Fondurile de pensii cer vot cumulativ la Hidroelectrica, un pas care poate schimba echilibrul de putere în Consiliul de Supraveghere și care testează, în premieră, capacitatea administratorilor de Pilon II și III de a acționa coordonat într-o companie de stat listată, potrivit Ziarul Financiar.

Hidroelectrica (H2O) a transmis Bursei de Valori București că a primit pe 6 noiembrie o notificare privind intenția unor acționari minoritari de a solicita aplicarea metodei votului cumulativ. Cererea se bazează pe art. 29 alin. (2²) din OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, prevedere introdusă prin Legea 158/2025, care permite acționarilor ce dețin împreună cel puțin 5% din capital să ceară acest mecanism.

Cine sunt fondurile și ce urmăresc

În notificare apar șapte fonduri de pensii din grupurile NN, Allianz-Țiriac, BCR și Vital:

• Pilon II (obligatoriu): NN, AZT Viitorul Tău, BCR și Vital
• Pilon III (facultativ): AZT Moderato, AZT Vivace și BCR Plus

La finalul lunii septembrie, cele patru fonduri de Pilon II menționate administrau active de 169,5 mld. lei (31,7 mld. euro), adică 71,6% din Pilonul II (care totaliza 236,8 mld. lei (44,3 mld. euro)), conform datelor ASF citate de publicație. Metropolitan Life, Aripi și Pensia Noastră nu apar în notificare.

Miza este influențarea componenței Consiliului de Supraveghere, în contextul în care AGOA din 23 octombrie a aprobat declanșarea procedurii de selecție pentru cinci membri ai Consiliului, conform OUG 109/2011.

De ce contează votul cumulativ în cazul Hidroelectrica

Votul cumulativ schimbă „aritmetica” din adunarea generală: fiecare acționar își înmulțește voturile cu numărul de locuri scoase la vot (în acest caz, cinci) și le poate concentra pe un singur candidat. Un candidat își asigură mandatul dacă strânge peste o șesime din voturile exprimate.

Totuși, potrivit calculelor prezentate, toate fondurile de pensii la un loc ar fi sub acest prag, ceea ce înseamnă că, pentru a-și impune un reprezentant, au nevoie de sprijinul altor minoritari. În același timp, statul, cu o participație de circa 80%, și-ar putea împărți voturile pe cinci candidați și ar putea ocupa toate locurile.

Structura acționariatului indicată în articol arată că statul român, prin Ministerul Energiei, deținea 80,06% din Hidroelectrica (la 31 decembrie 2025), persoanele juridice 16,8%, iar persoanele fizice 3,1%.

Context: guvernanța companiei și ponderea fondurilor în acționariat

Hidroelectrica este administrată în sistem dualist: Consiliul de Supraveghere are șapte membri și numește/revocă Directoratul (conducerea executivă), condus în prezent de Iulius-Dan Plăveti. Mandatele actuale expiră în martie 2027, iar în Consiliu există deja un reprezentant venit din zona minoritarilor: Ana-Barbara Bobircă a intrat în decembrie 2023 ca membru provizoriu și a fost confirmată în ianuarie 2024, candidatura fiind propusă de fondurile de pensii administrate de Allianz-Țiriac.

Hidroelectrica este și cea mai mare investiție în acțiuni a Pilonului II. La 30 iunie, fondurile de Pilon II aveau acțiuni Hidroelectrica de circa 10,8 mld. lei (2 mld. euro), iar cele de Pilon III încă 0,4 mld. lei (67 mil. euro). Raportat la capitalizarea de la acel moment, pachetul cumulat era de aproximativ 13% din companie, față de 9,7% în 2023. La IPO, fondurile au subscris 46,85% din ofertă, adică acțiuni de 4,4 mld. lei (822 mil. euro).

Ce urmează și ce semnal dă piaței

Demersul este prezentat ca primul „front comun” al administratorilor de pensii într-o adunare generală, într-un moment în care se pregătește selecția pentru cinci poziții în Consiliul de Supraveghere. Pentru piață, testul real nu este doar activarea mecanismului, ci dacă fondurile reușesc să coaguleze și alți acționari minoritari (care, cumulat, au aproape 20%) pentru a obține efectiv un loc în board.

Pe bursă, acțiunile Hidroelectrica se apreciau cu 0,3%, la 187,6 lei, pentru o capitalizare de 84,1 mld. lei (15,7 mld. euro), iar compania urmează să publice rezultatele pe trimestrul III pe 16 noiembrie, conform articolului.