Știri
Știri din categoria Bursă
Foraj Sonde Videle pariază pe o revenire puternică a marjelor în 2026, după ce compania de foraj petrolier a publicat la BVB un buget care indică o întoarcere pe profit și o creștere accelerată a EBITDA, potrivit Ziarul Financiar.
Compania (simbol FOJE) estimează pentru 2026 venituri totale de 332,04 mil. lei, în creștere cu 28% față de 258,8 mil. lei în 2025. În același timp, bugetul vizează un profit net de 39,6 mil. lei, după o pierdere de 9,5 mil. lei anul trecut.
BVC-ul prevede o creștere a indicatorului EBIT la 57,88 mil. lei, de la 1,04 mil. lei în 2025. EBITDA (profitul operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) este estimat la 70 mil. lei, ceea ce ar însemna un avans de 255%.
Evoluția ar urma să fie susținută de extinderea portofoliului, o utilizare mai bună a instalațiilor de foraj și eficientizarea costurilor. Reprezentanții societății notează în buget:
„Creșterea estimată este determinată de contractele nou câștigate și de contribuția integrală, pe parcursul întregului exercițiu financiar, a proiectelor demarate în anul 2025”.
Pe partea de cheltuieli, compania anticipează un plus de 7% la cheltuielile totale, până la 282,98 mil. lei. În schimb, cheltuielile financiare sunt prognozate să urce cu 77%, la 8,82 mil. lei, creștere pusă pe seama necesarului de finanțare pentru programul de investiții planificat pentru acest an.
Vineri dimineață, acțiunile FOJE se apreciau cu 4,8%, pe un rulaj de 170.000 de lei. Cotația s-a dublat în ultimele 12 luni și a urcat cu 37% de la începutul anului, pe fondul contractelor semnificative anunțate de compania evaluată la 320 mil. lei.
În acționariat, Iulian Stanciu, președintele executiv al grupului eMag, deține 32,9% din Foraj Sonde Videle, participație controlată prin Inspire Asset Management. El a intrat în acționariat în octombrie 2024, în urma unei tranzacții de aproximativ 47 mil. lei, prin care a cumpărat 3,72 mil. acțiuni de la Sever-Florian Raicu, la prețul de 12,5 lei pe acțiune.
Recomandate
Cris-Tim își ridică ținta de profit pentru 2026 printr-o recalibrare a costurilor, deși taie ușor veniturile bugetate , potrivit Ziarul Financiar . Producătorul de mezeluri Cris-Tim Family Holding (CFH), listat la Bursa de Valori București , estimează acum pentru 2026 o EBITDA de 238 mil. lei (+14%) și un profit brut de 173,9 mil. lei (+19%) față de bugetul inițial. Revizuirea în sus a profitabilității este legată de ipoteze actualizate privind costurile de achiziție ale materiilor prime, care „ar urma să conducă la marje brute mai ridicate”, conform raportului publicat la BVB. Costuri mai mici la materii prime, marje mai mari În bugetul actualizat, compania estimează costul materiilor prime și al materialelor consumabile la 551,3 mil. lei, față de 617,8 mil. lei în bugetul inițial, adică o diferență de peste 66 mil. lei. Pe acest fond, indicatorii de marjă sunt revizuiți în creștere: marja brută: de la 609,2 mil. lei la 651,2 mil. lei; marja EBITDA: 19,8%, față de 17,1% anterior; profit operațional: de la 157,2 mil. lei la 184,5 mil. lei; marja operațională: 15,3%, comparativ cu 12,8% în bugetul inițial. Venituri ușor mai mici și presiuni pe cheltuieli operaționale În același timp, Cris-Tim și-a redus ușor estimarea veniturilor totale pentru 2026, de la 1,22 mld. lei la 1,20 mld. lei, pe fondul actualizării ipotezelor privind structura vânzărilor. Compania anticipează însă cheltuieli operaționale mai ridicate decât în planul inițial: 466,7 mil. lei, față de 452 mil. lei. Explicația indicată este persistența presiunilor inflaționiste, în special prin scumpiri la carburanți, gaze naturale și energie electrică, costuri care ar urma să rămână peste nivelurile bugetate inițial în a doua jumătate a lui 2026, în context geopolitic și al evoluțiilor de pe piața internă a energiei. Context bursier: investițiile rămân neschimbate, capitalizare de 3,94 mld. lei Oficialii companiei menționează că planul de investiții pentru 2026 rămâne neschimbat față de versiunea comunicată anterior, în luna mai. Cris-Tim Family Holding este listată pe Piața Principală a BVB, sub simbolul CFH, și are o capitalizare de 3,94 mld. lei. [...]
Ministerul Energiei își întărește controlul asupra direcției de investiții a Hidroelectrica pentru 2027–2030 , după ce acționarii companiei au aprobat în AGA un document care fixează ținte și priorități ce urmează să fie integrate în viitoarea „Scrisoare de așteptări”, potrivit Ziarul Financiar . Adunarea generală ordinară a avut loc pe 30 iulie, iar documentul aprobat este intitulat „Perspectiva Ministerului Energiei asupra elementelor principale ce ar trebui incluse în strategia de investiţii a Hidroelectrica S.A., ale cărei elemente se impun a fi integrate în viitoarea Scrisoare de aşteptări”, conform informațiilor publicate de BVB. Ce cere statul, ca acționar majoritar Demersul vine în contextul în care Ministerul Energiei deține 80% din acțiunile Hidroelectrica și solicitase anterior un „angajament ferm” privind extinderea investițiilor. Direcțiile strategice vizate pentru perioada 2027–2030 includ: dezvoltarea de capacități de stocare în baterii; proiecte în surse regenerabile, precum eolian și solar; retehnologizări; revizuirea indicatorilor de performanță ai conducerii. Context bursier și financiar Hidroelectrica (simbol H2O) este cel mai mare producător de energie din România și este evaluată la circa 90 de miliarde de lei, după o creștere de aproape 60% a acțiunilor în ultimul an, conform aceleiași surse. În T1/2026, compania și-a majorat profitul net cu 122%, la 1,3 mld. lei, pe fondul unui debit al Dunării mai mare și al extinderii portofoliului de clienți. Veniturile au ajuns la 3,1 mld. lei, în creștere cu 67%. De ce contează pentru investitori Aprobarea documentului în AGA formalizează așteptările acționarului majoritar privind alocarea capitalului și criteriile de performanță ale managementului, într-o companie cu pondere mare în piața de capital locală. În practică, țintele privind stocarea, regenerabilele și retehnologizările pot influența ritmul investițiilor și prioritățile operaționale în intervalul 2027–2030, urmând să fie reflectate în „Scrisoarea de așteptări” menționată în document. [...]
Electro-Alfa intră în BET, iar schimbarea va forța ajustări de portofoliu pentru fondurile care urmăresc indicii BVB , odată cu recalcularea ponderilor și a factorilor tehnici folosiți în construcția indicilor, potrivit Ziarul Financiar . Bursa de Valori București (BVB) a anunțat că Electro-Alfa International S.A. (EAI) intră în indicii BET, BET-TR și BET-TRN, în locul Sphera Franchise Group (SFG), care iese din acești indici. Calendarul schimbării și ce se recalculează Ponderile simbolurilor din componența indicilor vor fi stabilite pe baza numărului de acțiuni și a prețurilor de închidere de la finalul ședinței de tranzacționare din 11 septembrie 2026. BVB precizează că noile structuri ale indicilor, inclusiv valorile actualizate ale factorilor de free float (FFi), de reprezentare (FRi), de lichiditate (FLi) și de corecție a prețului (FCi), vor fi anunțate la finalul zilei de 11 septembrie 2026 și vor intra în vigoare începând cu ședința de tranzacționare din 21 septembrie 2026. Cine intră, cine iese și reperele de piață din articol Ziarul Financiar notează că a scris despre această schimbare iminentă în urmă cu o săptămână, pe baza calculelor realizate de brokerii de la BT Capital Partners. În datele prezentate: Electro-Alfa International (EAI) are o capitalizare de 3,14 mld. lei și este controlată în proporție de 52% de Ciubotaru Gheorghe. Sphera Franchise Group (SFG) are o capitalizare bursieră de 1,69 mld. lei, iar Shaletia Ventures și Computerland România dețin împreună „un pic peste 50%” din societate. Dinamicile recente ale acțiunilor, conform aceleiași surse: de la începutul anului, acțiunile Sphera Franchise Group au urcat cu 16,29%; acțiunile Electro-Alfa International, companie „proaspăt listată”, au crescut cu 45,72% în ultimele șase luni. De ce contează pentru investitori Intrarea și ieșirea din indicii BET/BET-TR/BET-TRN contează în special pentru investitorii și administratorii care își calibrează expunerea în funcție de indici: odată cu actualizarea componenței și a ponderilor, portofoliile care urmăresc acești indici pot avea nevoie de reechilibrări în jurul datei de intrare în vigoare, 21 septembrie 2026. [...]
Proiectul Neptun Deep este prezentat ca un pariu care poate schimba balanța energetică a României , cu efect direct asupra pieței de capital prin greutatea OMV Petrom în indicii Bursei și prin rolul Romgaz în dezvoltare, potrivit Profit . Într-o intervenție la un eveniment BVB–OMV Petrom, CEO-ul Bursei de Valori București, Radu Hanga Vulpescu, a susținut că, odată cu Neptun Deep, România ar urma să devină cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și „independentă energetic”. Declarațiile vin în contextul în care OMV Petrom este una dintre cele mai importante companii listate la Bursa de Valori București , cu o pondere relevantă în indicele BET, iar investitorii sunt „mulțumiți de performanța financiară”, pe fondul așteptărilor legate de fundamentele pe termen lung ale companiei, conform aceleiași surse. „Proiectul-fanion al Petrom este Neptun Deep, un proiect imens atât în termeni financiari, cât și în termeni fizici. 7.500 de kilometri pătrați (...) unde Petrom, împreună cu Romgaz, vor asigura că România devine cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și o națiune independentă energetic.” De ce contează pentru bursă: miza este în „povestea de creștere” a companiilor listate Unghiul relevant pentru investitori este că Neptun Deep este invocat ca element care poate susține performanța pe termen lung a uneia dintre „stelele” pieței principale (OMV Petrom) și, indirect, poate influența percepția asupra sectorului energetic listat. În mesajul transmis la eveniment, șeful BVB a legat explicit succesul listării companiilor de stat și al companiilor mari de utilități/energie de beneficiile pentru economie și societate, folosind OMV Petrom drept exemplu. Evenimentul menționat a marcat 25 de ani de la intrarea acțiunilor OMV Petrom la tranzacționare pe piața de capital din România. Context: poziționarea OMV Petrom și structura acționariatului OMV Petrom este descrisă drept cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est și a doua cea mai mare companie de la Bursa de la București în funcție de capitalizare. În retailul de carburanți, grupul operează aproximativ 780 de benzinării sub brandurile OMV și Petrom, în România și în țările vecine. La nivel de acționariat, compania este listată la BVB cu 28,1% din acțiuni liber tranzacționabile. La finalul anului 2025, acționarii români dețineau circa 45% din acțiuni, din care statul român 20,7%, iar fondurile de pensii din România 24,4% (alături de alte persoane fizice și juridice românești). OMV Aktiengesellschaft deținea 51,2%, iar 3,7% reveneau altor investitori străini. Ce urmează și ce rămâne incert Afirmația privind statutul de „cel mai mare producător de gaze din UE” și „independența energetică” este o proiecție formulată în cadrul evenimentului și atribuită în material și agenției Agerpres; articolul nu oferă un calendar, volume de producție sau estimări financiare care să permită cuantificarea impactului. Pentru investitori, următorul reper practic rămâne evoluția concretă a proiectului Neptun Deep și modul în care aceasta se va reflecta în rezultatele și planurile OMV Petrom și Romgaz. [...]
Bursa de la București continuă corecția , cu indicele BET în scădere cu 1,2% în prima oră de tranzacționare de luni, după minusul de 3,9% din săptămâna trecută, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea vine într-un moment în care investitorii au deja în spate o lună negativă pe BET (minus 4,4%), chiar dacă de la începutul anului indicele rămâne pe plus, cu 41,5%. În jurul orei 10:23, BET ajunsese la 34.605 puncte, conform datelor Bursei de Valori București citate de publicație. Presiune pe câteva nume mari din BET La ora 10:45, printre cele mai mari scăderi din structura indicelui BET erau: Cris-Tim: -3,9% Romgaz : -2,9% Digi Communications: -2,7% Transport Trade Services: -2,5% Nuclearelectrica: -1,9% Banca Transilvania: -1,4% Lichiditate de 31 mil. lei, cu Banca Transilvania în față Lichiditatea urcase între timp la 31 mil. lei, iar cele mai tranzacționate instrumente erau: Banca Transilvania: 5,6 mil. lei Romgaz: 3 mil. lei ETF-ul BET Patria-TradeVille: 2,6 mil. lei Context: final de sezon de raportări și tensiuni externe Corecția de pe BVB se suprapune peste finalul sezonului de raportări financiare, în condițiile în care „majoritatea companiilor din prima ligă bursieră” publicaseră deja rezultatele la semestru, notează articolul. În paralel, piețele vest-europene au început săptămâna în teritoriu negativ, cu Stoxx 600 în scădere cu 0,1%, pe fondul escaladării tensiunilor militare din Orientul Mijlociu. În același context, cotația petrolului Brent a urcat cu aproape 3%, la peste 90 de dolari pe baril, după escaladarea tensiunilor dintre SUA și Iran în zona Strâmtorii Ormuz , ceea ce a readus în discuție riscurile inflaționiste și a temperat așteptările privind o posibilă reducere a dobânzii de politică monetară a Rezervei Federale, potrivit sursei citate. [...]
Alegerea dintre diversificare și concentrare ar fi făcut o diferență de aproape 30.000 de euro pentru un investitor care ar fi plasat 10.000 de euro în urmă cu zece ani într-un ETF pe piața americană, arată o analiză Economedia . În scenariile comparate, expunerea pe Nasdaq 100 ar fi adus un câștig net superior față de S&P 500, însă cu un profil de risc diferit, mai ales prin concentrarea pe tehnologie. Două randamente, două profiluri de risc În exemplul pentru S&P 500, Economedia folosește iShares Core S&P 500 UCITS ETF (calcul în euro, cu dividende reinvestite), cu o performanță anualizată de aproximativ 14,88% în cei zece ani încheiați la 30 iunie 2026. Aplicat unei investiții inițiale de 10.000 de euro, rezultatul ar fi fost o valoare de aproximativ 40.000 de euro după zece ani, adică o multiplicare de circa patru ori. Analiza subliniază însă că evoluția nu a fost liniară: în interval au existat pandemia, creșterea inflației, majorări rapide ale dobânzilor și corecții bursiere. Pentru ETF-ul folosit ca exemplu, datele indică un drawdown (scădere maximă față de un vârf anterior) de aproximativ 17,6% în cea mai dificilă perioadă din ultimul deceniu. În scenariul Nasdaq 100, exemplul iShares Nasdaq 100 UCITS ETF (tot în euro, cu dividende reinvestite) ar fi avut o performanță anualizată de aproximativ 21,43% pentru cei zece ani încheiați la 30 iunie 2026. În acest caz, 10.000 de euro ar fi ajuns la aproximativ 69.600 de euro, semnificativ peste rezultatul asociat S&P 500 în comparația prezentată. De ce contează: performanța mai mare vine cu o concentrare mai ridicată Diferența de rezultat este pusă de Economedia pe seama expunerii mai mari a Nasdaq 100 la sectorul tehnologic și a concentrării mai ridicate. Cu alte cuvinte, randamentul superior din ultimul deceniu nu înseamnă automat că Nasdaq 100 este „mai bun” pentru orice investitor: în perioade în care tehnologia este lovită puternic, fluctuațiile pot fi mai severe. Concluzia analizei este că lecția ultimilor zece ani nu este că Nasdaq 100 va domina și următorii zece, ci că alegerea între cei doi indici înseamnă, de fapt, o alegere între niveluri diferite de diversificare, volatilitate și risc. Accesul investitorilor români și costurile menționate în analiză Economedia notează că investitorii români au astăzi acces mai simplu la piețele internaționale și dă exemplul XTB, unde ar fi disponibile peste 2.200 de ETF-uri. Pentru investițiile în acțiuni și ETF-uri, analiza menționează un comision de tranzacționare de 0% sub un rulaj lunar de 100.000 de euro, iar peste acest prag un comision de 0,2% (minimum 10 euro). Dacă moneda instrumentului diferă de moneda contului, poate apărea un cost de conversie valutară de 0,5%. (Detalii: 0% comision .) La final, publicația precizează că exemplele sunt calcule ipotetice bazate pe performanțe istorice și nu reprezintă rezultatele unui investitor sau ale unui ETF concret, iar calculele nu includ dividende, taxe, comisioane, fiscalitate sau efectul cursului valutar; performanțele trecute nu garantează rezultate viitoare, iar investițiile pot genera pierderi. [...]
