Știri
Știri din categoria Bursă
Intrarea SpaceX în Nasdaq 100 reaprinde pariurile extreme pe evaluare și risc, cu o țintă de 10,5 trilioane de dolari (aprox. 48,3 trilioane lei) din partea unui analist și, în oglindă, un avertisment de „prăbușire” cu probabilitate de 90%, potrivit The Next Web.
Miza pentru investitori nu este doar includerea în indice, ci schimbarea narațiunii despre ce „este” SpaceX: companie de rachete și sateliți sau viitor furnizor de putere de calcul pentru inteligență artificială (IA). Diferența de interpretare produce evaluări care se bat cap în cap și poate amplifica volatilitatea, inclusiv într-un moment în care fondurile de indici sunt, prin definiție, cumpărători forțați.
Analistul Brian Gesuale (Raymond James) a inițiat acoperirea cu o țintă de preț de 800 de dolari, conform Bloomberg, nivel care ar fi cu circa 430% peste prețul de marți menționat în material. La acel prag, SpaceX ar ajunge la o evaluare de aproximativ 10,5 trilioane de dolari (aprox. 48,3 trilioane lei), în timp ce compania „se tranzacționează sub 2 trilioane de dolari” în prezent, notează publicația.
Elementul central al scenariului este pivotarea către vânzarea de putere de calcul pentru IA: mai întâi prin centre de date la sol, apoi prin „servere pe orbită”. În proiecția lui Gesuale, IA ar deveni cea mai mare linie de business până în 2027 și ar ajunge la circa 94% din venituri în 2035.
În același cadru, SpaceX ar fi avut venituri de 19 miliarde de dolari anul trecut (aprox. 87,4 miliarde lei), iar proiecția pentru 2035 urcă la 5,2 trilioane de dolari (aprox. 23,9 trilioane lei), cu contribuție „aproape deloc” din rachete sau Starlink, potrivit articolului.
Pe cealaltă parte, investitorul Jeremy Grantham, cofondator GMO, a spus pentru Morningstar că un „crash” SpaceX pare probabil în proporție de 90%, potrivit Business Insider. El a numit părți din poveste „complet de neconceput” și a susținut că zona de IA ar arăta „de mâna a treia” în comparație cu OpenAI și Anthropic, conform relatării.
Grantham a respins și ideile legate de minerit de asteroizi și colonizarea planetei Marte și a pus sub semnul întrebării câștigurile de productivitate pe care le presupune scenariul. În plus, materialul menționează că SpaceX a pierdut aproape 6 miliarde de dolari anul trecut (aprox. 27,6 miliarde lei).
Chiar și analistul optimist indică un risc operațional cu efect direct în preț: o serie de eșecuri la lansări ar putea coborî acțiunea la 125 de dolari, sub prețul de listare („float price”) de 135 de dolari, ceea ce ar lovi și pariurile pe IA orbitală și Starlink Mobile, potrivit articolului.
Reacția inițială a pieței a fost, însă, moderată: acțiunile SpaceX au scăzut cu circa 5% marți, spre 151 de dolari, chiar în ziua intrării în Nasdaq 100, deși fondurile de indici „se aliniază să cumpere”, potrivit The Information.
În esență, conflictul de evaluare se reduce la o întrebare cu impact direct asupra prețului: cât din viitorul SpaceX va fi justificat de afacerile tradiționale (lansări, Starlink) și cât de mult de o extindere agresivă în infrastructura de calcul pentru IA. Piața, notează materialul, are „ani” la dispoziție să tranșeze.
Recomandate
Nvidia se apropie de o capitalizare de 6 trilioane de dolari (aprox. 27,6 trilioane lei) , pe fondul pariului investitorilor că boom-ul inteligenței artificiale (AI) nu și-a atins încă vârful, potrivit WinFuture . Pentru bursă, miza imediată este combinația dintre creșterea accelerată a așteptărilor de profit și un program masiv de răscumpărare de acțiuni, care poate susține câștigul pe acțiune. Nvidia a urcat la un nivel record al valorii de piață, de aproape 5,8 trilioane de dolari (aprox. 26,7 trilioane lei), după un „outlook” (estimare/ghidaj) puternic pentru următorul exercițiu financiar și după anunțarea unui nou program de buyback. De la începutul anului, acțiunea a avansat cu circa 28%, ceea ce ar fi adăugat aproximativ 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei) la capitalizarea companiei. Buyback de 150 mld. dolari și efectul asupra câștigului pe acțiune Un element central pentru investitori este decizia companiei de a aproba încă 150 miliarde de dolari (aprox. 690 miliarde lei) pentru răscumpărarea propriilor acțiuni. Astfel de programe reduc numărul de acțiuni în circulație și pot crește câștigul pe acțiune, chiar și în condițiile în care profitul total nu accelerează în același ritm. WinFuture notează că Nvidia își permite acest efort financiar în principal datorită fluxului de numerar ridicat, iar CEO-ul Jensen Huang a prezentat decizia ca pe un semnal de încredere în perspectivele pe termen lung. Așteptări foarte ridicate pentru 2027–2028, dar evaluare relativ temperată Pentru anul fiscal 2027, sunt anticipate o dublare a profitului net și o creștere a veniturilor de aproximativ 90%, după ce în anul anterior ambii indicatori ar fi crescut cu circa 65%. Pentru 2028, prognoza menționată în material indică în continuare un avans al veniturilor de aproximativ 70%. În același timp, publicația subliniază că, raportat la profitul așteptat, evaluarea nu este „deosebit de ridicată”: acțiunea ar fi tranzacționată la aproximativ de 17 ori profitul estimat pentru următoarele 12 luni, nivel apropiat de minimul ultimilor circa zece ani și sub multiplu de 19 ori atribuit indicelui S&P 500 . De ce contează pentru piață: „cel mai valoros din lume” ridică ștacheta Nvidia este prezentată ca fiind, în acest moment, cea mai valoroasă companie din lume. Consecința directă pentru bursă este că, pe măsură ce dimensiunea crește, devine mai dificil ca acțiunea să continue să urce „semnificativ” fără rate de creștere foarte mari, avertizează WinFuture. În context, materialul amintește și schimbarea de sentiment din piață: la final de martie, acțiunea era încă în scădere cu circa 11% de la începutul anului, pe fondul întrebărilor legate de justificarea investițiilor masive în infrastructura AI. Ulterior, interesul investitorilor pentru marile companii de tehnologie ar fi fost alimentat și de dobânzi ridicate și date economice mai slabe, pe lângă cererea în continuare puternică pentru cipuri AI. [...]
Alegerea dintre diversificare și concentrare ar fi făcut o diferență de aproape 30.000 de euro pentru un investitor care ar fi plasat 10.000 de euro în urmă cu zece ani într-un ETF pe piața americană, arată o analiză Economedia . În scenariile comparate, expunerea pe Nasdaq 100 ar fi adus un câștig net superior față de S&P 500, însă cu un profil de risc diferit, mai ales prin concentrarea pe tehnologie. Două randamente, două profiluri de risc În exemplul pentru S&P 500, Economedia folosește iShares Core S&P 500 UCITS ETF (calcul în euro, cu dividende reinvestite), cu o performanță anualizată de aproximativ 14,88% în cei zece ani încheiați la 30 iunie 2026. Aplicat unei investiții inițiale de 10.000 de euro, rezultatul ar fi fost o valoare de aproximativ 40.000 de euro după zece ani, adică o multiplicare de circa patru ori. Analiza subliniază însă că evoluția nu a fost liniară: în interval au existat pandemia, creșterea inflației, majorări rapide ale dobânzilor și corecții bursiere. Pentru ETF-ul folosit ca exemplu, datele indică un drawdown (scădere maximă față de un vârf anterior) de aproximativ 17,6% în cea mai dificilă perioadă din ultimul deceniu. În scenariul Nasdaq 100, exemplul iShares Nasdaq 100 UCITS ETF (tot în euro, cu dividende reinvestite) ar fi avut o performanță anualizată de aproximativ 21,43% pentru cei zece ani încheiați la 30 iunie 2026. În acest caz, 10.000 de euro ar fi ajuns la aproximativ 69.600 de euro, semnificativ peste rezultatul asociat S&P 500 în comparația prezentată. De ce contează: performanța mai mare vine cu o concentrare mai ridicată Diferența de rezultat este pusă de Economedia pe seama expunerii mai mari a Nasdaq 100 la sectorul tehnologic și a concentrării mai ridicate. Cu alte cuvinte, randamentul superior din ultimul deceniu nu înseamnă automat că Nasdaq 100 este „mai bun” pentru orice investitor: în perioade în care tehnologia este lovită puternic, fluctuațiile pot fi mai severe. Concluzia analizei este că lecția ultimilor zece ani nu este că Nasdaq 100 va domina și următorii zece, ci că alegerea între cei doi indici înseamnă, de fapt, o alegere între niveluri diferite de diversificare, volatilitate și risc. Accesul investitorilor români și costurile menționate în analiză Economedia notează că investitorii români au astăzi acces mai simplu la piețele internaționale și dă exemplul XTB, unde ar fi disponibile peste 2.200 de ETF-uri. Pentru investițiile în acțiuni și ETF-uri, analiza menționează un comision de tranzacționare de 0% sub un rulaj lunar de 100.000 de euro, iar peste acest prag un comision de 0,2% (minimum 10 euro). Dacă moneda instrumentului diferă de moneda contului, poate apărea un cost de conversie valutară de 0,5%. (Detalii: 0% comision .) La final, publicația precizează că exemplele sunt calcule ipotetice bazate pe performanțe istorice și nu reprezintă rezultatele unui investitor sau ale unui ETF concret, iar calculele nu includ dividende, taxe, comisioane, fiscalitate sau efectul cursului valutar; performanțele trecute nu garantează rezultate viitoare, iar investițiile pot genera pierderi. [...]
Anthropic pregătește o listare care ar putea depăși recordul SpaceX , pe fondul unei curse a finanțărilor în inteligența artificială ce împinge evaluările spre niveluri rezervate până acum doar celor mai mari companii din lume, potrivit HotNews . Presa americană, preluată de AFP, indică faptul că listarea la bursă a Anthropic ar putea bate recordul stabilit în iunie de SpaceX, descris ca „cea mai mare listare la bursă din istorie”, cu 85,7 miliarde de dolari strânși pentru o valoare de 1.770 miliarde de dolari. Bloomberg a scris că Anthropic „se așteaptă să egaleze sau să depășească” volumul acestei operațiuni. Potrivit New York Times, băncile care lucrează cu Anthropic ar fi menționat investitorilor o strângere de fonduri de „peste 100 miliarde de dolari” și o valoare de piață de aproximativ 2.000 miliarde de dolari. În articol se precizează că această capitalizare ar fi dublă față de cea de după ultima rundă de finanțare din mai (965 miliarde) și ar ridica o companie veche de cinci ani la un nivel comparabil cu cel al unor giganți precum Nvidia, Apple sau Microsoft. Calendarul listării și competiția cu OpenAI Anthropic a depus informații confidențiale în iunie și ar putea publica dosarul de listare „în următoarele săptămâni”, ceea ce ar însemna și publicarea, pentru prima dată, a situațiilor financiare, a relatat New York Times. IPO-ul este descris ca fiind prevăzut pentru toamnă. Dacă acest calendar se confirmă, Anthropic ar devansa OpenAI, care își depusese dosarul confidențial cu o săptămână mai târziu, dar vizează acum o listare în 2027. Contactată de AFP, Anthropic a refuzat să comenteze. Creștere rapidă a veniturilor, dar pierderi mari Fondată în 2021 de foști angajați ai OpenAI, în jurul fraților Dario și Daniela Amodei, Anthropic s-a poziționat prin instrumente pentru dezvoltatori, inclusiv asistentul de programare Claude Code , într-un segment descris ca fiind cel mai profitabil al IA. În al doilea trimestru, vânzările companiei „s-au dublat cu mult”, ajungând la 11,6 miliarde de dolari (aprox. 52,2 miliarde lei), depășind pentru prima dată vânzările OpenAI (6,7 miliarde de dolari, aprox. 30,2 miliarde lei), potrivit mai multor publicații, conform materialului. În același timp, compania rămâne puternic deficitară: pierderile nete au ajuns la aproape 42 de miliarde de dolari în 2025 (aprox. 189 miliarde lei), de circa cinci ori mai mult decât cu un an înainte, potrivit documentelor consultate de Bloomberg. Explicația indicată este nivelul investițiilor necesare pentru recrutare și pentru construirea unor centre de date mari, echipate cu milioane de cipuri de IA. Presiune pe prețuri și risc politic Articolul notează că tarifele Anthropic, printre cele mai ridicate din piață, sunt sub presiune din partea modelelor chinezești cu acces liber, mai ieftine. Ca semn al intensificării războiului prețurilor, OpenAI a anunțat vineri o reducere de peste 20% a tarifelor pentru cel mai puternic model al său, pentru trei luni. Pentru viitorii acționari, o altă incertitudine ține de relația cu administrația Trump: în martie, guvernul a reziliat toate contractele cu Anthropic, după ce compania ar fi refuzat să autorizeze utilizarea modelelor sale de către Pentagon pentru supraveghere în masă sau pentru arme letale autonome. Litigiul este în prezent pe rolul instanței. [...]
Statele UE au agreat întărirea ESMA ca supervizor bursier, mutând putere de la autoritățile naționale potrivit news.ro , care relatează pe baza AFP. Compromisul, aprobat vineri la reuniunea miniștrilor de Finanțe de la Luxemburg, deschide calea către un „super-jandarm” european al piețelor de capital, cu miză directă pentru modul în care vor fi supravegheați marii actori financiari în UE. Acordul a trecut cu o cvasi-unanimitate, Belgia fiind singura țară care s-a abținut. Irlanda, care deține președinția semestrială a Consiliului UE, a anunțat adoptarea compromisului. Ce se schimbă: ESMA primește atribuții mai puternice Reforma vizează consolidarea puterilor Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), cu sediul la Paris. În prezent, ESMA are în principal un rol de coordonare, iar supravegherea efectivă revine autorităților naționale (de tipul BaFin în Germania sau AMF în Franța). Prin acordul politic, ESMA ar urma să capete mijloace de decizie mai clare și o relație mai bine definită cu supraveghetorii naționali, inclusiv pentru a putea interveni mai eficient în situații de criză financiară. Franța a susținut explicit întărirea ESMA și ideea ca instituția să supervizeze „marii actori” din sector. Compromisul politic: Deutsche Börse , în afara perimetrului ESMA Un element cheie al acordului este excluderea Deutsche Börse, operatorul Bursei de la Frankfurt, din aria de supraveghere directă a ESMA, așa cum a cerut Germania. Berlinul a argumentat că, spre deosebire de Euronext (care operează mai multe piețe, inclusiv Paris și Milano), Deutsche Börse nu are o anvergură transnațională care să justifice supravegherea la nivel european. Acordul stabilește că ESMA va acoperi, în schimb, o plajă largă de infrastructuri și actori, inclusiv: platforme bursiere; camere de compensație; depozitari de titluri; actori din sectorul criptomonedelor (pe baza unor criterii stabilite). Unii membri ai Eurogrupului critică însă faptul că excluderea ar putea slăbi reforma, prin menținerea fragmentării în zona euro. De ce contează: piesă din „Uniunea Economisirii și Investițiilor” Comisia Europeană a prezentat reforma la finalul lui 2025 și o consideră un pas necesar către „Uniunea Economisirii și Investițiilor” – un plan care urmărește mobilizarea economisirilor de „mii de miliarde de euro” care, în prezent, stau în depozite și produse bancare, pentru finanțarea companiilor și stimularea economiei. Ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil, a descris acordul drept „un pas foarte important și semnificativ” pentru investiții și crearea de locuri de muncă în Europa. Ce urmează: negocieri cu Parlamentul European Acordul dintre statele membre nu închide dosarul. Urmează negocieri pentru un text final cu Parlamentul European, care încă nu și-a stabilit poziția. Potrivit informațiilor din articol, la Bruxelles există demersuri ca proiectul să fie validat până la finalul acestui an, în cadrul foii de parcurs „One Europe, One Market”, care vizează accelerarea integrării pieței unice. [...]
Kremlinul ridică riscul de escaladare, după ce a transmis că Ucraina „va trebui să plătească” pentru atacurile cu drone desfășurate în ultimele luni în profunzimea Rusiei, inclusiv în timpul alegerilor legislative, potrivit Wall Street . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre o posibilă reluare a negocierilor de pace, pe care Moscova sugerează că le-ar putea amâna sau condiționa. Potrivit materialului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat la conferința de presă zilnică faptul că „Ucraina va trebui să plătească un preț pentru acțiunile care au avut loc în ultimele luni”, adăugând că forțele ruse „continuă operațiunea militară specială”. Atacurile cu drone și țintele vizate În context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe 25 iunie o campanie de atacuri cu drone „în adâncimea teritoriului rus”, care ar viza în special: centre logistice; rafinării. În același timp, Vladimir Putin a recunoscut luna trecută că loviturile provoacă pagube, dar a susținut că nu sunt grave și că nu au consecințe majore asupra economiei ruse, conform informațiilor citate în articol. Efectul asupra negocierilor: Moscova sugerează o reevaluare Declarațiile lui Peskov sunt plasate după o poziție exprimată vineri de Putin, care a spus că Rusia este pregătită pentru negocieri de pace, dar că atacurile ucrainene cu drone din timpul alegerilor legislative au redus și mai mult șansele reluării discuțiilor. Putin a afirmat că în noaptea de 19 spre 20 septembrie, „în ziua principală a alegerilor”, s-ar fi încercat un atac aerian masiv asupra Moscovei, susținând că „peste 1.600 de drone” au intrat practic în zona Moscovei. Liderul rus a acuzat, de asemenea, Ucraina de atacuri asupra unor secții de votare. În acest context, Putin a indicat că Rusia „va reflecta bine” dacă mai este dispusă să revină la masa negocierilor și că eventualele decizii vor fi luate „pe baza propriilor interese”. Context separat: controlul armamentelor SUA–Rusia Separat de dosarul ucrainean, Kremlinul a apreciat că discuțiile dintre SUA și Rusia privind controlul armamentelor ar fi trebuit reluate „de mult timp” și că, odată repornite, vor necesita negocieri „îndelungate și minuțioase” la nivel de experți. Întrebat despre îndemnul președintelui american Donald Trump pentru negocieri trilaterale SUA–Rusia–China pe controlul armamentelor, Peskov a spus că Beijingul și-a reiterat decizia de a nu participa, iar din informațiile Moscovei poziția Chinei nu s-a schimbat, invocând și argumentul Chinei că arsenalul său nuclear este mult mai mic decât cel al Rusiei și SUA. [...]
Bursa Internațională a Moldovei (BIMx își propune să înceapă tranzacționarea în câteva luni , după admiterea brokerilor și a emitenților, potrivit Economedia . Platforma, dezvoltată în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB) , a fost lansată oficial luni, la Chișinău. Evenimentul a avut loc în prezența premierului Vasile Tofan și a ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, informație transmisă de Agerpres și preluată de publicație. Miza operațională imediată este trecerea de la lansarea formală la funcționarea efectivă a pieței, prin finalizarea procedurilor de admitere pentru intermediari și companii. Ce urmează: admiterea participanților și startul tranzacționării Directorul general al BIMx, Veronica Arpintin , a spus că procesul de admitere a brokerilor și emitenților începe „astăzi”, iar după încheierea acestor proceduri „în câteva luni” ar urma să înceapă tranzacționarea. „Astăzi, începem procesul de admitere a brokerilor şi emitenţilor. Odată finalizate aceste proceduri, în câteva luni, vom începe tranzacţionarea.” În același mesaj, Arpintin a indicat drept obiective creșterea capitalizării pieței bursiere, cu accent pe lichiditate și pe dezvoltarea pieței secundare (segmentul în care se tranzacționează titluri deja emise). Capitalul BIMx și planul de majorare până la final de 2026 Potrivit declarațiilor citate, BIMx are în prezent un capital social de 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei), care ar putea fi majorat până la finalul anului 2026 la 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei). Arpintin a precizat că există scrisori de intenție pentru 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), iar 0,5 milioane de euro (aprox. 2,5 milioane lei) ar rămâne disponibili, în contextul căutării de investitori instituționali și parteneri strategici. De ce contează pentru companii și stat Conform conducerii BIMx, noua bursă este prezentată ca infrastructură de finanțare: pentru companii, acces la capital și la bune practici; pentru stat, un sistem financiar „mai puternic, mai sănătos și mai rezilient”; pentru investitori, acces la companiile și economia Republicii Moldova. [...]
