Știri
Știri din categoria Bursă
Foraj Sonde Videle pariază pe o revenire puternică a marjelor în 2026, după ce compania de foraj petrolier a publicat la BVB un buget care indică o întoarcere pe profit și o creștere accelerată a EBITDA, potrivit Ziarul Financiar.
Compania (simbol FOJE) estimează pentru 2026 venituri totale de 332,04 mil. lei, în creștere cu 28% față de 258,8 mil. lei în 2025. În același timp, bugetul vizează un profit net de 39,6 mil. lei, după o pierdere de 9,5 mil. lei anul trecut.
BVC-ul prevede o creștere a indicatorului EBIT la 57,88 mil. lei, de la 1,04 mil. lei în 2025. EBITDA (profitul operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) este estimat la 70 mil. lei, ceea ce ar însemna un avans de 255%.
Evoluția ar urma să fie susținută de extinderea portofoliului, o utilizare mai bună a instalațiilor de foraj și eficientizarea costurilor. Reprezentanții societății notează în buget:
„Creșterea estimată este determinată de contractele nou câștigate și de contribuția integrală, pe parcursul întregului exercițiu financiar, a proiectelor demarate în anul 2025”.
Pe partea de cheltuieli, compania anticipează un plus de 7% la cheltuielile totale, până la 282,98 mil. lei. În schimb, cheltuielile financiare sunt prognozate să urce cu 77%, la 8,82 mil. lei, creștere pusă pe seama necesarului de finanțare pentru programul de investiții planificat pentru acest an.
Vineri dimineață, acțiunile FOJE se apreciau cu 4,8%, pe un rulaj de 170.000 de lei. Cotația s-a dublat în ultimele 12 luni și a urcat cu 37% de la începutul anului, pe fondul contractelor semnificative anunțate de compania evaluată la 320 mil. lei.
În acționariat, Iulian Stanciu, președintele executiv al grupului eMag, deține 32,9% din Foraj Sonde Videle, participație controlată prin Inspire Asset Management. El a intrat în acționariat în octombrie 2024, în urma unei tranzacții de aproximativ 47 mil. lei, prin care a cumpărat 3,72 mil. acțiuni de la Sever-Florian Raicu, la prețul de 12,5 lei pe acțiune.
Recomandate
Cris-Tim își ridică ținta de profit pentru 2026 printr-o recalibrare a costurilor, deși taie ușor veniturile bugetate , potrivit Ziarul Financiar . Producătorul de mezeluri Cris-Tim Family Holding (CFH), listat la Bursa de Valori București , estimează acum pentru 2026 o EBITDA de 238 mil. lei (+14%) și un profit brut de 173,9 mil. lei (+19%) față de bugetul inițial. Revizuirea în sus a profitabilității este legată de ipoteze actualizate privind costurile de achiziție ale materiilor prime, care „ar urma să conducă la marje brute mai ridicate”, conform raportului publicat la BVB. Costuri mai mici la materii prime, marje mai mari În bugetul actualizat, compania estimează costul materiilor prime și al materialelor consumabile la 551,3 mil. lei, față de 617,8 mil. lei în bugetul inițial, adică o diferență de peste 66 mil. lei. Pe acest fond, indicatorii de marjă sunt revizuiți în creștere: marja brută: de la 609,2 mil. lei la 651,2 mil. lei; marja EBITDA: 19,8%, față de 17,1% anterior; profit operațional: de la 157,2 mil. lei la 184,5 mil. lei; marja operațională: 15,3%, comparativ cu 12,8% în bugetul inițial. Venituri ușor mai mici și presiuni pe cheltuieli operaționale În același timp, Cris-Tim și-a redus ușor estimarea veniturilor totale pentru 2026, de la 1,22 mld. lei la 1,20 mld. lei, pe fondul actualizării ipotezelor privind structura vânzărilor. Compania anticipează însă cheltuieli operaționale mai ridicate decât în planul inițial: 466,7 mil. lei, față de 452 mil. lei. Explicația indicată este persistența presiunilor inflaționiste, în special prin scumpiri la carburanți, gaze naturale și energie electrică, costuri care ar urma să rămână peste nivelurile bugetate inițial în a doua jumătate a lui 2026, în context geopolitic și al evoluțiilor de pe piața internă a energiei. Context bursier: investițiile rămân neschimbate, capitalizare de 3,94 mld. lei Oficialii companiei menționează că planul de investiții pentru 2026 rămâne neschimbat față de versiunea comunicată anterior, în luna mai. Cris-Tim Family Holding este listată pe Piața Principală a BVB, sub simbolul CFH, și are o capitalizare de 3,94 mld. lei. [...]
Rezultatele slabe din tehnologie au declanșat o rotație spre defensiv , iar Nasdaq Composite a ajuns să scadă cu peste 3% vineri la New York, în ceea ce se conturează drept cea mai slabă ședință din iunie, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea vine după raportări trimestriale dezamăgitoare la Amazon și Intel, care au pus din nou presiune pe acțiunile asociate temei inteligenței artificiale. S&P 500 cobora cu 1,9%, în timp ce Dow Jones, susținut de acțiuni defensive, pierdea 0,9%. Ce a declanșat vânzările: Intel și Amazon Acțiunile Intel se depreciau cu 29%, după ce compania a anunțat estimări slabe pentru trimestrul al patrulea, pe fondul încetinirii pieței de PC-uri. Amazon scădea cu 2%, după ce veniturile și profitul din trimestrul al treilea au fost sub așteptări, iar fluxul de numerar liber a fost negativ, la 42,4 mld. dolari (aprox. 202 mld. lei). Contagiune în semiconductori, dar bani mutați în consum de bază și sănătate Presiunea s-a extins asupra întregului sector de semiconductori: AMD: -11% Broadcom: -5% Nvidia: -4% În paralel, investitorii s-au orientat către sectoare considerate mai defensive, precum consumul de bază și sănătatea; Walmart și Coca-Cola urcau cu aproape 2%. Un factor suplimentar de sentiment și ce arată luna octombrie Sentimentul pieței a fost afectat și de o informație publicată de Financial Times, potrivit căreia Blackstone le-a transmis investitorilor că obligațiunile Anthropic ar putea să nu primească un rating investițional după listare. În acest context, Nasdaq se îndreaptă spre o scădere de 5% în octombrie, în timp ce Dow Jones ar putea încheia luna cu un câștig de 2%, conform datelor prezentate în articol. [...]
Valul de vânzări din tehnologie a șters masiv din capitalizare , iar indicele Nasdaq 100 este pe cale să piardă peste o mie de miliarde de dolari (aprox. 4.600 miliarde lei) din valoarea de piață, pe fondul temerilor că investițiile uriașe în inteligența artificială nu vor aduce profituri pe măsura așteptărilor, potrivit Biziday . Vineri seara (ora României), acțiunile americane au scăzut abrupt, iar Nasdaq a ajuns la cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Toți cei trei indici principali din SUA au fost pe minus: Nasdaq a pierdut 3,4%, iar indicele cu pondere mare în tehnologie a ajuns la o scădere de peste 8% față de maximul istoric de închidere din 6 octombrie. Ce a declanșat corecția: rezultate slabe și îndoieli despre „randamentul” investițiilor în AI Scăderile au fost alimentate de rezultatele trimestriale dezamăgitoare ale Intel și Amazon, publicate joi seara, care au amplificat îngrijorările legate de cheltuielile masive pentru infrastructura necesară inteligenței artificiale și de momentul în care acestea se vor vedea în venituri și profituri. În piață, presiunea s-a văzut și în sectorul semiconductorilor și al furnizorilor de infrastructură: acțiunile Intel au scăzut cu aproape 30% (în material este menționat și -30,9%); acțiunile Amazon au fost în scădere (în material apar două repere: -2,1% și „aproximativ 3%” în primele ore de tranzacționare); indicele sectorului cipurilor (.SOX) a pierdut 8,7% și se îndrepta către o pierdere lunară; Dell a scăzut cu 12,5%, iar HP cu 10,8%. Efect de contagiune: Asia și Europa, afectate, dar fără retragere generalizată din piață După scăderile de joi, declanșate de rezultatele Alphabet (compania-mamă a Google), vânzările s-au extins vineri în Asia, Europa și SUA. În Asia, Nikkei 225 a închis cu -2,1%, SoftBank a pierdut 6% (acțiunile fiind cu aproximativ 48% sub maximul din iunie), iar în Coreea de Sud Samsung Electronics a scăzut cu 3% și SK Hynix cu 7,1%, contribuind la un minus de 3,5% al indicelui Kospi. În Europa, ASML a coborât cu 4,5% în primele ore de tranzacționare. Totuși, materialul arată că nu se conturează, deocamdată, o fugă generalizată din acțiuni: o parte din bani se mută către sectoare considerate mai stabile (energie, utilități, bunuri de consum de bază). În octombrie, nouă dintre cele 11 sectoare din S&P 500 au avut creșteri, iar energia a fost printre cele mai performante, susținută și de scumpirea petrolului. De ce contează pentru investitori: piața cere rezultate, nu doar promisiuni Mesajul dominant al mișcării de piață este o reevaluare a „poveștii AI”: după ani în care entuziasmul a împins evaluările în sus, investitorii încep să ceară dovezi concrete că sumele uriașe alocate (centre de date, cipuri, modele AI) se transformă în venituri și profituri care să justifice cheltuielile. În acest context, volatilitatea poate rămâne ridicată în jurul raportărilor financiare și al ghidajelor privind investițiile (cheltuieli de capital) ale marilor companii tehnologice. [...]
Alphabet a pierdut într-o singură zi peste 500 de miliarde de dolari din capitalizare , după ce investitorii au penalizat combinația dintre cheltuieli masive pentru infrastructura de inteligență artificială (IA) și un flux de numerar liber puternic negativ, potrivit WinFuture . Acțiunile au scăzut cu până la 13,5% joi, în ceea ce publicația descrie drept cel mai mare declin bursier din istoria companiei. Căderea a venit după publicarea miercuri seară a rezultatelor pentru trimestrul al treilea din 2026. Declinul ar depăși, ca amplitudine, episoadele de stres din martie 2020 (debutul pandemiei) și din septembrie 2008 (criza financiară), conform aceleiași surse. Cheltuielile pentru IA au împins cashflow-ul în teritoriu negativ Deși veniturile totale au crescut în ritm anual, iar divizia de cloud și-a dublat veniturile la 30,71 miliarde dolari (aprox. 141 miliarde lei), piața a reacționat la deteriorarea fluxului de numerar liber: -9,1 miliarde dolari (aprox. -42 miliarde lei), față de o așteptare a analiștilor de -2,7 miliarde dolari (aprox. -12 miliarde lei), notează WinFuture . Publicația citează Business Insider pentru explicația principală: investițiile foarte mari în infrastructura de IA. În trimestrul raportat, Alphabet ar fi investit 51,3 miliarde dolari (aprox. 236 miliarde lei) în active (cheltuieli de capital), finanțând parțial efortul prin: datorii noi de 29 miliarde dolari (aprox. 133 miliarde lei); vânzări nete de acțiuni de 12,4 miliarde dolari (aprox. 57 miliarde lei). În paralel, costurile cu dobânzile au crescut puternic: de la 143 milioane dolari (aprox. 658 milioane lei) în trimestrul similar al anului anterior la un nivel de aproape șapte ori mai mare, potrivit datelor prezentate. Presiune suplimentară: depreciere pe SpaceX și publicitate în căutare sub așteptări Rezultatul a fost afectat și de o depreciere a participației la SpaceX de 8,7 miliarde dolari (aprox. 40 miliarde lei), menționează WinFuture. Separat, segmentul de bază – publicitatea asociată motorului de căutare – a ratat estimările analiștilor: veniturile din „search ads” au fost de 63,35 miliarde dolari (aprox. 291 miliarde lei), aproape neschimbate față de trimestrul anterior. Philipp Schindler , Chief Business Officer la Google, a spus că monetizarea în „AI Mode” este, deocamdată, mai redusă; compania extinde internațional reclamele în rezumatele generate de IA („AI overviews”) pentru a compensa. Ce urmărește piața mai departe Miza pentru investitori rămâne dacă investițiile în IA se vor transforma suficient de repede în venituri și marje care să justifice efortul de capital. Potrivit WinFuture, managementul ar indica pentru 2027 cheltuieli de capital de încă aproximativ 300 miliarde dolari (aprox. 1.380 miliarde lei), ceea ce sugerează că presiunea pe cashflow și finanțare ar putea continua. [...]
Statele UE au agreat întărirea ESMA ca supervizor bursier, mutând putere de la autoritățile naționale potrivit news.ro , care relatează pe baza AFP. Compromisul, aprobat vineri la reuniunea miniștrilor de Finanțe de la Luxemburg, deschide calea către un „super-jandarm” european al piețelor de capital, cu miză directă pentru modul în care vor fi supravegheați marii actori financiari în UE. Acordul a trecut cu o cvasi-unanimitate, Belgia fiind singura țară care s-a abținut. Irlanda, care deține președinția semestrială a Consiliului UE, a anunțat adoptarea compromisului. Ce se schimbă: ESMA primește atribuții mai puternice Reforma vizează consolidarea puterilor Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), cu sediul la Paris. În prezent, ESMA are în principal un rol de coordonare, iar supravegherea efectivă revine autorităților naționale (de tipul BaFin în Germania sau AMF în Franța). Prin acordul politic, ESMA ar urma să capete mijloace de decizie mai clare și o relație mai bine definită cu supraveghetorii naționali, inclusiv pentru a putea interveni mai eficient în situații de criză financiară. Franța a susținut explicit întărirea ESMA și ideea ca instituția să supervizeze „marii actori” din sector. Compromisul politic: Deutsche Börse , în afara perimetrului ESMA Un element cheie al acordului este excluderea Deutsche Börse, operatorul Bursei de la Frankfurt, din aria de supraveghere directă a ESMA, așa cum a cerut Germania. Berlinul a argumentat că, spre deosebire de Euronext (care operează mai multe piețe, inclusiv Paris și Milano), Deutsche Börse nu are o anvergură transnațională care să justifice supravegherea la nivel european. Acordul stabilește că ESMA va acoperi, în schimb, o plajă largă de infrastructuri și actori, inclusiv: platforme bursiere; camere de compensație; depozitari de titluri; actori din sectorul criptomonedelor (pe baza unor criterii stabilite). Unii membri ai Eurogrupului critică însă faptul că excluderea ar putea slăbi reforma, prin menținerea fragmentării în zona euro. De ce contează: piesă din „Uniunea Economisirii și Investițiilor” Comisia Europeană a prezentat reforma la finalul lui 2025 și o consideră un pas necesar către „Uniunea Economisirii și Investițiilor” – un plan care urmărește mobilizarea economisirilor de „mii de miliarde de euro” care, în prezent, stau în depozite și produse bancare, pentru finanțarea companiilor și stimularea economiei. Ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil, a descris acordul drept „un pas foarte important și semnificativ” pentru investiții și crearea de locuri de muncă în Europa. Ce urmează: negocieri cu Parlamentul European Acordul dintre statele membre nu închide dosarul. Urmează negocieri pentru un text final cu Parlamentul European, care încă nu și-a stabilit poziția. Potrivit informațiilor din articol, la Bruxelles există demersuri ca proiectul să fie validat până la finalul acestui an, în cadrul foii de parcurs „One Europe, One Market”, care vizează accelerarea integrării pieței unice. [...]
Nvidia se apropie de o capitalizare de 6 trilioane de dolari (aprox. 27,6 trilioane lei) , pe fondul pariului investitorilor că boom-ul inteligenței artificiale (AI) nu și-a atins încă vârful, potrivit WinFuture . Pentru bursă, miza imediată este combinația dintre creșterea accelerată a așteptărilor de profit și un program masiv de răscumpărare de acțiuni, care poate susține câștigul pe acțiune. Nvidia a urcat la un nivel record al valorii de piață, de aproape 5,8 trilioane de dolari (aprox. 26,7 trilioane lei), după un „outlook” (estimare/ghidaj) puternic pentru următorul exercițiu financiar și după anunțarea unui nou program de buyback. De la începutul anului, acțiunea a avansat cu circa 28%, ceea ce ar fi adăugat aproximativ 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei) la capitalizarea companiei. Buyback de 150 mld. dolari și efectul asupra câștigului pe acțiune Un element central pentru investitori este decizia companiei de a aproba încă 150 miliarde de dolari (aprox. 690 miliarde lei) pentru răscumpărarea propriilor acțiuni. Astfel de programe reduc numărul de acțiuni în circulație și pot crește câștigul pe acțiune, chiar și în condițiile în care profitul total nu accelerează în același ritm. WinFuture notează că Nvidia își permite acest efort financiar în principal datorită fluxului de numerar ridicat, iar CEO-ul Jensen Huang a prezentat decizia ca pe un semnal de încredere în perspectivele pe termen lung. Așteptări foarte ridicate pentru 2027–2028, dar evaluare relativ temperată Pentru anul fiscal 2027, sunt anticipate o dublare a profitului net și o creștere a veniturilor de aproximativ 90%, după ce în anul anterior ambii indicatori ar fi crescut cu circa 65%. Pentru 2028, prognoza menționată în material indică în continuare un avans al veniturilor de aproximativ 70%. În același timp, publicația subliniază că, raportat la profitul așteptat, evaluarea nu este „deosebit de ridicată”: acțiunea ar fi tranzacționată la aproximativ de 17 ori profitul estimat pentru următoarele 12 luni, nivel apropiat de minimul ultimilor circa zece ani și sub multiplu de 19 ori atribuit indicelui S&P 500 . De ce contează pentru piață: „cel mai valoros din lume” ridică ștacheta Nvidia este prezentată ca fiind, în acest moment, cea mai valoroasă companie din lume. Consecința directă pentru bursă este că, pe măsură ce dimensiunea crește, devine mai dificil ca acțiunea să continue să urce „semnificativ” fără rate de creștere foarte mari, avertizează WinFuture. În context, materialul amintește și schimbarea de sentiment din piață: la final de martie, acțiunea era încă în scădere cu circa 11% de la începutul anului, pe fondul întrebărilor legate de justificarea investițiilor masive în infrastructura AI. Ulterior, interesul investitorilor pentru marile companii de tehnologie ar fi fost alimentat și de dobânzi ridicate și date economice mai slabe, pe lângă cererea în continuare puternică pentru cipuri AI. [...]
