PSD contestă listările la BVB ale unor pachete minoritare din companii de stat, deși vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat în Guvern o „listă exploratorie” care ar putea deschide drumul către oferte publice inițiale (IPO) și vânzări de participații, potrivit G4Media. Miza pentru piața de capital este că o astfel de direcție ar aduce transparență și potențiale venituri la buget, dar riscă să fie blocată politic în coaliție.

Într-un comunicat transmis joi, PSD spune că „respinge categoric vânzarea companiilor strategice ale statului român” și susține că nu a fost consultat în legătură cu inițiativa, acuzând că nu a existat „nicio discuție în Coaliție” pe subiect. Partidul afirmă că reprezentanții săi din Guvern s-au opus „explicit” demersului asumat de premierul Ilie Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu.

„PSD se opune demersurilor asumate de prim-ministrul Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor companii de stat profitabile, care au rol major în ansamblul de securitate al țării.”

Ce propune vicepremierul: listă „doar pentru explorare”, fără decizie politică

Oana Gheorghiu a declarat joi dimineață, la Palatul Victoria, că a prezentat în ședința de guvern o listă „exploratorie” privind posibila listare la bursă a unor companii de stat, precizând că nu există „o decizie” sau „o asumare politică”. Potrivit declarațiilor citate de Agerpres, următorul pas ar presupune studii de fezabilitate pentru a stabili eligibilitatea companiilor, într-un proces pe care l-a descris drept complex.

Companiile menționate pentru pregătire de 6–12 luni

În nota de informare prezentată în Guvern, vicepremierul a indicat o listă de companii care ar necesita o perioadă minimă de 6–12 luni de pregătire pentru o eventuală listare, cu variante precum IPO (ofertă publică inițială) sau „ofertă mixtă” (acțiuni noi plus pachet vândut de acționarul existent). Lista include:

• CEC Bank – propunere avansată: IPO, ofertă mixtă (acțiuni noi + pachet stat);
• Administrația Porturilor Maritime Constanța – FP vinde pachetul de 20% / ofertă mixtă;
• Compania Națională Aeroporturi București – FP vinde pachetul de 20% / ofertă mixtă;
• Societatea Națională a Sării (Salrom) – FP vinde pachetul de 49% / ofertă mixtă;
• Loteria Română – ofertă mixtă (acțiuni noi + pachet stat);
• Compania Națională Imprimeria Națională – IPO, ofertă mixtă;
• Cuprumin – Zăcământul Roșia Poieni – parteneriat strategic (JV), nu IPO la BVB;
• Romarm / Uzina Mecanică Cugir – IPO condiționat de modificare legislativă;
• Compania Națională Poșta Română – IPO; FP vinde 6,48% sau ofertă mixtă după studiu de fezabilitate.

De ce contează pentru bursă și buget: transparență și bani, dar cu risc de blocaj politic

Materialul notează că listarea la bursă a unor pachete minoritare la companiile de stat ar avea rolul de a transparentiza activitatea acestora și de a aduce „sume considerabile” la buget. În plus, o astfel de mișcare ar crește atractivitatea Bursei de Valori București și ar extinde opțiunile de investiții pentru fondurile de pensii.

PSD își argumentează opoziția prin contextul unei „crize energetice și financiare” și invocă riscuri pentru „siguranța națională”, susținând totodată că în Uniunea Europeană ar exista o tendință de naționalizare sau răscumpărare de active pentru consolidarea securității energetice și economice.

Disputa pe PNRR și exemplul Hidroelectrica

PSD afirmă că invocarea PNRR pentru justificarea inițiativei ar fi „dezinformare publică” și susține că nu există obligația de a vinde companii precum Romgaz, Salrom, Romarm, CEC Bank, Portul Constanța sau Compania de Aeroporturi București. Potrivit comunicatului, singura companie menționată în PNRR ar fi Hidroelectrica, pentru care România s-ar fi angajat să listeze 15%, „nu 20%, cum propune vicepremierul Oana Gheorghiu”.

Separat, vicepremierul a spus că, pe jalonul din PNRR privind restructurarea unor companii de stat, România va propune restructurarea Electrocentrale Group, Tipografica CFR și Telecomunicații CFR, menționând că pentru cele două companii din transporturi soluția ar fi fuziunea, pentru reducerea costurilor administrative.