Știri
Știri din categoria Bursă
SK hynix pregătește o posibilă listare în SUA care ar putea atrage 10-14 miliarde de dolari, potrivit TechCrunch, într-un demers care vizează atât finanțarea investițiilor pentru cererea generată de inteligența artificială, cât și reducerea unui decalaj de evaluare față de rivalii globali.
Compania sud-coreeană, deja listată pe bursa din Seul (KOSPI), a anunțat că a depus confidențial un formular F-1 pentru listare, țintind a doua jumătate a anului 2026. Dincolo de suma potențial atrasă, miza este dacă o listare în SUA i-ar putea crește multiplii de evaluare, în condițiile în care SK hynix este un furnizor cheie de memorie cu lățime mare de bandă (HBM), componentă folosită în sisteme de inteligență artificială, inclusiv pentru platforme precum cele ale Nvidia.
Un analist din Seul citat de TechCrunch spune că acțiunea SK hynix a tranzacționat istoric la discount față de companii comparabile listate în SUA, deși compania are o capitalizare de piață de circa 440 miliarde de dolari. În această logică, o listare americană ar putea apropia evaluarea de cea a unor competitori precum Micron, iar diferența ar fi influențată parțial de „geografie”, nu doar de fundamentele afacerii.
„Listarea SK hynix în SUA ar putea ajuta la închiderea unui decalaj de evaluare de lungă durată față de rivalii globali. Deși are o capacitate de producție comparabilă – sau în unele zone mai puternică – decât producătorii de cipuri din SUA, compania coreeană a tranzacționat istoric la discount, parțial din cauza listării sale principale în Coreea”, a spus analistul pentru TechCrunch.
Structura acționariatului este un element important al tranzacției. SK Square, cel mai mare acționar al SK hynix, deținea 20,07% la finalul lui decembrie 2025 și trebuie să păstreze cel puțin 20% conform regulilor sud-coreene pentru holdinguri; în acest context, analistul estimează că emiterea a aproximativ 2% acțiuni noi ar putea susține o atragere de 10-14 miliarde de dolari, fără ca SK Square să coboare sub pragul cerut.
Demersul are și o dimensiune sectorială: după depunerea documentației, unii investitori ar fi început să preseze Samsung Electronics să ia în calcul o listare similară în SUA. TechCrunch menționează că Artisan Partners, acționar important, a susținut (într-un material Bloomberg) că o listare de tip ADR (certificat de depozit american, instrument care permite tranzacționarea în SUA a acțiunilor unei companii străine) ar putea sprijini evaluarea Samsung și ar deschide accesul investitorilor de retail din SUA.
În paralel, SK hynix își leagă planurile de finanțare de creșterea investițiilor pentru a răspunde cererii de memorie pentru inteligența artificială. La adunarea generală anuală din 25 martie, directorul general Noh-Jung Kwak a spus că „capacitatea financiară” va fi esențială pentru susținerea creșterii și că ținta este un nivel de aproximativ 75 miliarde de dolari în numerar net pentru investiții pe termen lung, notează TechCrunch.
În articol sunt enumerate și proiecte de investiții care indică amploarea capitalului necesar, în contextul scumpirii memoriei și al ofertei limitate – situație denumită „RAMmageddon”, despre care TechCrunch spune că ar putea continua până cel puțin în 2027, potrivit Nature:
Recomandate
Apple a redevenit cea mai valoroasă companie listată din lume , după ce a depășit Nvidia la capitalizarea bursieră, într-o mișcare care sugerează o rotație a interesului investitorilor dincolo de „câștigătorii evidenți” ai boom-ului inteligenței artificiale, potrivit Meduza . În ședința din 17 iulie, acțiunile Nvidia au scăzut cu 3,7%, ceea ce a coborât valoarea de piață a companiei la 4,8 trilioane de dolari (aprox. 21,8 trilioane lei). În același timp, acțiunile Apple au urcat cu 0,4%, iar capitalizarea a ajuns la 4,9 trilioane de dolari (aprox. 22,3 trilioane lei), conform Bloomberg , citat de Meduza. Ce semnal transmite schimbarea de lider Nvidia a condus clasamentul celor mai valoroase companii listate din mai 2025, iar în octombrie capitalizarea sa ajunsese la cinci trilioane de dolari. Trecerea Apple pe primul loc este interpretată ca un semn că investitorii își extind atenția „dincolo de cei mai evidenți beneficiari ai boom-ului AI”, precum Nvidia, notează Reuters (citat de Meduza). Aceeași sursă arată că Apple era considerată de analiști o companie rămasă în urmă în „cursa AI”, inclusiv pentru că nu cheltuia pe dezvoltarea propriilor modele, însă „sentimentul s-a schimbat”. De ce Apple este văzută acum ca mai bine poziționată Toni Meadows, șeful departamentului de investiții din cadrul BRI Wealth Management, pune reevaluarea pe seama capacității Apple de a monetiza inteligența artificială prin servicii, prin efectul de „blocare” a utilizatorilor în ecosistem și prin cicluri de înnoire a hardware-ului. „Apple are poziții mai avantajoase pentru monetizarea AI prin servicii, legarea utilizatorilor de ecosistem și actualizări de hardware. Reevaluarea reflectă încrederea în sustenabilitatea profitului, nu o creștere speculativă legată de AI.” [...]
Reevaluarea bruscă a „poveștii AI” a declanșat un val de vânzări pe bursele globale , cu scăderi puternice în Asia și pierderi care s-au propagat spre Europa și SUA, pe fondul retragerii investitorilor din active riscante, potrivit Profit . În Asia, indicele MSCI al acțiunilor din Asia-Pacific (fără Japonia) a coborât cu 2,7%, iar Nikkei a intrat într-o corecție de peste 5% într-o singură sesiune, ajungând la o scădere de peste 13% față de maximul recent, conform Reuters, citată de publicație. Mișcarea a fost descrisă de un manager de portofoliu drept suficient de amplă încât termenul de „baie de sânge” să fie „potrivit”, pe fondul caracterului generalizat al vânzărilor. Unde s-au văzut cele mai mari scăderi Cea mai lovită a fost bursa din Taiwan, cu o scădere de peste 6%, în timp ce indicele blue-chip din China a pierdut 4%, potrivit Hotnews. În Hong Kong, Hang Seng a scăzut cu 2,5%, iar Hang Seng Tech a coborât cu 5%, cea mai abruptă scădere din aprilie 2025. Vânzările au venit chiar și în contextul unor vești bune din sectorul semiconductorilor: TSMC a raportat un profit trimestrial peste așteptări, iar ASML și-a revizuit în creștere estimările de vânzări pentru 2026. Cu toate acestea, piața a reacționat la riscul de „dezumflare” a evaluărilor, nu la rezultatele punctuale. De ce contează: efectul de levier și „spargerea bulei” pot amplifica volatilitatea Un element care poate accentua scăderea este lichidarea pozițiilor tranzacționate cu efect de levier (împrumut pentru a cumpăra acțiuni), în special în raliul din zona AI, potrivit unui analist IG citat de Profit. „Investitorii de retail au contractat împrumuturi pentru a tranzacționa în cadrul acestei raliuri (...) lichidarea pozițiilor cu efect de levier va exagera cu siguranță și declinul.” În paralel, un director de asset management din Shanghai a susținut că „bula globală din domeniul AI se sparge” și a avertizat că extinderea sectorului nu garantează creșteri continue ale acțiunilor. Acesta a indicat și rolul fondurilor cantitative (strategii automate, bazate pe modele) în amplificarea volatilității și a spus că stabilizarea acțiunilor tehnologice din China ar putea dura. Factorul Fed: comunicare mai opacă și temeri de dobânzi mai mari Pe lângă reevaluarea acțiunilor legate de AI, investitorii au interpretat mesajele Rezervei Federale ca un semnal că majorarea dobânzilor ar putea reveni pe agendă, după ce Fed a menținut dobânda de referință în intervalul 3,50%-3,75% (nivel neschimbat din decembrie). În material se arată că noul președinte al Fed, Kevin Warsh, a adoptat un stil de comunicare mai sobru și mai puțin transparent, iar această schimbare ar fi amplificat reacția piețelor, inclusiv prin creșterea randamentelor obligațiunilor americane (care, în mod tipic, pune presiune pe evaluările acțiunilor). Ce urmează O parte din atenție se mută spre sesiunea din SUA: un manager de portofoliu avertizează că, dacă vânzările continuă peste noapte, redeschiderea pieței din Coreea ar putea fi „destul de dezastruoasă” (Coreea de Sud a avut bursele închise vineri, de sărbătoare). Separat, autoritățile sud-coreene au anunțat măsuri temporare pentru a reduce volatilitatea pe segmentul ETF-urilor legate de anumite companii mari din tehnologie, inclusiv prin înăsprirea condițiilor pentru investitorii de retail. [...]
Foraj Sonde Videle (FOJE) își crește bugetul de investiții din 2026 la 45 mil. euro , cu 10 mil. euro peste nivelul aprobat anterior, pentru a acoperi lucrări deja contractate și pentru extinderea capacităților tehnice, potrivit Ziarul Financiar . Decizia a fost votată în adunarea generală din 23 iulie, iar reacția de piață a fost pozitivă: acțiunile au urcat cu 4% după publicarea hotărârilor. Suplimentarea de 10 mil. euro (aprox. 52,4 mil. lei) ridică programul de investiții de la 35 mil. euro la 45 mil. euro (aprox. 235,6 mil. lei), banii urmând să fie direcționați către extinderea capacităților tehnice prin achiziții directe sau prin finanțarea de noi instalații de foraj și echipamente, conform informațiilor publicate de BVB. Ce urmărește compania cu investițiile Motivul invocat pentru majorarea bugetului este necesitatea acoperirii unor lucrări contractate de societate. În practică, investițiile vizează: achiziții directe pentru extinderea capacităților tehnice; finanțarea de noi instalații de foraj; achiziția de echipamente. Foraj Sonde Videle este o companie din sectorul de foraj petrolier, cu o capitalizare de 330 mil. lei. Reacția investitorilor și repere financiare Titlurile FOJE au urcat cu 97% în ultimul an, iar joi, după hotărârile acționarilor, creșterea a fost de 4%, pe tranzacții de 350.000 de lei. La nivel de rezultate, compania a raportat pentru 2025 venituri din exploatare de 258,3 mil. lei, în creștere cu 53% față de anul anterior, însă rezultatul net a trecut de la un profit de 17,7 mil. lei la o pierdere de 9,5 mil. lei. Pentru 2026, emitentul estimează venituri de 332 mil. lei și un profit net de 39,6 mil. lei. Structura acționariatului: Iulian Stanciu , 32,9% În acționariat se află antreprenorul Iulian Stanciu, președintele eMAG, cu 32,9% din acțiuni prin vehiculul de investiții Inspire Asset Management; acesta ocupă și un loc în board, conform informațiilor citate. [...]
Bursa de Valori București a închis joi pe plus, pe fondul unui rulaj de 183,71 milioane lei , echivalentul a 35,09 milioane euro (aprox. 175 milioane lei), potrivit Agerpres . Mișcarea a fost susținută de creșteri pe aproape toți indicii, în timp ce lichiditatea s-a concentrat în câteva nume mari din energie și sectorul bancar. BET, principalul indice care urmărește cele mai lichide 20 de companii, a urcat cu 0,38%, până la 36.236,95 puncte. BET-Plus a avansat cu 0,46%, BET-XT (25 de titluri) a crescut cu 0,32%, iar BET-BK, reper pentru fondurile de investiții, a avut un plus marginal de 0,01%. Lichiditatea s-a concentrat în Petrom, Romgaz și Banca Transilvania Pe Piața Reglementată, cele mai tranzacționate acțiuni au fost: OMV Petrom : 31,29 milioane lei Romgaz: 30,64 milioane lei Banca Transilvania: 21,88 milioane lei Indicii sectoriali: scădere pe SIF-uri, ușor plus pe energie Nu toți indicii au închis în creștere. BET-FI, indicele SIF-urilor, a scăzut cu 0,95%. În schimb, BET-NG (energie și utilități) a închis ușor pe plus, cu 0,07%. Indicele BETAeRO, care include companii reprezentative de pe piața AeRO, a crescut cu 0,46%. Cele mai mari variații la nivel de acțiuni Conform datelor Bursei de Valori București, cele mai bune evoluții au fost: Aerostar: +14,93% Grupul Industrial Electrocontact: +12,07% Cris-Tim Family Holding: +10,16% Cele mai mari scăderi au fost consemnate de: Mecanica Ceahlău: -12,21% Fondul Proprietatea: -4,07% Erste Group Bank: -3,28% [...]
Bursa de la București a bifat un nou maxim istoric pe BET pe fondul unei lichidități ridicate. Potrivit Ziarul Financiar , ședința de miercuri a fost dominată de o tranzacție specială cu Digi Communications și de creșteri puternice în energie, într-o zi în care lichiditatea doar pe acțiuni a ajuns la 213 milioane de lei. Tranzacția cu Digi a fost realizată pe piața „deals” (tranzacții negociate, în afara cursului normal), la 61 de lei/acțiune, cu 3,79% sub cotația de referință. A fost o singură tranzacție, de 1,35 milioane de acțiuni, în valoare de 82,35 milioane de lei. Pe piața principală, Digi a închis la 63 de lei, în scădere cu 0,63%, cu un rulaj de aproape 2 milioane de lei. Cris-Tim trece de 3,2 mld. lei capitalizare, după un salt de peste 9% Cris-Tim Family Holding a avut cea mai mare creștere din piața principală: +9,18% (în text apare și rotunjirea la 9%), până la 39,85 lei/acțiune, ceea ce a dus capitalizarea peste 3,2 miliarde de lei. Compania s-a listat la BVB în acest an și a avut o creștere de peste 40% în ultima lună, iar tranzacțiile din ședința menționată au fost de 1,6 milioane de lei. Energia a tras piața, cu Romgaz în prim-plan la rulaj Romgaz a continuat seria de creșteri, cu un avans de 4,81%, până la 18,30 lei/acțiune. A fost cel mai tranzacționat emitent ca valoare pe piața reglementată, cu 34,58 milioane de lei și peste 2.500 de tranzacții, iar capitalizarea a ajuns la aproximativ 70,5 miliarde de lei. În același sector, au închis pe verde: Premier Energy: +2,30% la 62,40 lei; OMV Petrom: +1,85% la 1,318 lei (capitalizare 82,1 miliarde de lei); Electrica: +1,82%; Transgaz: +0,82%. Hidroelectrica a fost printre puținele scăderi din piața principală: -0,50% la 199 lei, cu o capitalizare de aproape 89,5 miliarde de lei. BET urcă cu 1,09% într-o ședință „liniștită” pentru bănci Indicele BET, care urmărește cele mai lichide companii de la BVB, a urcat cu 1,09% și a atins un nou maxim istoric. De la începutul anului, BET are un avans de 48%, iar pe ultimele 12 luni de 84%. În sectorul bancar, mișcările au fost reduse: Banca Transilvania a urcat cu 0,22% la 37,28 lei, iar BRD a scăzut marginal cu 0,13%. Nuclearelectrica a închis aproape neschimbată, cu -0,14%. [...]
BT România ETF a urcat la peste 300 mil. lei active în trei luni, pe fondul unui randament de 20,2% , semn că interesul pentru produse bursiere „la cheie” (ETF-uri) se accelerează odată cu creșterea pieței, potrivit Ziarul Financiar . Fondul, listat în aprilie și descris ca primul ETF (fond tranzacționat la bursă) lansat de Banca Transilvania la Bursa de Valori București, a depășit 12.500 de investitori și a ajuns la o valoare medie a portofoliului de circa 20.000 de lei, conform aceleiași surse. Randamentul: bursă versus depozite Până la jumătatea lunii iulie, BT România ETF a generat un randament de 20,2%. ZF compară această performanță cu dobânzile la depozite: cele mai bune oferte bancare pe un an sunt „în jur de 7%”, ceea ce înseamnă că un câștig acumulat într-un trimestru la ETF ar echivala, ca ordin de mărime, cu dobânda bancară pe trei ani. Ce urmărește fondul și de ce contează pentru piață Fondul urmărește indicele BET-TR, care include cele mai tranzacționate 20 de companii locale și presupune reinvestirea dividendelor (adică randamentul include și dividendele, nu doar variația prețurilor acțiunilor). ZF leagă dinamica fondului de evoluția pieței din ultimul an și jumătate și notează că rulajele zilnice pe segmentul de ETF-uri sunt în creștere — un semnal operațional important pentru Bursa de Valori București, unde lichiditatea (volumul tranzacțiilor) rămâne un indicator-cheie pentru atragerea de investitori și noi produse. [...]
