Știri
Știri din categoria Bursă
SpaceX pregătește o alocare neobișnuit de mare pentru investitorii de retail în viitorul său IPO, o mișcare care poate schimba echilibrul de forțe într-o listare „megacap” și poate amplifica volatilitatea la tranzacționare, potrivit Ziarul Financiar. Elon Musk ar încerca să rezerve până la un sfert din pachetul de acțiuni de 75 de miliarde de dolari (aprox. 345 mld. lei) pentru investitorii individuali, iar Reuters a relatat anterior că până la 30% dintre acțiuni ar putea merge către retail.
În IPO-urile companiilor mari, investitorii de retail primesc istoric între 5% și 10% din acțiunile oferite. În acest context, o alocare de ordinul unui sfert sau chiar aproape o treime ar fi o abatere majoră de la practica uzuală și ar muta o parte din influența inițială asupra acționariatului de la investitorii instituționali către micii investitori.
„Filosofia lui Elon se bazează pe un acces larg, de aceea vrea să includă investitorii de retail.”
SpaceX a inclus în prospect un avertisment de risc, menționând că participarea investitorilor de retail ar putea genera volatilitate în tranzacționare. Alocarea finală pentru retail nu este încă stabilită și, conform informațiilor din articol, va depinde parțial de nivelul cererii.
Un element operațional relevant este că SpaceX a făcut un pas rar întâlnit: a numit explicit în prospect cinci platforme de brokeraj online care ar urma să distribuie acțiunile către investitorii de retail.
Un site dedicat IPO-ului SpaceX, lansat joi, descrie participarea investitorilor de retail drept „importantă” și îi direcționează pe investitorii din întreaga lume către brokeri unde se pot înscrie pentru subscriere:
Anthony Noto, directorul executiv al SoFi, a argumentat că, în trecut, participarea retailului a fost limitată mai degrabă de oferta pusă la dispoziție de emitent decât de cerere și că emitenții încep să recunoască investitorii de retail ca „o sursă semnificativă de cerere și capital”.
Cele cinci platforme online vor accepta ordine de la investitorii obișnuiți și vor transmite zilnic date privind cererea către băncile care intermediază listarea, inclusiv Bank of America, care gestionează componenta de retail din SUA a ofertei. Alocarea efectivă către retail rămâne, însă, deschisă până la stabilirea cererii și a structurii finale a tranzacției.
Recomandate
Vânzările din sectorul semiconductorilor au tras Nasdaq în jos cu 4,18% , în cea mai slabă sesiune din aprilie 2025 încoace, pe fondul unei combinații între dezamăgirea legată de perspectivele unor companii-cheie din industrie și reaprinderea temerilor că dobânzile din SUA vor rămâne ridicate mai mult timp, potrivit Ziarul Financiar . Nasdaq Composite a închis la 25.709,43 puncte, după un recul de 4,18%. S&P 500 a scăzut cu 2,64%, la 7.383,74 puncte, iar Dow Jones a pierdut 695 de puncte (1,35%), până la 50.866,78 puncte. La nivel săptămânal, S&P 500 a consemnat prima scădere după zece săptămâni consecutive de creștere. Ce a declanșat corecția: semiconductori și dobânzi Declinul a fost alimentat de „spirala de vânzări” din acțiunile producătorilor de cipuri, după ce Broadcom a dezamăgit piața prin faptul că nu și-a majorat estimările privind vânzările de cipuri pentru inteligență artificială. În acest context, ETF-ul iShares dedicat semiconductorilor a scăzut cu 10%. Printre cele mai afectate titluri din sector, conform datelor citate: Marvell Technology: -peste 16% Intel: -circa 11% AMD: -circa 11% Micron: -13% Nvidia: -6% Pe lângă presiunea din tehnologie, un raport privind piața muncii „mai bun decât așteptat” a amplificat îngrijorările legate de dobânzile ridicate: economia americană a creat 172.000 de locuri de muncă în mai, peste estimarea de 80.000. Randamentul obligațiunilor SUA pe 10 ani a urcat peste 4,5%, iar probabilitatea unei majorări a dobânzii până la finalul anului a crescut la 72,7%, de la 50,5% cu o zi înainte. Reașezare de portofolii: defensivele urcă, bitcoin coboară În timpul vânzărilor din tehnologie, investitorii s-au orientat către acțiuni defensive: sectorul bunurilor de larg consum a avansat cu peste 2%, susținut de Procter & Gamble, Clorox și Coca-Cola. În paralel, bitcoin a coborât sub 60.000 de dolari (aprox. 276.000 lei) pentru prima dată din octombrie 2024. Analiștii mai indică și pregătirile pentru IPO-ul SpaceX , planificat săptămâna viitoare la o evaluare de 1,77 trilioane de dolari (aprox. 8,1 trilioane lei), ca posibil factor care i-a determinat pe unii investitori să își lichideze pozițiile pe acțiuni din tehnologie, potrivit CNBC, citată de ZF. [...]
Bursa de la București a urcat vineri, dar cu lichiditate în recul , un semnal că avansul indicilor se sprijină pe un volum mai mic de tranzacții, potrivit Ziarul Financiar . Indicele BET a crescut cu 0,6%, până la 30.040 de puncte, rămânând în zona maximelor. Pe ansamblul săptămânii, BET este pe plus cu 0,5%, iar de la începutul anului dinamica ajunge la 23%, conform datelor bvb.ro citate de publicație. În același timp, lichiditatea totală a tuturor instrumentelor tranzacționate a coborât la 62,5 mil. lei, iar rulajul pieței principale de acțiuni a fost de 46,5 mil. lei, „unul dintre cele mai slabe niveluri de anul acesta”. Cine a mișcat piața în BET În structura indicelui BET, cele mai vizibile evoluții au fost: Banca Transilvania : +3% Transgaz: +2,1% Antibiotice Iași: +1,2% Hidroelectrica: +1% La polul opus, au scăzut: BRD SocGen: -1,6% Cris-Tim: -1,1% Context extern: prudență în Europa, scăderi pe Wall Street În afara țării, indicele paneuropean Stoxx 600 a coborât ușor, într-o sesiune descrisă ca prudentă, pe fondul unor rezultate sub așteptări ale Broadcom, care au dus la marcări de profit în sectorul semiconductorilor și au temperat entuziasmul din jurul evaluărilor din tehnologie și inteligență artificială. În același context, piețele au oscilat și pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al blocajului negocierilor de pace dintre Statele Unite și Iran. Petrolul Brent a coborât spre 94,5 dolari (aprox. 435 lei), însă se îndrepta, alături de țițeiul american, spre prima creștere săptămânală din ultimele trei săptămâni. La ora publicării știrii, DAX era în scădere cu 0,5% la Frankfurt, FTSE-MIB pierdea 0,2% la Milano, în timp ce FTSE 100 urca cu 0,4%, iar IBEX 35 avansa cu 0,7%. Pe Wall Street, S&P 500 și Nasdaq Composite scădeau cu 1%, respectiv 2%. [...]
Foraj Sonde Videle pariază pe o revenire puternică a marjelor în 2026 , după ce compania de foraj petrolier a publicat la BVB un buget care indică o întoarcere pe profit și o creștere accelerată a EBITDA, potrivit Ziarul Financiar . Compania (simbol FOJE) estimează pentru 2026 venituri totale de 332,04 mil. lei, în creștere cu 28% față de 258,8 mil. lei în 2025. În același timp, bugetul vizează un profit net de 39,6 mil. lei, după o pierdere de 9,5 mil. lei anul trecut. Salt de EBITDA și EBIT, pe fondul utilizării mai bune a instalațiilor BVC-ul prevede o creștere a indicatorului EBIT la 57,88 mil. lei, de la 1,04 mil. lei în 2025. EBITDA (profitul operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) este estimat la 70 mil. lei, ceea ce ar însemna un avans de 255%. Evoluția ar urma să fie susținută de extinderea portofoliului, o utilizare mai bună a instalațiilor de foraj și eficientizarea costurilor. Reprezentanții societății notează în buget: „Creșterea estimată este determinată de contractele nou câștigate și de contribuția integrală, pe parcursul întregului exercițiu financiar, a proiectelor demarate în anul 2025”. Costuri în creștere moderată, dar presiune pe finanțare Pe partea de cheltuieli, compania anticipează un plus de 7% la cheltuielile totale, până la 282,98 mil. lei. În schimb, cheltuielile financiare sunt prognozate să urce cu 77%, la 8,82 mil. lei, creștere pusă pe seama necesarului de finanțare pentru programul de investiții planificat pentru acest an. Reacția pieței: plus 4,8% și dublare în 12 luni Vineri dimineață, acțiunile FOJE se apreciau cu 4,8%, pe un rulaj de 170.000 de lei. Cotația s-a dublat în ultimele 12 luni și a urcat cu 37% de la începutul anului, pe fondul contractelor semnificative anunțate de compania evaluată la 320 mil. lei. În acționariat, Iulian Stanciu , președintele executiv al grupului eMag, deține 32,9% din Foraj Sonde Videle, participație controlată prin Inspire Asset Management. El a intrat în acționariat în octombrie 2024, în urma unei tranzacții de aproximativ 47 mil. lei, prin care a cumpărat 3,72 mil. acțiuni de la Sever-Florian Raicu, la prețul de 12,5 lei pe acțiune. [...]
Bursa de Valori București a început ședința de miercuri cu creșteri pe toți indicii , pe fondul unui rulaj de 19,68 milioane de lei (3,74 milioane de euro) după aproximativ o oră de la debutul tranzacțiilor, potrivit Agerpres . Mișcarea indicilor sugerează un start pozitiv al pieței, însă volumele rămân relevante pentru a evalua dacă trendul se consolidează pe parcursul zilei. Indicele principal BET, care urmărește cele mai lichide 20 de companii listate, a urcat cu 0,55%, până la 30.264,68 puncte. BET-Plus, care include 43 de acțiuni lichide, a avansat cu 0,54%. În același interval, BET-XT (25 de titluri lichide) a câștigat 0,48%, iar BET-BK, reper pentru fondurile de investiții, a crescut cu 0,33%. BET-FI, indicele SIF-urilor, a rămas aproape neschimbat (+0,01%), în timp ce BET-NG (energie și utilități) a urcat cu 0,45%. Cele mai mari variații la deschidere Conform datelor BVB citate de Agerpres, cele mai mari creșteri au fost înregistrate de: Comelf: +9,39% Premier Energy PLC : +2,64% IAR Brașov: +2,03% Cele mai importante scăderi au fost consemnate de: FIAR BET FI Index Invest: -14,00% Armătura: -7,98% Transilvania Broker de Asigurare: -7,20% [...]
Saltul de 3% al acțiunilor Băncii Transilvania a tras în sus întreaga piață de la BVB , într-o ședință în care sentimentul pozitiv din piețele externe a susținut apetitul la cumpărare, potrivit Profit . Mișcarea a venit într-o săptămână de tranzacționare scurtată și după trei sesiuni consecutive de corecții. La București, titlurile Băncii Transilvania (TLV) au avut transferuri de 16,80 milioane lei, iar cotația a urcat cu 3,03%, până la 38,76 lei/acțiune. La acest preț, capitalizarea bursieră a celei mai mari instituții de credit din România ajunge la 42,26 miliarde lei (8,06 miliarde euro). Efectul în indicele BET : primul impuls după trei zile de corecții Creșterea TLV a fost suficient de puternică pentru a împinge indicele BET cu 0,70%, până la 30.099,87 puncte. Publicația notează că este „primul impuls de reacție” după o secvență de trei ședințe consecutive de scăderi, care a generat pe grafic – pentru a cincea oară în acest an – formațiunea tehnică „5 ciori negre”, asociată de regulă cu un potențial parcurs negativ al pieței. Energie: rulaje mari, dar mișcări mixte Cele mai mari tranzacții ale zilei au fost pe Hidroelectrica (H2O), cu 17,65 milioane lei, însă prețul a rămas neschimbat la 177,00 lei/acțiune. Tot în stagnare au fost și titlurile Romgaz (SNG), la 13,22 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 14,34 milioane lei. În același sector, indicele BET-NG a avut un avans marginal, de 0,04%, pe un tablou neuniform: OMV Petrom (SNP): -1,71%, la 1,0340 lei/acțiune, pe 6,77 milioane lei; Transgaz (TGN): -0,12%, la 86,40 lei/acțiune, pe 5,76 milioane lei; Nuclearelectrica (SNN): +2,21%, la 69,50 lei/acțiune, pe 3,51 milioane lei. Alte creșteri vizibile: Electrica și Fondul Proprietatea Două simboluri au depășit fiecare pragul de 2 milioane lei în tranzacții și au închis pe plus: Fondul Proprietatea (FP) a urcat cu 2,65%, la 0,5810 lei/acțiune, iar Electrica (EL) a câștigat 5,15%, până la 34,70 lei/acțiune. În ansamblu, ședința a arătat că, într-o piață sensibilă după corecții, impulsul de pe un emitent cu pondere mare – în acest caz TLV – poate schimba rapid direcția indicilor, chiar dacă restul pieței rămâne mixt. [...]
Raliul de la BVB împinge investitorii spre ETF-uri, iar fondurile active pierd teren în topuri , pe măsură ce randamentele pe indici au depășit net inflația și au redesenat clasamentul fondurilor locale de acțiuni, potrivit ZF Agropower . În intervalul aprilie 2025 – aprilie 2026, șapte dintre primele zece fonduri deschise de acțiuni au la bază un indice al Bursei de Valori București (BVB), iar primele patru locuri sunt ocupate de ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă). Cel mai ridicat randament din top a fost de 75%, obținut de ETF Energie Patria-TradeVille , listat la BVB sub simbolul PTENGETF. În aceeași perioadă, inflația a fost de 10,7%, iar publicația notează că primele zece fonduri locale deschise de acțiuni au depășit „cu mult” creșterea generalizată a prețurilor. De ce contează: expunerea pe indici devine „produsul standard” pentru mulți investitori Schimbarea de ierarhie indică o preferință tot mai vizibilă pentru produse pasive, care urmăresc un indice, în locul selecției directe de acțiuni. Argumentele invocate sunt simplitatea structurii și faptul că un ETF concentrează într-un singur instrument cele mai lichide companii de la bursă. În cazul ETF Energie Patria-TradeVille, produsul urmărește să replice indicele BET-NG , care include companii de energie și utilități de pe piața principală (în text sunt menționate Romgaz, Electrica, Transgaz și Premier Energy). Aceeași sursă arată că unii dintre emitenții din energie au avut aprecieri de 106% până la 172% în ultimul an, ceea ce a alimentat performanța produselor legate de acest segment. Efect operațional în piață: ETF-urile urcă în lichiditate și oferta se lărgește Interesul pentru ETF-uri se vede și în tranzacționarea de la BVB: ETF-ul lansat de Banca Transilvania (BTBETRETF) a urcat rapid în topul lichidității încă din primele zile de la listare, iar în zona de lichiditate apare uneori și ETF BET Patria-TradeVille, potrivit articolului. Totodată, piața locală de ETF-uri rămâne concentrată în jurul câtorva emitenți, însă oferta s-a extins treptat către mai multe teme și indici: de la BET la energie și de la titluri de stat la alte piețe din regiune, precum Slovenia și Croația. Context: industria fondurilor crește, dar rămâne dominată de venit fix Pe piața administratorilor de fonduri, BT Asset Management (active de 9,8 mld. lei), BRD Asset Management (9,7 mld. lei) și Raiffeisen Asset Management (8 mld. lei) cumulează aproape trei sferturi din piața fondurilor mutuale, conform articolului. Deși piața este încă „concentrată asupra fondurilor cu instrumente de venit fix”, fondurile de acțiuni câștigă popularitate, pe fondul creșterii activelor și a numărului de investitori. Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), spune că luna februarie a adus peste 54.000 de investitori nou-veniți în industrie, iar activele cumulate ale fondurilor mutuale au depășit 40 mld. lei la 30 aprilie 2026, de la aproximativ 28 mld. lei la final de aprilie 2025. „Avem active şi un număr de investitori în creştere, ceea ce înseamnă că mare parte dintre oameni s-au gândit că fondurile sunt o soluţie investiţională cu toate aceste turbulenţe politice şi economice. (...) Luna februarie a adus cel mai mare număr de investitori nou-veniţi către întreaga industrie, peste 54.000 într-o lună.“ În lipsa altor detalii din material despre componența completă a topului sau despre randamentele celorlalte fonduri, concluzia principală rămâne că raliul indicilor de la BVB a favorizat produsele care replică indici, iar ETF-urile au ajuns să domine vârful clasamentului. [...]
