Știri
Știri din categoria Comunicații
Lasting Software va prezenta la MWC Barcelona 2026 un cadru integrat pentru proiectarea și validarea rețelelor non-terestre (NTN), potrivit unui comunicat transmis de companie. Participarea are loc în perioada 2–5 martie, în Hala 6, Stand 6A56, în cadrul pavilionului ESA (Agenția Europeană Spațială) & GSMA Foundry.
Compania din Timișoara va expune inovațiile sale din domeniul Digital NTN Twin, un concept orientat pe servicii care integrează proiectarea, emularea și validarea rețelelor NTN într-un cadru unificat. Potrivit comunicatului, soluția răspunde limitărilor abordărilor tradiționale bazate pe planificare statică și testare izolată, permițând evaluarea realistă a performanței și accelerarea tranziției către implementări operaționale pentru comunicații hibride terestre și satelitare.
Modelul propus de Lasting Software reunește trei produse complementare:
Prin această integrare, Digital NTN Twin devine, potrivit companiei, un instrument operațional complet, aplicabil atât în zona comercială, cât și în proiecte guvernamentale sau contexte critice unde fiabilitatea și reziliența sunt esențiale.
„MWC este locul unde se conturează direcțiile viitoare ale conectivității. La ediția din 2026, suntem bucuroși să prezentăm soluții care transformă NTN dintr-o promisiune tehnologică într-o realitate operațională – rezilientă, testabilă și pregătită pentru implementare”, a declarat Răzvan Bocăeți, CEO al Lasting Group .
Lasting Software este o companie de inginerie din România specializată în NTN, 5G/6G, aerospațial, apărare și automotive, dezvoltând sisteme embedded, platforme de rețele private și medii de validare pentru comunicații de nouă generație. Compania este membră OpenAirInterface, 6G-IA și DiFi și este implicată în inițiative ale Agenției Europene Spațiale, colaborând cu parteneri de cercetare și industriali pentru validarea tehnologiilor NTN .
Recomandate
ANCOM propune proceduri de urgență pentru echipamentele radio și aparatele critice în situații de criză , potrivit unui comunicat consultat în documentul oficial . Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații a lansat în consultare publică un proiect de hotărâre care introduce mecanisme speciale privind circulația, evaluarea conformității și supravegherea pieței pentru produsele declarate esențiale în perioade de urgență. Proiectul transpune în legislația națională Directiva (UE) 2024/2749 , adoptată în octombrie 2024, care obligă statele membre să asigure continuitatea pieței interne și accesul rapid la bunuri critice în situații de criză. Termenul-limită de transpunere este 29 mai 2026, iar noile prevederi ar urma să intre în vigoare la 30 mai 2026. Ce schimbări sunt propuse introducerea unei proceduri de urgență aplicabile doar după activarea regimului de criză la nivelul pieței interne; aplicarea măsurilor exclusiv pentru produsele desemnate drept bunuri relevante în situații de urgență; modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 740/2016 privind echipamentele radio; modificarea Hotărârii Guvernului nr. 487/2016 privind compatibilitatea electromagnetică. ANCOM precizează că măsurile vor fi utilizate doar în contextul activării oficiale a unui regim de urgență, scopul fiind menținerea funcționării pieței și evitarea blocajelor în aprovizionarea cu echipamente esențiale. Consultare publică până la 23 martie 2026 Proiectul este supus consultării publice, iar persoanele interesate pot transmite observații și propuneri până la 23 martie 2026, prin Registratura online a ANCOM , prin e-mail la adresa [email protected], prin fax sau prin platforma e-consultare.gov.ro . Demersul vine în contextul alinierii legislației naționale la noile reguli europene privind gestionarea crizelor și protejarea lanțurilor de aprovizionare pentru echipamentele considerate critice. [...]
Parlamentul Rusiei a adoptat o lege care permite FSB să oprească internetul și serviciile mobile , consolidând controlul autorităților asupra infrastructurii de comunicații. Măsura a fost aprobată în a treia lectură de Duma de Stat și este relatată de The Moscow Times . Proiectul obligă furnizorii de internet și operatorii de telefonie mobilă din Rusia să se conformeze ordinelor emise de Serviciul Federal de Securitate (FSB) pentru întreruperea serviciilor de telecomunicații. În forma finală, textul a fost modificat astfel încât FSB să poată emite „cerințe obligatorii”, nu doar „solicitări”, iar referințele explicite la „amenințări la adresa securității” au fost eliminate din justificare. Extinderea atribuțiilor FSB Potrivit vice-ministrului rus al comunicațiilor, Igor Lebedev , legea permite blocarea nu doar a internetului și rețelelor mobile, ci și a apelurilor telefonice, a mesajelor text și chiar a serviciilor poștale. Autoritățile ruse susțin că măsura este necesară pentru protejarea cetățenilor și a instituțiilor statului, în contextul întreruperilor frecvente ale comunicațiilor din mai multe regiuni, pe fondul atacurilor cu drone atribuite Ucrainei. Jurnalista independentă Farida Rustamova a relatat că ordinele FSB privind întreruperile ar avea la bază un decret clasificat semnat de președintele rus Vladimir Putin în august 2025. Următorii pași Pentru a intra în vigoare, modificările la Legea comunicațiilor trebuie aprobate de Consiliul Federației, camera superioară a parlamentului rus, și promulgate de Vladimir Putin . Noua lege întărește controlul statului rus asupra rețelelor de comunicații, într-un context în care întreruperile regionale ale internetului au devenit tot mai frecvente. Criticii avertizează că prevederile ar putea permite blocarea comunicațiilor în situații sensibile din punct de vedere politic, în timp ce autoritățile de la Moscova afirmă că obiectivul este exclusiv protejarea securității naționale. [...]
Rusia intensifică presiunile asupra Telegram și îl acuză direct pe fondatorul Pavel Durov că tolerează activități infracționale , într-o nouă etapă a conflictului dintre autorități și populara aplicație de mesagerie, potrivit Reuters . Declarațiile au fost făcute joi, 19 februarie 2026, la Moscova , de șeful Serviciului Federal de Securitate (FSB), Aleksandr Bortnikov. Acesta l-a acuzat pe Durov că urmărește „interese mercantile” și că permite, prin modul în care gestionează platforma, desfășurarea unor activități ilegale, inclusiv delicvență juvenilă, terorism și sabotaj. Bortnikov a susținut că tentativele anterioare de dialog cu fondatorul Telegram au fost fără rezultat. Restricții și acuzații privind securitatea Autoritatea rusă de reglementare în comunicații a impus în februarie restricții tehnice asupra Telegram, invocând refuzul companiei de a șterge conținut considerat extremist. Măsurile vizează încetinirea aplicației și limitarea funcționalităților sale. În paralel, un ministru rus a afirmat că servicii de informații străine ar putea intercepta mesajele trimise de militarii ruși prin Telegram. Compania a respins ferm acuzațiile, declarând pentru Reuters că „nu a fost descoperită nicio breșă în criptarea Telegram”. Telegram susține că presiunile au drept scop forțarea utilizatorilor să migreze către o nouă aplicație de stat, numită MAX . Potrivit companiei , acuzațiile privind vulnerabilitățile de securitate sunt „o fabricație deliberată” menită să justifice interzicerea platformei și transferul comunicațiilor către un sistem controlat de stat. Utilizare extinsă, inclusiv în armată Aplicația este larg folosită în Rusia , inclusiv de soldați implicați în conflictul din Ucraina, corespondenți de război și politicieni. În ciuda restricțiilor, instituții precum Kremlinul și Ministerul Apărării continuă să publice informații pe Telegram, iar utilizatorii pot ocoli limitările prin rețele private virtuale. Autoritățile ruse au blocat sau restricționat anterior și alte platforme străine, precum WhatsApp și FaceTime , încurajând utilizarea aplicațiilor interne. Disputa actuală marchează însă o escaladare directă la adresa fondatorului Telegram și ridică semne de întrebare privind viitorul uneia dintre cele mai influente platforme de comunicare din Rusia. [...]
Românii din zonele de graniță vor fi avertizați prin panouri rutiere asupra riscului de roaming involuntar, fenomen care afectează deja mii de utilizatori de telefonie mobilă , transmite Știrile ProTV . În peste 350 de localități din România, telefonul se poate conecta automat la rețele din afara Uniunii Europene, deși utilizatorul nu a părăsit teritoriul național. Roamingul involuntar apare în apropierea frontierelor, mai ales cu state non-UE precum Serbia, unde tarifele de voce și date sunt de câteva ori mai mari decât în UE. Aceste conexiuni nedorite pot duce la facturi de sute de euro în doar câteva zile , în special în rândul celor care nu au dezactivat opțiunea de roaming sau datele mobile. Cristin Popa, director executiv ANCOM: „Ținem telefonul setat pe manual în ceea ce privește alegerea rețelei, astfel încât în momentul în care rămân fără semnal, să nu mi se ducă automat să mi se conecteze la operatorul din țara vecină. Să verificăm în partea de sus a ecranului, dacă suntem în rețeaua operatorului unde suntem abonați.” Începând cu 2026, peste 500 de panouri de avertizare vor fi montate în 19 județe de frontieră, la intrările în zonele cu risc. Măsura este prevăzută într-o lege recentă care obligă autoritățile să informeze cetățenii cu privire la posibilitatea de conectare automată la rețele străine. Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) recomandă utilizatorilor din aceste zone să selecteze manual rețeaua mobilă din telefon și să verifice constant denumirea rețelei afișate pe ecran. Este singura metodă eficientă de a preveni comutarea automată la un operator străin. Cazuri frecvente au fost semnalate în zonele de pescuit de pe Dunăre, unde semnalul rețelelor sârbești poate depăși ușor frontiera și prelua controlul asupra telefoanelor utilizatorilor români. Vicepreședintele AJVPS Gorj a declarat că aproape toți pescarii din zonă s-au confruntat cu astfel de situații, mulți fiind taxați în roaming fără să știe. Măsura vine pe fondul numărului tot mai mare de reclamații primite în ultimii ani, în special din partea vârstnicilor sau a turiștilor din alte zone ale țării, care nu știu că riscă să plătească suplimentar doar pentru că s-au aflat în apropierea unei granițe. [...]
Aproape toți europenii au acces la telefonie mobilă și majoritatea au internet acasă , potrivit Eurobarometer , care a publicat în ianuarie 2026 rezultatele unui sondaj al Comisiei Europene despre comunicații electronice și Piața Unică Digitală. Datele conturează un tablou în care conectivitatea de bază este larg răspândită, dar calitatea conexiunilor și utilizarea efectivă a serviciilor rămân inegale. Sondajul (culegere de date în ianuarie–februarie 2025, publicare în ianuarie 2026) urmărește, între altele, accesul la internet și telefonie, tipurile de conexiuni, serviciile „la pachet” (de exemplu internet + televiziune + telefonie), precum și aspecte care influențează direct accesul și încrederea în servicii, cum sunt apelurile și mesajele frauduloase, roamingul și comunicarea de urgență. Pe componenta de acces, rezultatele indică o penetrare foarte ridicată a telefoniei mobile și o scădere a relevanței telefoniei fixe, în timp ce internetul a devenit o utilitate aproape standard la nivel de gospodărie. Concret, Eurobarometer notează: 97% dintre europeni au acces la un telefon mobil; 41% au acces la un telefon fix; 85% dintre gospodării au acces la internet. Dincolo de simpla existență a accesului, sondajul intră în detalii despre calitatea percepută a conexiunii la domiciliu. 40% dintre respondenți spun că au acasă o conexiune de tip „gigabit” (peste 1 GB/s), iar 29% afirmă că viteza actuală le acoperă nevoile curente. Diferența dintre aceste două repere sugerează că o parte din utilizatori fie nu au nevoie de viteze foarte mari, fie nu resimt beneficiile în utilizarea de zi cu zi, ceea ce contează în discuția despre investiții și priorități de acoperire. Când au fost întrebați despre tipul conexiunii la internet de acasă, 40% dintre respondenți au indicat că au o conexiune Gigabit (peste 1GB/s). Accesul efectiv la servicii este influențat și de riscurile asociate utilizării, iar aici sondajul semnalează o creștere a incidentelor raportate. 19% dintre respondenți spun că au primit un apel de la un număr necunoscut și au fost taxați după ce au răspuns sau au sunat înapoi, cu 6 puncte procentuale peste nivelul din 2020. Tot 19% declară că au primit un SMS (sau alt tip de mesaj) nesolicitat și au fost taxați după ce au răspuns sau l-au deschis, în creștere cu 7 puncte procentuale față de 2020. Pentru accesul la servicii, aceste evoluții sunt relevante deoarece pot duce la comportamente de evitare (de exemplu, răspuns mai rar la numere necunoscute) și la costuri neprevăzute pentru utilizatori. În mobilitate, roamingul rămâne un indicator important al funcționării Pieței Unice Digitale , pentru că arată dacă utilizatorii își pot folosi serviciile „ca acasă” când călătoresc în UE. 78% dintre cei care au călătorit într-o altă țară din UE spun că beneficiază de roaming fără taxe suplimentare, iar 61% afirmă că nu au experimentat viteze mai mici la internetul mobil decât în țara de origine; același procent (61%) spune că nu a întâlnit standarde mai slabe ale rețelei broadband. Totuși, 19% dintre călători declară că au fost suprataxați pentru utilizarea serviciilor de roaming, iar o parte semnificativă continuă să își limiteze utilizarea: 34% opresc datele în roaming, iar 25% își opresc telefonul mobil când sunt în alt stat membru. Un alt element care ține de acces, în sensul cel mai concret, este posibilitatea de a apela rapid serviciile de urgență. Sondajul arată că 75% dintre respondenți sunt conștienți de existența numărului unic european de urgență 112, un nivel ridicat, dar care lasă în continuare un sfert dintre cetățeni în afara acestei informări de bază. Per ansamblu, datele Eurobarometer indică o Uniune Europeană în care accesul la comunicații este aproape universal la nivel de telefonie mobilă și foarte extins la internet, însă experiența utilizatorilor este modelată de calitatea conexiunii, de riscurile de fraudă și de încrederea în utilizarea serviciilor în deplasare. Pentru agenda Pieței Unice Digitale, aceste rezultate pun în aceeași ecuație investițiile în rețele, protecția consumatorilor și informarea publică, inclusiv în privința serviciilor esențiale precum 112. [...]
Platforma de streaming VOYO va majora prețul abonamentelor începând din februarie 2026 , conform Blog Media Max . Această decizie face parte din strategia de dezvoltare a serviciului, care urmărește să îmbunătățească experiența utilizatorilor și să extindă oferta de conținut. Creșterea prețului vine într-un context în care competiția pe piața de streaming devine tot mai acerbă, iar platformele caută să-și fidelizeze utilizatorii prin conținut diversificat și de calitate. În altă ordine de idei, aplicația de televiziune online Focus+ a operatorului Focus Sat a eliminat opt canale din grilă, inclusiv Travel XP HD, odată cu începutul noului an. Această modificare reflectă o reconfigurare a ofertei de conținut, posibil pentru a se alinia mai bine preferințelor actuale ale abonaților. Schimbările în grila de programe sunt frecvente în industrie, pe măsură ce operatorii încearcă să optimizeze costurile și să ofere programe relevante pentru publicul lor. Pe de altă parte, DIGI România își menține poziția pe piața de televiziune cu o ofertă variată de posturi care acoperă toate gusturile, de la sport și știri la divertisment și documentare. Grila completă pentru 2026 a fost recent anunțată, subliniind angajamentul companiei de a oferi o gamă largă de opțiuni pentru telespectatori. În ceea ce privește schimbările internaționale, MTV Global va renunța complet la segmentul muzical începând cu 1 ianuarie 2026. Această decizie marchează o schimbare semnificativă pentru canalul care a fost sinonim cu muzica timp de decenii. Fanii tradiționali ai MTV ar putea fi dezamăgiți de această mutare, care reflectă o reorientare a strategiei de conținut către alte formate de divertisment. [...]
