Știri
Știri din categoria Bursă
BNP Paribas a ridicat ținta de preț pentru acțiunile Apple la 300 de dolari (aprox. 1.380 lei), de la 260 de dolari (aprox. 1.200 lei), mizând că deficitul de memorie din industrie poate deveni un avantaj competitiv pentru companie, potrivit 9to5Mac. Mesajul-cheie pentru investitori este că presiunea pe costurile componentelor lovește mai puternic producătorii de telefoane din zona low/mid, în timp ce Apple ar avea mai mult spațiu de manevră prin scară, lanț de aprovizionare și orientarea spre modele premium.
Într-o notă pentru investitori, banca (citată de Bloomberg) susține că „memory crunch”-ul (deficitul de memorie) afectează disproporționat jucătorii mai mici, cu marje reduse, care nu pot absorbi ușor scumpirea componentelor. În acest context, BNP Paribas vede o „cale” pentru Apple de a câștiga cotă de piață la iPhone, inclusiv printr-o continuare a schimbării mixului către dispozitive premium.
BNP Paribas a făcut două mișcări simultan:
„Cu un deficit de memorie care are un impact mai mare asupra competitorilor mai mici din segmentul low/mid, credem că Apple își poate valorifica dimensiunea și lanțul de aprovizionare unic pentru a obține câștiguri de cotă la iPhone, împreună cu continuarea schimbării mixului către dispozitive premium”, a scris analistul David O’Connor.
Publicația notează că, la conferința de rezultate din trimestrul anterior, CEO-ul Tim Cook și CFO-ul Kevan Parekh au spus că Apple a ieșit din trimestrul din decembrie cu stocuri de iPhone „foarte reduse”, după o cerere peste așteptări, ceea ce a pus compania într-o „cursă” de aprovizionare pentru a recupera.
Atunci, constrângerile erau legate de limite de producție la cipuri, nu de memorie, iar memoria ar fi avut un impact redus în trimestrul din decembrie. Totuși, Apple se aștepta ca problema memoriei să apese mai mult pe marje în trimestrul din martie, pentru care compania este așteptată să raporteze pe 30 aprilie, conform aceleiași surse. Cook a mai spus că Apple are „o gamă de opțiuni” pentru a gestiona creșterea costurilor la memorie, fără detalii.
Acțiunile Apple au închis la 270,23 dolari (aprox. 1.240 lei), în creștere cu 2,59% în ziua menționată. Titlul este în urcare cu aproape 5% de la ultimele rezultate trimestriale, în pofida volatilității recente din piață, pusă parțial pe seama conflictului care implică Iran, mai notează 9to5Mac.
Recomandate
Tim Cook a cumpărat acțiuni Nike de încă 1 milion de dolari, într-un nou semnal către piață , potrivit 9to5Mac . O nouă raportare de reglementare arată că CEO-ul Apple și membru vechi al boardului Nike și-a majorat din nou participația, într-un moment în care titlul a rămas sub presiune după scăderi consistente. Ce a cumpărat și cât de mare e participația Conform documentelor, Cook a achiziționat încă 25.000 de acțiuni Nike la un preț mediu de 42,43 dolari pe acțiune (aprox. 212 lei), ceea ce ridică deținerea totală la 130.480 de acțiuni. Ca pondere, participația lui Cook rămâne mică raportat la dimensiunea companiei: aproximativ 0,009% din cele 1,48 miliarde de acțiuni Nike aflate în circulație. Context: după un „vot de încredere” care nu a ținut Publicația amintește că, în decembrie, site-ul pentru investitori al Nike indica faptul că Tim Cook cumpărase 50.000 de acțiuni la un preț mediu de 58,97 dolari (aprox. 295 lei) pe acțiune, ducând atunci deținerea la 105.480 de acțiuni. Achiziția a venit într-o perioadă în care încrederea în CEO-ul Nike era afectată de vânzări slabe, iar acțiunile scăzuseră cu peste 10% după rezultate trimestriale sub așteptări. Cumpărarea a fost interpretată ca un semnal public de încredere și a contribuit la o revenire temporară a acțiunii, însă trendul nu s-a menținut: între timp, Nike a coborât cu peste 20% și a ajuns, aproximativ, la niveluri comparabile cu cele de acum circa un deceniu. Reacția bursei: impuls scurt, apoi din nou presiune Documentul de reglementare a fost publicat după închiderea ședinței de marți, iar acțiunile Nike au avut un avans de aproximativ 2%. Totuși, în ziua următoare, evoluția părea să reintre pe scădere, potrivit aceleiași surse. Pentru investitori, tranzacția contează mai ales ca mesaj: chiar dacă pachetul este mic ca pondere, cumpărarea la un preț semnificativ mai jos decât în decembrie sugerează că Tim Cook rămâne dispus să își crească expunerea pe Nike în actualul context de piață. [...]
Tensiunile din coaliția PSD–PNL au început să se vadă în costul finanțării României , după ce randamentele obligațiunilor de stat au urcat, iar Bursa de Valori București (BVB) a închis săptămâna pe scădere, potrivit Stirile Pro TV . Mișcarea vine pe fondul incertitudinii legate de viitorul Guvernului condus de Ilie Bolojan , cu câteva zile înainte de referendumul intern în care PSD decide dacă își retrage sprijinul politic. BVB a închis ultima ședință de tranzacționare a săptămânii în teritoriu negativ, cu un rulaj total de peste 134 milioane de lei. În paralel, articolul notează că „costurile de finanțare externă au crescut pentru România”, pe fondul escaladării conflictului politic din coaliție. Bursa: scăderi pe principalii indici, lichiditate concentrată pe câteva simboluri Indicele BET, care urmărește cele mai tranzacționate 20 de companii de pe piața reglementată, s-a depreciat cu 0,39%, până la 29.241,88 puncte. BET-Plus a coborât tot cu 0,39%, iar BET-XT (25 de titluri lichide) a scăzut cu 0,47%. BET-FI a pierdut 0,95%, iar BET AeRO a închis cu o depreciere de 1%. Cele mai lichide acțiuni au fost: Banca Transilvania: 21,5 milioane de lei; Romgaz: 8,4 milioane lei; OMV Petrom: 7,5 milioane de lei. La capitolul variații, cele mai bune evoluții au fost consemnate de Societatea de Construcții Napoca (+14,81%), SIF Hoteluri (+4,76%) și Erste Group Bank (+2,7%), în timp ce Uztel (-13,64%), AETA (-4,72%) și Artego (-4,55%) au avut cele mai mari scăderi. Datele despre bursă sunt atribuite Agerpres. Obligațiunile: randamente mai mari, România ajunge să se împrumute mai scump decât vecinii Pe piața datoriei suverane, dobânzile la care se finanțează statul român au crescut vineri, pe fondul tensiunilor politice și al incertitudinii privind viitorul Executivului. Potrivit articolului, 17 aprilie a fost a doua zi consecutivă de scăderi semnificative pentru obligațiunile României denominate în dolari, acestea devenind cele mai slabe active de acest tip din rândul piețelor emergente, conform Bloomberg. În analiza citată, analiștii Erste Group au pus mișcarea pe seama creșterii incertitudinii politice, în contextul informațiilor că PSD ar fi pregătit să retragă sprijinul premierului săptămâna următoare și să îi ceară demisia. Datele citate indică o creștere rapidă a randamentului obligațiunilor românești pe 10 ani: 16 aprilie: 6,95% (în urcare cu 13 puncte de bază într-o singură zi, potrivit Bloomberg); 17 aprilie: 7,14% (conform World Government Bonds). În comparație, pe 17 aprilie Ungaria avea un randament de 6,14% pe 10 ani, iar Bulgaria de 5,34%, potrivit acelorași date prezentate în material. Articolul amintește și contrastul față de februarie, când, după validarea de către Curtea Constituțională a reformei pensiilor speciale, dobânda coborâse la aproximativ 6,4% (cel mai redus nivel din ultimii doi ani), ceea ce înseamnă o diferență de aproape 0,5 puncte procentuale într-un interval scurt. De ce contează Creșterea randamentelor la obligațiuni se traduce, în practică, prin împrumuturi mai scumpe pentru stat, într-un moment în care piețele reacționează la riscul politic intern. În același timp, scăderea indicilor bursieri arată o deteriorare a apetitului pentru risc, pe fondul tensiunilor din coaliție și al contextului extern menționat în material. [...]
Acțiunile Alstom s-au prăbușit cu 30% la Paris după retragerea prognozei de cash-flow , un semnal care reaprinde temerile investitorilor privind lichiditatea și nevoia de finanțare suplimentară, potrivit Ziarul Financiar . Scăderea vine după ce producătorul francez de trenuri și-a retras prognoza privind fluxul de numerar (cash-flow) pentru următorii trei ani. Este al doilea avertisment major legat de lichidități din 2023 încoace, în contextul în care noul director general încearcă să gestioneze proiecte întârziate, notează Reuters, citată de ZF. De ce a reacționat piața atât de dur Problemele din proiecte au afectat marjele și fluxul de numerar pe termen scurt, alimentând temerile că Alstom ar putea avea nevoie să atragă capital suplimentar și că ratingul său de credit ar putea fi retrogradat, potrivit Reuters. Compania este evaluată la aproximativ 10 miliarde de euro și a pierdut circa jumătate din valoarea de piață din februarie, ajungând acum la aproximativ o treime din nivelul de la începutul lui 2021. Revizuiri de ținte și proiecte întârziate În rezultatele preliminare publicate joi, Alstom și-a redus ținta de marjă de profit pentru 2026–2027 și a renunțat la obiectivul de flux de numerar liber cumulativ de 1,5 miliarde de euro pentru aceeași perioadă. Compania a explicat că profitabilitatea a fost afectată de „unele proiecte mari de material rulant care avansează mai lent decât se anticipa”. Potrivit analiștilor Citi, situația este mai gravă decât se așteptau investitorii, chiar dacă existau deja îngrijorări că noul CEO ar putea retrage estimările. Martin Sion , numit în funcție în urmă cu două săptămâni, a spus că grupul se confruntă cu dificultăți de execuție în mai multe proiecte, iar analiștii Barclays estimează că cel puțin 12 proiecte sunt afectate de întârzieri de mai mulți ani. Context local: prezența Alstom în România În România, Alstom este prezentă de circa 30 de ani și are în prezent peste 1.600 de angajați în București, Cluj și Brașov. [...]
Planul de listare a Poștei Române ridică semne de întrebare asupra sustenabilității profitului raportat , după ce compania a salutat intenția Guvernului ca pe o validare a „modernizării”, iar sindicatele au acuzat o prezentare selectivă a rezultatelor, potrivit Stirile Pro TV . Poșta Română , una dintre cele mai mari companii de stat, a raportat pentru 2024 un profit net de 70,7 milioane lei și venituri totale de 1,791 miliarde de lei. În același an, numărul mediu de angajați a fost de 20.154, în scădere cu peste 10% față de 2020 (23.045 salariați). Într-un comunicat citat de publicație, reprezentanții companiei susțin că includerea pe lista „exploratorie” de companii analizate pentru listare la bursă confirmă direcția urmată în ultimii ani și că Poșta este „pregătită pentru fiecare etapă” a procesului, cu obiectivul de a valorifica potențialul companiei „în beneficiul singular al statului român”. Sindicatele: profitul din 2024 nu dovedește o performanță „structurală” Federația Sindicatelor din Poștă și Comunicații (FSPC) contestă însă ideea unei traiectorii constante de performanță și spune că datele sunt prezentate public „selectiv”, în funcție de interesele conducerii. Reacția vine după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că a prezentat în ședința de guvern de joi o listă exploratorie privind posibila listare la bursă a unor companii de stat, inclusiv Poșta Română. FSPC indică o evoluție „oscilantă” a profitului brut în ultimii ani, pe baza documentelor oficiale ale companiei: 2021: 45,517 milioane lei profit brut 2022: 18,855 milioane lei profit brut 2023: 17,534 milioane lei profit brut 2024: 85,253 milioane lei profit brut Pentru 2024, compania a comunicat și profitul net de 70,7 milioane lei și a descris anul drept „cel mai bun an din istoria sa recentă”. „Problema nu este că există un rezultat bun în 2024. Problema este că, pornind de la un singur an foarte bun, ni se cere să credem într-o poveste continuă de succes (...) nu vorbim despre o performanţă lineară, stabilă şi structurală, ci despre o evoluţie fluctuantă”, arată FSPC, în comunicatul citat. De ce contează pentru bursă În logica unei listări (chiar și a unor pachete minoritare, așa cum reiese din reacția sindicatelor), investitorii se uită nu doar la un vârf de profit, ci la predictibilitatea rezultatelor și la explicațiile din spatele variațiilor. În acest context, disputa dintre management și sindicate mută discuția de la „dacă” Poșta poate fi listată la „cum” ar trebui evaluată performanța financiară prezentată public. Materialul consultat de la Stirile Pro TV este trunchiat în zona finală, astfel că nu reiese integral ce alte argumente sau exemple aduce FSPC în sprijinul acuzației privind „performanța cosmetizată”. [...]
Premierul Ilie Bolojan susține că listarea la bursă a unor pachete minoritare din companiile de stat rămâne pe agenda Guvernului , în pofida criticilor venite din PSD și a intenției social-democraților de a bloca temporar astfel de tranzacții prin lege, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și de piață: dacă proiectul PSD avansează, poate întârzia sau limita listările anunțate, cu efect direct asupra planurilor de finanțare și asupra dezvoltării Bursei de Valori București. Într-un interviu la Radio România Actualități, Bolojan a spus că vânzarea de pachete minoritare este prevăzută în programul de guvernare și că subiectul a fost discutat în ultimele luni cu reprezentanții tuturor partidelor. El a insistat că statul ar urma să rămână acționar majoritar, invocând caracterul strategic al unor companii. De ce contează pentru bursă și pentru finanțele publice Bolojan a argumentat că listările ar putea contribui la lărgirea unei piețe de capital „destul de restrânse”, România fiind încadrată ca piață emergentă. În logica prezentată de premier, acțiunile ar putea fi cumpărate inclusiv cu bani din pensiile private și din fonduri de investiții, ceea ce ar susține lichiditatea și ar aduce investitori instituționali în acționariat. Premierul a legat implicarea mai mare a mediului privat de îmbunătățirea administrării companiilor, printr-o guvernanță mai strictă și o transparență mai mare, cu beneficii „pentru piețele financiare, pentru bugetul de stat și per ansamblu”. Disputa din coaliție: PSD pregătește o interdicție temporară Reacția premierului vine după ce PSD a criticat anunțul vicepremierului Oana Gheorghiu privind intenția Guvernului de a lista la bursă companii de stat. Ulterior, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul va depune un proiect de lege care să interzică, pentru doi ani, vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile. Potrivit proiectului obținut de HotNews, interdicția ar urma să se aplice până la 31 decembrie 2027 și ar viza înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companii și societăți naționale, instituții de credit și alte societăți unde statul este acționar, indiferent de participație. Sunt prevăzute excepții, între care companiile cu pierderi timp de cinci ani consecutiv, cele aflate în insolvență (declanșată prin hotărâre judecătorească definitivă) și pachetele cu o valoare totală sub 5 milioane lei pentru fiecare entitate. Ce spune programul de guvernare și ce companii sunt vizate În Programul de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR–Minorități 2025–2028, la capitolul „Guvernanța corporativă în companiile de stat”, este menționată „listarea la bursă a unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare a statului pentru companii publice”. În paralel, vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat o „listă exploratorie” de companii care s-ar putea califica pentru listare pe Bursa de Valori București , cu pachete minoritare. Bolojan a mai spus că este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate în funcție de profilul fiecăreia și a indicat, între exemple, Hidroelectrica , Romgaz și CEC Bank. Pentru alte companii, precum Transgaz, Portul Constanța sau Poșta Română, procesul ar depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. [...]
Acțiunile Alstom au scăzut cu 30% după retragerea estimărilor de flux de numerar , mișcare care reaprinde riscul perceput de investitori privind o eventuală majorare de capital și presiuni asupra ratingului de credit, potrivit Agerpres . Decizia vine după ce producătorul francez de trenuri a retras estimările privind fluxul de numerar pentru următorii trei ani, al doilea avertisment major începând din 2023, în timp ce noul director general încearcă să rezolve problema proiectelor întârziate, relatează Reuters, citată de Agerpres. Compania, evaluată la 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), a pierdut aproape jumătate din capitalizarea bursieră de la finalul lui februarie, după ce anterior se redresase în urma avertismentului din 2023. Problemele de execuție ale unor proiecte au afectat marjele pe termen scurt și fluxul de numerar, alimentând temerile că Alstom ar putea fi nevoită să-și majoreze capitalul, iar ratingul de credit ar putea ajunge sub presiune. Ce a declanșat reacția pieței Alstom a redus marjele de profit pentru 2026/27 și a retras estimarea privind fluxul cumulat de numerar de 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei), argumentând că profitabilitatea a fost afectată de „unele proiecte mari pentru material rulant care au progresat mai lent decât se anticipa”. Ce urmăresc investitorii: lichiditate și rating înainte de refinanțare Analiștii Citi apreciază că investitorii se așteptau la o retragere a previziunilor odată cu instalarea noului director general, Martin Sion , însă consideră că perspectivele preliminare indică o deteriorare a situației. În același timp, ei spun că nu se așteaptă ca Alstom să aibă nevoie de măsuri suplimentare de lichiditate, precum atragerea de capital. Sion, numit în urmă cu două săptămâni, a declarat că grupul se confruntă cu dificultăți la câteva proiecte, iar reprezentanții Alstom nu au dorit să comenteze. Separat, analiștii Barclays avertizează că ratingul de credit al companiei riscă să fie revizuit în scădere înaintea refinanțării obligațiunilor scadente în octombrie 2026. [...]
