nu a comentat procedura, invocând reguli de confidențialitate. Binance afirmă că are circa 300 de milioane de utilizatori la nivel global și spune că va publica informații suplimentare despre stadiul autorizării înainte de 30 iunie. Totodată, avertizează că întârzierile în aprobare ar putea împinge activități de tranzacționare către regiuni din afara UE. [...]
O firmă crypto din București a fost amendată cu 11.000 de euro (aprox. 55.000 lei) pentru încălcarea GDPR , după o sesizare depusă de o persoană din Franța, potrivit HotNews . Sancțiunea a fost aplicată de Autoritatea românească de supraveghere a prelucrării datelor personale, iar cazul arată că firmele din zona cripto pot ajunge rapid în atenția regulatorului atunci când apar reclamații transfrontaliere în Uniunea Europeană. HotNews preia informația din StartupCafe . Materialul nu oferă detalii despre natura exactă a încălcării sau despre măsurile corective impuse, dincolo de cuantumul amenzii și faptul că investigația a pornit de la plângerea unei persoane din Franța. [...]
Declarațiile financiare ale lui Donald Trump arată o dependență majoră de veniturile din criptomonede , după ce președintele SUA a raportat peste 1,4 miliarde de dolari (aprox. 6,4 miliarde lei) venituri din afacerile cripto ale familiei în anul trecut, potrivit unei analize Reuters asupra celor mai recente dezvăluiri depuse la autoritățile de etică. Documentele – declarația anuală pentru 2025 depusă la U.S. Office of Government Ethics – indică faptul că Trump a încasat peste 500 de milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) de la World Liberty Financial , un proiect cripto cofondat împreună cu fiii săi. În plus, a raportat încă 635 de milioane de dolari (aprox. 2,9 miliarde lei) din vânzarea monedelor meme $TRUMP. Ce mai apare în declarații și de ce contează Pe lângă veniturile din active digitale, Trump a raportat peste 80 de milioane de dolari (aprox. 368 milioane lei) din înțelegeri cu diverse companii media, precum și venituri de milioane de dolari din licențierea numelui său către dezvoltatori imobiliari din afara SUA. Miza economică și de guvernanță este că aceste cifre conturează o schimbare structurală în profilul său de venit: cea mai mare parte a banilor declarați provine acum din zona cripto, un sector care, potrivit Reuters, a beneficiat de politicile sale. Context: estimarea Reuters despre profiturile atrase de la investitori Dezvăluirile oferă o imagine mai detaliată asupra dimensiunii câștigurilor generate de intrarea familiei Trump în criptomonede. Reuters a estimat anterior că familia Trump a obținut cel puțin 2,3 miliarde de dolari profit de la investitori de când Trump a revenit la Casa Albă. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii privind aceste declarații, mai notează agenția. [...]
O fermă clandestină de minare a criptomonedelor a generat un consum de energie de circa 7 milioane de lei în nouă luni , deși la adresa verificată nu era declarată activitate economică, potrivit Mediafax . Cazul, descoperit de inspectorii ANAF Antifraudă într-o clădire dezafectată din Satu Mare, indică un risc fiscal major asociat operațiunilor de „minare” (producere de active digitale prin procesare informatică intensivă) desfășurate în afara evidențelor contabile. Ce a găsit ANAF Antifraudă la fața locului Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF au identificat o locație în care se desfășura „în mod sistematic și nedeclarat” activitate de minare a criptomonedelor, cu sute de echipamente specializate care funcționau permanent și produceau un consum ridicat de electricitate. Controlul a fost declanșat, conform ANAF, după „analize complexe de risc” și verificări operative care au arătat neconcordanțe între activitatea reală și datele declarate autorităților fiscale. De ce contează: consum industrial, fără venituri declarate ANAF indică drept element central faptul că, în perioada august 2025 – aprilie 2026, locația verificată a avut un consum de energie electrică estimat la aproximativ 7 milioane de lei, „specific unei activități economice de amploare”, însă fără activități economice raportate și fără venituri declarate. „Un element deosebit de relevant constatat de inspectori îl reprezintă faptul că, în perioada august 2025 – aprilie 2026, locația verificată a înregistrat un consum de energie electrică estimat la aproximativ 7 milioane de lei, specific unei activități economice de amploare. Cu toate acestea, nu au fost raportate activități economice și nu au fost declarate niciun fel de venituri (...).” Instituția mai arată că operațiunea era organizată pentru funcționare continuă, cu echipamente de procesare, sisteme de răcire și instalații electrice dimensionate pentru consumuri ridicate, similare celor industriale. Confiscări și posibil dosar penal Inspectorii ANAF Antifraudă au confiscat infrastructura folosită pentru producerea activelor digitale: 407 echipamente de minare, cu o valoare estimată de peste 2 milioane de lei. În paralel, ANAF spune că desfășoară verificări pentru stabilirea veniturilor nedeclarate și a obligațiilor fiscale sustrase de la plată. În funcție de concluziile controlului, pot fi dispuse măsuri legale, inclusiv sesizarea organelor de urmărire penală, dacă sunt întrunite condițiile unei infracțiuni. „Economia digitală nu reprezintă o zonă fără reguli fiscale. Veniturile generate din exploatarea activelor virtuale sunt supuse obligațiilor de declarare și fiscalizare ca orice altă activitate economică.” [...]
Regulatorii americani conturează reguli AML pentru emitenții de stablecoin-uri, dar fără să ceară verificarea identității pentru utilizatorii din piața secundară , potrivit unei analize Gizmodo . Propunerea ar obliga emitenții să aplice verificări de tip bancar doar pentru clienții direcți (cei care cumpără sau răscumpără stablecoin-uri de la emitent), lăsând însă transferurile „peer-to-peer” (între utilizatori) să funcționeze în continuare fără colectarea de date personale de către emitent. Documentul este, deocamdată, în faza de „request for comment” (cerere de comentarii publice), nu o regulă finală. Propunerea vine de la un grup comun de autorități federale, inclusiv FinCEN , OCC, Federal Reserve Board, FDIC și National Credit Union Administration, și urmărește implementarea cerințelor din GENIUS Act : emitenții de „permitted payment stablecoins” ar urma tratați ca instituții financiare în sensul Bank Secrecy Act și să mențină un program eficient de identificare a clienților (Customer Identification Program – CIP). Ce se schimbă pentru emitenți și ce rămâne la fel pentru utilizatori În termeni practici, autoritățile fac o separație explicită între: piața primară : emitentul emite sau răscumpără stablecoin-uri direct pentru un client; aici ar fi obligatorii verificările de identitate; piața secundară : tokenurile circulă între alte părți, iar emitentul nu este implicat direct (în afară de funcționarea contractului inteligent asociat); aici, propunerea indică faptul că emitentul nu ar trebui să fie obligat să identifice fiecare utilizator . Regulatorii argumentează că extinderea obligației CIP la fiecare transfer ar însemna, în esență, o obligație globală de colectare și verificare a identității tuturor utilizatorilor, lucru pe care îl consideră „aproape imposibil” de implementat și care „ar putea paraliza industria”, potrivit textului citat în analiză. De ce contează: un compromis de reglementare care păstrează funcționarea actuală Miza este una de reglementare și de model operațional: propunerea sugerează că autoritățile încearcă să „închidă” stablecoin-urile într-un cadru apropiat de cel bancar (AML și identificare la intrare/ieșire), fără să rupă mecanismul de circulație al tokenurilor pe blockchain, unde transferurile între utilizatori sunt o funcție de bază. Gizmodo notează că, deși verificarea universală în piața secundară ar fi disruptivă, nu ar fi neapărat imposibil de impus dacă autoritățile ar decide asta în viitor – de exemplu prin „whitelisting” de adrese (permiterea transferurilor doar către portofele care au trecut controale AML/KYC). Semnalul important, în forma actuală, este că regulatorii nu aleg această rută acum . Presiune din partea băncilor și semnale de posibilă extindere spre piața secundară În fereastra de comentarii de 60 de zile, este posibil ca băncile tradiționale să ceară reguli mai dure, pe fondul diferențelor de conformare dintre sistemul bancar și stablecoin-uri. În acest context, Gizmodo îl citează pe guvernatorul Rezervei Federale Michael S. Barr , care își exprimă îngrijorarea că cadrul GENIUS Act „nu face suficient” pentru a aborda riscurile de finanțare ilicită prin tranzacții din piața secundară și spune că va analiza comentariile privind eventuala extindere a unor părți din regula CIP către activitatea din piața secundară. Context: transparență pe blockchain și controlul emitenților asupra tokenurilor Analiza mai arată că, deși transferurile pot fi pseudonime (adresele nu sunt automat legate de identități civile de către emitent), rețelele publice sunt transparente, iar firmele de analiză blockchain pot corela portofele cu persoane sau instituții; în plus, activitatea este concentrată în jurul burselor centralizate și custozilor reglementați, care colectează deja date despre utilizatori. În paralel, stablecoin-urile nu sunt „necontrolabile” din perspectiva emitenților: aceștia pot îngheța sau lista neagră fonduri. Ca exemplu, este menționat cazul în care Tether a înghețat 344 milioane de dolari (aprox. 1,6 miliarde lei) legați de Iran, la solicitarea guvernului SUA. Ce urmează Pe termen scurt, propunerea intră în consultare publică, iar direcția finală va depinde de comentariile primite și de modul în care autoritățile vor decide să aplice cerințele GENIUS Act. Punctul sensibil rămâne dacă, și în ce formă, obligațiile de identificare ar putea fi împinse mai departe spre tranzacțiile din piața secundară. [...]
