Știri
Știri din categoria Bursă
Apple a redevenit cea mai valoroasă companie listată din lume, după ce a depășit Nvidia la capitalizarea bursieră, într-o mișcare care sugerează o rotație a interesului investitorilor dincolo de „câștigătorii evidenți” ai boom-ului inteligenței artificiale, potrivit Meduza.
În ședința din 17 iulie, acțiunile Nvidia au scăzut cu 3,7%, ceea ce a coborât valoarea de piață a companiei la 4,8 trilioane de dolari (aprox. 21,8 trilioane lei). În același timp, acțiunile Apple au urcat cu 0,4%, iar capitalizarea a ajuns la 4,9 trilioane de dolari (aprox. 22,3 trilioane lei), conform Bloomberg, citat de Meduza.
Nvidia a condus clasamentul celor mai valoroase companii listate din mai 2025, iar în octombrie capitalizarea sa ajunsese la cinci trilioane de dolari. Trecerea Apple pe primul loc este interpretată ca un semn că investitorii își extind atenția „dincolo de cei mai evidenți beneficiari ai boom-ului AI”, precum Nvidia, notează Reuters (citat de Meduza).
Aceeași sursă arată că Apple era considerată de analiști o companie rămasă în urmă în „cursa AI”, inclusiv pentru că nu cheltuia pe dezvoltarea propriilor modele, însă „sentimentul s-a schimbat”.
Toni Meadows, șeful departamentului de investiții din cadrul BRI Wealth Management, pune reevaluarea pe seama capacității Apple de a monetiza inteligența artificială prin servicii, prin efectul de „blocare” a utilizatorilor în ecosistem și prin cicluri de înnoire a hardware-ului.
„Apple are poziții mai avantajoase pentru monetizarea AI prin servicii, legarea utilizatorilor de ecosistem și actualizări de hardware. Reevaluarea reflectă încrederea în sustenabilitatea profitului, nu o creștere speculativă legată de AI.”
Recomandate
Randamentul total al acțiunilor Hidroelectrica a urcat la circa 141% în trei ani , susținut de creșterea prețului și de dividende, iar efectul s-a văzut și în piață: compania a devenit un motor de lichiditate și și-a dublat capitalizarea, potrivit Economedia . Într-un comunicat al companiei, Hidroelectrica arată că performanța post-listare a fost de 111,5% la un maxim istoric recent, la care se adaugă dividende cumulate de 30,3 lei/acțiune, echivalentul unui randament suplimentar de 29,2%, ceea ce duce randamentul agregat la aproximativ 141%. Compania leagă evoluția de „investiții în creștere continuă până la niveluri-record în 2025” și de programarea unor investiții record în 2026. Efectul în piață: lichiditate mai mare și capitalizare dublată Listarea din 12 iulie 2023 a contribuit la dezvoltarea pieței de capital din România și la creșterea vizibilității Bursei de Valori București în rândul investitorilor instituționali internaționali, potrivit sursei citate. Acțiunea H2O a avut o evoluție puternică de la debut, iar la 3 iulie 2026 a atins un maxim istoric de 220 lei. În același interval, Hidroelectrica a devenit unul dintre principalii generatori de lichiditate ai BVB, iar capitalizarea bursieră s-a dublat, de la 46,7 miliarde lei la listare la 98,9 miliarde lei la începutul lunii iulie 2026. Numărul acționarilor a ajuns la aproximativ 57.000, în creștere cu 39% față de momentul listării. Investiții în accelerare și buget record în 2026 Pe zona operațională, compania indică drept pas strategic achiziția UCM Reșița, menită să dezvolte capabilitățile interne de mentenanță și inovare tehnologică, cu impact în eficiența operațională a grupului. Investițiile au crescut de la 206 milioane lei în 2023 și 591 milioane lei în 2024, la 781 milioane lei în 2025. Hidroelectrica precizează că banii au mers către: modernizarea și retehnologizarea activelor existente; continuarea proiectelor hidroenergetice; dezvoltarea capacităților de stocare; digitalizarea proceselor operaționale; pregătirea unor investiții în energie regenerabilă și soluții de flexibilitate. Pentru 2026, compania a alocat un buget de investiții de 1,4 miliarde lei, cu 82% peste nivelul investițiilor realizate în anul precedent. Hidroelectrica este deținută majoritar de statul român, prin Ministerul Energiei (80,05% din acțiuni), restul fiind împărțit între persoane fizice (3,71%) și persoane juridice (16,23%). [...]
Graffiti Plus va debuta pe piața AeRO a Bursei de Valori București pe 16 iulie 2026 , un pas rar pentru industria locală de comunicare și un test de apetit al investitorilor pentru companii din zona serviciilor creative, potrivit Pagină de Media . Compania va tranzacționa sub simbolul bursier GRF. Listarea vine după un parcurs care include și sprijin printr-un program finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , destinat susținerii listării întreprinderilor la bursă. Graffiti Plus este prezentată ca prima companie din industria locală de comunicare care parcurge acest proces. Ce etape a parcurs compania înainte de admiterea la tranzacționare Înaintea debutului pe AeRO, GRF+ a trecut prin mai multe etape, conform informațiilor publicate: plasament privat derulat în ianuarie 2026, închis anticipat, cu subscriere de 110%; finalizarea documentației necesare instituțiilor pieței de capital; aprobarea Bursei de Valori București pentru admiterea la tranzacționare, primită pe 8 iulie. Context operațional: extinderea liniilor de business și integrarea inteligenței artificiale În paralel cu listarea, compania indică o consolidare a indicatorilor financiari și operaționali, pe fondul unei „creșteri susținute” și al transformării modelului de business. În ultimii cinci ani, agenția spune că și-a dublat cifra de afaceri și a dezvoltat trei zone de business: influencer marketing, sports & sponsorship (MATCHPLAN) și pharma & healthcare communication. Graffiti Plus menționează și un „ecosistem” de companii specializate în servicii complementare, care include New Moon (digital marketing), MOCAPP (influencer marketing), Kamrad (expoziții, târguri internaționale și evenimente) și SyZyGy (corporate communications & investor relations). Pe zona de tehnologie, compania își structurează integrarea inteligenței artificiale pe trei direcții: AI pentru productivitate, AI instituțional (automatizarea proceselor și fluxurilor de lucru) și „AI-enhanced advisory” (produse și servicii native AI). Rezultate financiare raportate pentru 2025 Pentru 2025, compania a raportat: venituri totale de 64,7 milioane de lei, în creștere cu 36% față de anul precedent; rezultat brut de 3,4 milioane de lei (+20%); profit net de 2,8 milioane de lei (+14%); EBITDA de 3,6 milioane de lei. Într-o declarație citată de publicație, Bogdan Tomoiagă , președintele Consiliului de Administrație GRF+, leagă listarea de un angajament pe termen lung privind transparența și disciplina. „Pe 16 iulie, GRF+ intră într-o nouă etapă de dezvoltare, odată cu debutul la Bursa de Valori Bucureşti. Pentru noi, listarea înseamnă un angajament pe termen lung faţă de transparenţă, disciplină şi crearea de valoare, dar şi un semnal că industriile creative pot deveni o categorie relevantă pentru piaţa de capital din România. Aşteptăm cu entuziasm prima zi de tranzacţionare.” [...]
Nvidia a pierdut circa 1 trilion de dolari (aprox. 4,6 trilioane lei) din capitalizarea bursieră în mai puțin de două luni , pe fondul unei rotiri a interesului investitorilor de la plăcile grafice (GPU) către cipurile de memorie, potrivit BGR . Scăderea a venit după ce acțiunile Nvidia au atins un vârf pe 14 mai, însă ulterior titlurile au coborât, iar investitorii au început să trateze „memoria” ca temă dominantă de piață. BGR notează că, la momentul redactării, acțiunile Nvidia erau în scădere cu aproximativ 16% din mai, iar evaluarea ar fi ajuns la niveluri comparabile cu cele din 2019. De ce contează: rotirea către „memorie” apasă pe Nvidia, dar și pe prețurile din retail Publicația leagă această schimbare de interes de o penurie de RAM, care ar fi împins în sus prețurile mai multor gadgeturi, inclusiv ale plăcilor grafice. În acest context, presiunea din piață nu se traduce automat într-o ieftinire a produselor Nvidia: dacă problema de fond este costul/deficitul de memorie, spațiul de manevră pentru reduceri devine limitat. BGR citează monitorizări de prețuri din piață, menționând că, potrivit Tom’s Hardware , prețurile plăcilor grafice au crescut de-a lungul anului, iar pentru cele mai scumpe modele majorările ar fi depășit dublarea. Ce ar putea urma: răscumpărări de acțiuni și dividende mai mari Pentru a contracara trendul, analiștii se așteaptă ca Nvidia să intensifice răscumpărările de acțiuni. Conform Yahoo! Finance , compania ar fi anunțat: creșterea dividendului la 0,25 dolari/acțiune (aprox. 1,15 lei), de la 0,01 dolari/acțiune (aprox. 0,05 lei); un program de răscumpărare de acțiuni de 80 miliarde dolari (aprox. 368 miliarde lei). În același timp, BGR indică faptul că o parte a pieței rămâne prudentă, invocând riscuri precum costuri mai mari la memorie, concurență în creștere și un nivel ridicat al deținerilor investitorilor, care ar putea amplifica volatilitatea pe termen scurt. [...]
SK Hynix testează apetitul investitorilor pentru acțiunile din semiconductori printr-o ofertă de circa 28 mld. dolari (aprox. 128 mld. lei) în SUA, într-un moment în care volatilitatea lovește puternic sectorul, potrivit Axios . Miza tranzacției este dacă entuziasmul pentru producătorii de memorii – alimentat de cererea legată de inteligența artificială – mai poate susține evaluări care au crescut exploziv în ultimul an. Publicația notează că oferta vine la doar o lună după ce piața a absorbit o listare SpaceX de mari dimensiuni. De ce contează pentru bursă SK Hynix este unul dintre marii producători de memorii, alături de Samsung Electronics, Micron Technology și Kioxia (Japonia), ale căror evaluări au urcat puternic pe fondul cererii asociate AI. Conform datelor citate, acțiunile SK Hynix au crescut cu peste 700% în ultimul an în termeni de won sud-coreean, iar compania a depășit o capitalizare de piață de 1.000 mld. dolari. În acest context, o ofertă de 28 mld. dolari devine un barometru pentru cât de mult capital nou mai este dispusă piața americană să absoarbă în zona „memory chips”, mai ales pe fond de oscilații accentuate ale cotațiilor din sector. Cum arată oferta și ce se știe până acum Bloomberg , citat de Axios, relatează că investitorii de pe Wall Street încearcă să obțină alocări din aproximativ 178 milioane de „ American depositary receipts ” (ADR) – certificate care reprezintă acțiuni ale unei companii străine și se tranzacționează în SUA, în dolari, în timpul programului bursier american. Detaliile-cheie prezentate în material: pachetul vizat: aproximativ 178 milioane ADR; valoarea totală: aproximativ 28 mld. dolari (aprox. 128 mld. lei); echivalență: fiecare ADR ar urma să reprezinte a zecea parte dintr-o acțiune obișnuită. Ce urmează Oferta este așteptată să fie stabilită ca preț joi seară (ora SUA), înainte de deschiderea ședinței de tranzacționare de vineri, conform aceleiași surse. [...]
Intrarea SpaceX în Nasdaq 100 reaprinde pariurile extreme pe evaluare și risc , cu o țintă de 10,5 trilioane de dolari (aprox. 48,3 trilioane lei) din partea unui analist și, în oglindă, un avertisment de „prăbușire” cu probabilitate de 90%, potrivit The Next Web . Miza pentru investitori nu este doar includerea în indice, ci schimbarea narațiunii despre ce „este” SpaceX: companie de rachete și sateliți sau viitor furnizor de putere de calcul pentru inteligență artificială (IA). Diferența de interpretare produce evaluări care se bat cap în cap și poate amplifica volatilitatea, inclusiv într-un moment în care fondurile de indici sunt, prin definiție, cumpărători forțați. Ținta de 10,5 trilioane dolari: pariul pe IA, nu pe rachete Analistul Brian Gesuale (Raymond James) a inițiat acoperirea cu o țintă de preț de 800 de dolari, conform Bloomberg , nivel care ar fi cu circa 430% peste prețul de marți menționat în material. La acel prag, SpaceX ar ajunge la o evaluare de aproximativ 10,5 trilioane de dolari (aprox. 48,3 trilioane lei), în timp ce compania „se tranzacționează sub 2 trilioane de dolari” în prezent, notează publicația. Elementul central al scenariului este pivotarea către vânzarea de putere de calcul pentru IA: mai întâi prin centre de date la sol, apoi prin „servere pe orbită”. În proiecția lui Gesuale, IA ar deveni cea mai mare linie de business până în 2027 și ar ajunge la circa 94% din venituri în 2035. În același cadru, SpaceX ar fi avut venituri de 19 miliarde de dolari anul trecut (aprox. 87,4 miliarde lei), iar proiecția pentru 2035 urcă la 5,2 trilioane de dolari (aprox. 23,9 trilioane lei), cu contribuție „aproape deloc” din rachete sau Starlink, potrivit articolului. Contra-pariul: „probabilitate de 90%” pentru o prăbușire Pe cealaltă parte, investitorul Jeremy Grantham , cofondator GMO, a spus pentru Morningstar că un „crash” SpaceX pare probabil în proporție de 90%, potrivit Business Insider . El a numit părți din poveste „complet de neconceput” și a susținut că zona de IA ar arăta „de mâna a treia” în comparație cu OpenAI și Anthropic, conform relatării. Grantham a respins și ideile legate de minerit de asteroizi și colonizarea planetei Marte și a pus sub semnul întrebării câștigurile de productivitate pe care le presupune scenariul. În plus, materialul menționează că SpaceX a pierdut aproape 6 miliarde de dolari anul trecut (aprox. 27,6 miliarde lei). Ce înseamnă pentru bursă: volatilitate și o „definiție” încă nesettată a companiei Chiar și analistul optimist indică un risc operațional cu efect direct în preț: o serie de eșecuri la lansări ar putea coborî acțiunea la 125 de dolari, sub prețul de listare („float price”) de 135 de dolari, ceea ce ar lovi și pariurile pe IA orbitală și Starlink Mobile, potrivit articolului. Reacția inițială a pieței a fost, însă, moderată: acțiunile SpaceX au scăzut cu circa 5% marți, spre 151 de dolari, chiar în ziua intrării în Nasdaq 100, deși fondurile de indici „se aliniază să cumpere”, potrivit The Information . În esență, conflictul de evaluare se reduce la o întrebare cu impact direct asupra prețului: cât din viitorul SpaceX va fi justificat de afacerile tradiționale (lansări, Starlink) și cât de mult de o extindere agresivă în infrastructura de calcul pentru IA. Piața, notează materialul, are „ani” la dispoziție să tranșeze. [...]
Reevaluarea bruscă a „poveștii AI” a declanșat un val de vânzări pe bursele globale , cu scăderi puternice în Asia și pierderi care s-au propagat spre Europa și SUA, pe fondul retragerii investitorilor din active riscante, potrivit Profit . În Asia, indicele MSCI al acțiunilor din Asia-Pacific (fără Japonia) a coborât cu 2,7%, iar Nikkei a intrat într-o corecție de peste 5% într-o singură sesiune, ajungând la o scădere de peste 13% față de maximul recent, conform Reuters, citată de publicație. Mișcarea a fost descrisă de un manager de portofoliu drept suficient de amplă încât termenul de „baie de sânge” să fie „potrivit”, pe fondul caracterului generalizat al vânzărilor. Unde s-au văzut cele mai mari scăderi Cea mai lovită a fost bursa din Taiwan, cu o scădere de peste 6%, în timp ce indicele blue-chip din China a pierdut 4%, potrivit Hotnews. În Hong Kong, Hang Seng a scăzut cu 2,5%, iar Hang Seng Tech a coborât cu 5%, cea mai abruptă scădere din aprilie 2025. Vânzările au venit chiar și în contextul unor vești bune din sectorul semiconductorilor: TSMC a raportat un profit trimestrial peste așteptări, iar ASML și-a revizuit în creștere estimările de vânzări pentru 2026. Cu toate acestea, piața a reacționat la riscul de „dezumflare” a evaluărilor, nu la rezultatele punctuale. De ce contează: efectul de levier și „spargerea bulei” pot amplifica volatilitatea Un element care poate accentua scăderea este lichidarea pozițiilor tranzacționate cu efect de levier (împrumut pentru a cumpăra acțiuni), în special în raliul din zona AI, potrivit unui analist IG citat de Profit. „Investitorii de retail au contractat împrumuturi pentru a tranzacționa în cadrul acestei raliuri (...) lichidarea pozițiilor cu efect de levier va exagera cu siguranță și declinul.” În paralel, un director de asset management din Shanghai a susținut că „bula globală din domeniul AI se sparge” și a avertizat că extinderea sectorului nu garantează creșteri continue ale acțiunilor. Acesta a indicat și rolul fondurilor cantitative (strategii automate, bazate pe modele) în amplificarea volatilității și a spus că stabilizarea acțiunilor tehnologice din China ar putea dura. Factorul Fed: comunicare mai opacă și temeri de dobânzi mai mari Pe lângă reevaluarea acțiunilor legate de AI, investitorii au interpretat mesajele Rezervei Federale ca un semnal că majorarea dobânzilor ar putea reveni pe agendă, după ce Fed a menținut dobânda de referință în intervalul 3,50%-3,75% (nivel neschimbat din decembrie). În material se arată că noul președinte al Fed, Kevin Warsh, a adoptat un stil de comunicare mai sobru și mai puțin transparent, iar această schimbare ar fi amplificat reacția piețelor, inclusiv prin creșterea randamentelor obligațiunilor americane (care, în mod tipic, pune presiune pe evaluările acțiunilor). Ce urmează O parte din atenție se mută spre sesiunea din SUA: un manager de portofoliu avertizează că, dacă vânzările continuă peste noapte, redeschiderea pieței din Coreea ar putea fi „destul de dezastruoasă” (Coreea de Sud a avut bursele închise vineri, de sărbătoare). Separat, autoritățile sud-coreene au anunțat măsuri temporare pentru a reduce volatilitatea pe segmentul ETF-urilor legate de anumite companii mari din tehnologie, inclusiv prin înăsprirea condițiilor pentru investitorii de retail. [...]
