Știri
Știri din categoria Bursă
$213.40
+0.51%
GOOGL
$307.70
-0.24%
META
$626.47
-3.89%
MSFT
$398.92
-1.17%
ORCL
$154.82
-4.45%
În 2025, argintul a depășit aurul ca performanță de piață, iar în 2026 intră cu forță în noul an drept cel mai solicitat metal industrial, pe fondul unei cereri explozive din zona tehnologiei și al restricțiilor impuse de China asupra exporturilor. Valoarea sa a atins un record istoric de peste 84 de dolari pe uncie, iar analiștii estimează că în 2026 ar putea depăși pragul psihologic de 100 de dolari. Spre deosebire de aur, utilizat mai ales ca activ de refugiu, argintul joacă acum un rol central în infrastructura digitală, energia regenerabilă și industria auto electrică, devenind o resursă strategică esențială pentru economia secolului XXI.
Argintul are cele mai bune proprietăți de conducere electrică dintre toate metalele, fiind indispensabil în:
Această utilizare largă a dus la o creștere constantă a cererii industriale, care a ajuns la peste 36.000 de tone metrice în 2024, în creștere de la 31.000 în 2016, conform The Silver Institute.
Argintul a avut o creștere de aproximativ 150% în 2025, închizând anul la peste 72 de dolari pe uncie, după ce atinsese un maxim de 86,22 dolari. Comparativ, aurul a crescut cu doar 65%. Această ascensiune nu a fost determinată doar de speculații, ci reflectă un dezechilibru real între cerere și ofertă:
| An | Preț mediu (USD/uncie) |
|---|---|
| 2024 | 29 USD |
| 2025 (maxim) | 86,22 USD |
| 2025 (final) | 72 USD |
| 13 ianuarie 2026 | 84,86 USD |
La 1 ianuarie 2026, China a reclasificat argintul drept material strategic, introducând un sistem de licențiere strict pentru exporturi, similar celui aplicat metalelor rare. Potrivit Ziarului Financiar, doar 44 de companii chineze au fost autorizate să exporte argint în perioada 2026–2027, față de 42 în anul anterior. Decizia vine într-un moment în care cererea globală este la cote istorice și pune o presiune suplimentară asupra pieței internaționale.
Măsura a fost percepută ca o mișcare geopolitică menită să protejeze consumul intern pentru industriile strategice precum energia, tehnologia și inteligența artificială. De altfel, SUA au inclus argintul pe lista mineralelor critice încă din noiembrie 2025, anticipând această dinamică.
În timp ce marile companii tehnologice (Google, Microsoft, Amazon, Meta, Oracle etc.) anunță investiții cumulate de 3.000 de miliarde de dolari în infrastructură digitală pentru perioada 2026–2030, presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare cu argint ar putea afecta:
Pe termen scurt, stocurile existente și contractele în derulare ar putea tempera impactul. Însă, pe termen mediu și lung, companiile vor fi forțate să ia măsuri de protecție: constituirea de stocuri, investiții în reciclare, dezvoltarea de surse alternative sau chiar înlocuirea tehnologică a argintului acolo unde este posibil.
Perspectivele rămân favorabile pentru argint, însă analiștii avertizează că ritmul de creștere din 2025 este puțin probabil să se repete în același mod. Pe măsură ce prețul se stabilizează sau fluctuează în funcție de tensiunile geopolitice și capacitatea de ofertă, investitorii vor trebui să fie tot mai prudenți. În același timp, implicarea investitorilor de retail poate accentua volatilitatea.
Așadar, argintul nu mai este doar un metal prețios – este noul pilon industrial al epocii digitale, iar evoluțiile sale influențează deja decizii strategice la nivel global, de la investiții în AI până la politici comerciale și securitate energetică.
Recomandate
Bursele din China au deschis în creștere după redeschiderea piețelor continentale în urma vacanței de Anul Nou Lunar , pe fondul deciziei Curții Supreme a SUA de a anula o parte dintre tarifele impuse de administrația Trump, potrivit Reuters . Investitorii au interpretat hotărârea drept un posibil pas spre reducerea presiunii tarifare asupra exporturilor chineze. Indicele CSI 300 a avansat cu până la 1,4% în tranzacțiile de marți dimineață, 24 februarie 2026. Shanghai Composite a crescut cu 1,15% la deschidere, iar Shenzhen Component a urcat cu 1,52%. Sectoarele orientate spre export au condus raliul, inclusiv producătorii de electronice de consum. Evoluția a venit după o ședință puternică în Hong Kong, unde Hang Seng a câștigat 2,5%. Pe 20 februarie, Curtea Supremă a SUA a decis, cu 6 voturi la 3, că Legea privind puterile economice internaționale de urgență nu oferă președintelui autoritatea de a impune tarife, invalidând astfel taxele „reciproce” și cele aplicate bunurilor chineze în baza acestui cadru legal, arată analiza publicată de Holland & Knight . La scurt timp, Donald Trump a invocat Secțiunea 122 din Legea Comerțului din 1974 pentru a introduce un tarif global de 10%, ulterior majorat la 15%, nivel maxim permis de această dispoziție, măsură intrată în vigoare pe 24 februarie, potrivit Marketplace . Secțiunea 122 poate fi aplicată doar temporar, fiind necesară aprobarea Congresului pentru prelungirea peste 150 de zile. Pentru China, schimbarea cadrului juridic ar putea reduce rata medie efectivă a tarifelor comparativ cu regimul anterior, ceea ce explică reacția pozitivă a piețelor. Totuși, incertitudinea persistă: administrația americană a semnalat că ar putea utiliza și alte instrumente comerciale, iar noile măsuri pot fi la rândul lor contestate în instanță. În paralel, Beijingul a anunțat că evaluează impactul deciziei și a cerut eliminarea măsurilor tarifare unilaterale, în timp ce la finalul lunii martie este programată o întâlnire între Donald Trump și președintele Xi Jinping . Până la clarificarea direcției negocierilor, investitorii rămân atenți la evoluțiile juridice și politice care pot influența relația comercială dintre cele două economii. [...]
Un val de vânzări a lovit acțiunile tech pe fondul temerilor legate de AI , potrivit Profit.ro , care citează Bloomberg. În doar două zile, investitorii au șters „sute de miliarde de dolari” din valoarea acțiunilor, obligațiunilor și împrumuturilor unor companii mari și mici din Silicon Valley, iar companiile de software au fost în epicentru: valoarea firmelor urmărite într-un ETF iShares s-a redus cu aproape 1 trilion de dolari în ultimele șapte zile. Diferența față de corecțiile anterioare, arată Bloomberg, este natura declanșatorului: nu frica de „bulă”, ci îngrijorarea că inteligența artificială poate înlocui direct modele de afaceri. Michael O’Rourke (Jonestrading) spune că nu vede mișcarea ca pe o reacție exagerată, invocând semne tot mai vizibile că AI începe să schimbe practic modul în care se produce și se livrează valoare în economie. Scânteia a fost lansarea de către Anthropic a unui instrument pentru activități juridice, precum revizuirea contractelor. Produsul nu este descris ca „revoluționar” în sine, însă investitorii l-au tratat ca pe un semnal că AI trece de la promisiuni la substituție efectivă în zone care până recent păreau protejate de complexitate și reglementare. Jackson Ader (KeyBanc) extinde logica: dacă astăzi AI intră în munca juridică, „mâine” poate ajunge în vânzări, marketing sau finanțe, adică exact funcțiile care susțin veniturile și controlul costurilor în majoritatea companiilor. În acest context, impactul AI asupra modelelor de afaceri devine tema centrală a reevaluării bursiere: dacă instrumentele generative reduc costul marginal al unor servicii (de la scriere de cod la analiză și documentare), atunci o parte din furnizorii tradiționali de software riscă să piardă putere de stabilire a prețurilor, să vadă contracte renegociate sau să fie forțați să-și refacă oferta. Gil Luria (D.A. Davidson) descrie mecanismul de piață ca autoalimentat: vânzările se extind de la software la „tot”, pe măsură ce scăderile creează impuls negativ și atrag noi ordine de vânzare. În paralel, chiar și companii considerate beneficiari ai boom-ului AI dau semne de tensiune: Alphabet a indicat cheltuieli de capital pentru AI mai mari decât anticipase, iar Arm Holdings a venit cu o prognoză de venituri sub așteptări, ambele reacționând negativ în tranzacțiile after-hours. Mișcarea nu s-a limitat la SUA: London Stock Exchange Group, Tata Consultancy Services și Infosys au scăzut în această săptămână pe fondul temerilor privind înlocuirea joburilor de către AI, iar presiunea s-a propagat și în zona finanțării, unde peste 17,7 miliarde de dolari din împrumuturile companiilor americane de tehnologie incluse într-un indice Bloomberg au ajuns la niveluri de tranzacționare specifice situațiilor de dificultate (distressed) în ultimele patru săptămâni. Totuși, o parte din anxietate rămâne, deocamdată, ipotetică: ServiceNow și Salesforce nu au raportat pierderi de clienți din cauza AI, iar marile companii au investit în propriile instrumente, mizând pe avantajul accesului la datele deja stocate în sistemele lor. Problema, sugerează articolul, este ritmul: dacă liderii AI accelerează inovația mai repede decât jucătorii consacrați, repoziționarea „câștigătorilor și perdanților” s-ar putea produce mai devreme decât se estima. [...]
Acțiunile Băncii Transilvania se tranzacționează la unul dintre cele mai mici niveluri de evaluare din Europa Centrală și de Est , potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar , care arată că titlurile celei mai mari bănci din România sunt printre cele mai ieftine din regiune după rezultatele financiare raportate pentru 2025. Datele analizate indică faptul că acțiunile Băncii Transilvania se tranzacționează la un raport capitalizare bursieră / profit net (P/E) de aproximativ 8,14 , unul dintre cele mai reduse din sectorul bancar regional. În comparație, doar două bănci majore din Europa Centrală au un indicator similar sau mai mic: OTP Bank din Ungaria, cu un multiplu de aproximativ 8 ori, și Bank Pekao din Polonia, cu aproximativ 7,9 ori. Acest indicator financiar arată cât plătesc investitorii pentru fiecare unitate de profit generată de companie și este folosit frecvent pentru a evalua dacă o acțiune este scumpă sau ieftină pe piață. Un nivel mai mic poate sugera că titlul este subevaluat , în special dacă rezultatele financiare sunt solide. În cazul Băncii Transilvania, raportul indică faptul că un investitor ar avea nevoie, teoretic, de aproximativ opt ani pentru a recupera investiția din profiturile băncii , în timp ce la alte instituții financiare listate pe piața românească perioada estimată este mult mai mare. De exemplu, la BRD Société Générale, recuperarea ar dura aproximativ 13 ani , conform acelorași calcule. Banca Transilvania este cea mai mare instituție bancară din România după active și una dintre cele mai importante companii listate la Bursa de Valori București. Capitalizarea sa bursieră este estimată la aproximativ 40 de miliarde de lei , ceea ce o plasează printre cele mai valoroase companii românești tranzacționate public. Analiza apare într-un context în care piața de capital din România a crescut semnificativ în ultimii ani, iar numărul investitorilor individuali a urcat puternic, stimulat inclusiv de dezvoltarea Pilonului II de pensii și de interesul tot mai mare pentru investiții bursiere. Pentru investitori, evaluarea relativ redusă a Băncii Transilvania ar putea sugera un potențial de creștere, însă evoluția viitoare a acțiunilor depinde de factori mai largi, precum contextul economic regional, politica monetară și dinamica sectorului bancar. [...]
Goldman Sachs avertizează că indicele bursier S&P 500 ar putea coborî până la 6.300 de puncte , dacă tensiunile geopolitice generate de conflictul dintre Statele Unite și Iran vor afecta creșterea economică globală și vor menține prețurile petrolului la niveluri ridicate. Potrivit Yahoo Finance , banca americană consideră că actualul context geopolitic reprezintă principalul risc negativ pentru piețele de acțiuni din SUA. Scenariul analizat de Goldman Sachs Analiștii băncii au descris un scenariu de „șoc moderat de creștere economică” , în care incertitudinea generată de conflict ar reduce încrederea investitorilor și ar duce la scăderea evaluărilor companiilor listate. În acest context: indicele S&P 500 ar putea scădea până la aproximativ 6.300 de puncte multiplii de evaluare ai companiilor s-ar contracta sentimentul investitorilor s-ar deteriora Avertismentul vine într-un moment în care piața americană deja resimte efectele conflictului. De la declanșarea războiului, la 28 februarie 2026 , indicele S&P 500 a pierdut aproximativ 2% , pe fondul creșterii incertitudinii geopolitice. Petrolul și Strâmtoarea Hormuz, principalele riscuri Un factor major de presiune asupra piețelor îl reprezintă evoluția prețului petrolului. Conflictul a perturbat transportul energetic în Strâmtoarea Hormuz , rută prin care tranzitează aproximativ 20% din livrările globale de petrol . Potrivit lui Rich Privorotsky , director de tranzacționare la Goldman Sachs, durata conflictului este esențială pentru evoluția piețelor. Într-o notă adresată clienților, acesta a avertizat că „cu cât conflictul durează mai mult, cu atât rezultatul final va fi mai negativ pentru economie” . Revizuirea perspectivelor economice Pe fondul escaladării tensiunilor, Goldman Sachs a revizuit mai multe estimări economice pentru SUA: inflație mai ridicată creștere economică mai lentă șomaj în creștere În același timp, randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a urcat cu 24 de puncte de bază , ajungând la aproximativ 4,23% de la finalul lunii februarie. Majoritatea acțiunilor deja în scădere Efectele conflictului sunt vizibile în structura pieței. Conform datelor citate de MarketWatch, aproximativ 79% dintre companiile din S&P 500 au înregistrat scăderi de la începutul conflictului. Cele mai afectate sectoare sunt: turism și croaziere transport și companii dependente de energie În schimb, sectorul energetic a fost principalul câștigător , acțiunile companiilor din domeniu crescând cu aproximativ 25% de la începutul anului . Perspective pe termen lung În ciuda riscurilor pe termen scurt, Goldman Sachs nu și-a schimbat complet perspectiva pozitivă asupra pieței bursiere americane. Banca consideră că investițiile în inteligență artificială și tehnologie ar putea susține creșterea profiturilor corporative în următorii ani. Totuși, analiștii avertizează că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu rămâne un factor major de incertitudine pentru piețele globale. [...]
SpaceX analizează listarea pe Nasdaq într-un IPO evaluat la 1,75 trilioane de dolari , ceea ce ar putea deveni cea mai mare ofertă publică inițială din istorie. Potrivit Reuters , compania fondată de Elon Musk discută posibilitatea de a-și lista acțiunile pe bursa tehnologică Nasdaq, cu condiția ca titlurile sale să poată fi incluse rapid în indicele Nasdaq 100. Informațiile provin de la mai multe surse apropiate discuțiilor, care precizează că planurile sunt încă în analiză și pot suferi modificări. IPO-ul SpaceX ar putea avea loc chiar din iunie 2026, iar compania ar urmări o evaluare de aproximativ 1,75 trilioane de dolari , nivel care ar transforma-o în a șasea cea mai valoroasă companie din Statele Unite, potrivit estimărilor bazate pe capitalizările actuale ale marilor corporații. Pentru investitori, listarea ar reprezenta unul dintre cele mai importante evenimente bursiere ale ultimilor ani. De ce vizează SpaceX Nasdaq Conducerea companiei ar prefera Nasdaq deoarece încearcă să obțină includerea rapidă în indicele Nasdaq 100 , un indice urmărit atent de investitori instituționali și fonduri de investiții. Acesta include unele dintre cele mai mari companii tehnologice din lume, precum Nvidia, Apple sau Amazon. Avantajele unei astfel de includeri sunt importante: acces mai rapid la capital instituțional creșterea lichidității acțiunilor extinderea bazei de investitori o stabilitate mai mare a prețului acțiunilor în timp În mod normal, companiile listate trebuie să aștepte până la un an înainte de a fi eligibile pentru indici importanți precum Nasdaq 100 sau S&P 500. Noua regulă care ar putea accelera intrarea în indice Nasdaq a propus recent o regulă numită „Fast Entry” , care ar permite includerea accelerată în indice a unor companii nou listate cu capitalizare foarte mare. Dacă o companie se clasează printre primele 40 din indice după capitalizare, aceasta ar putea fi inclusă în mai puțin de o lună de la listare. Regula este gândită pentru a atrage companii private extrem de valoroase, precum: SpaceX OpenAI Anthropic Astfel de companii pregătesc sau analizează listări majore pe bursă în următorii ani. Concurența dintre burse Deși Nasdaq pare favorită, Bursa de la New York (NYSE) încearcă, de asemenea, să atragă listarea SpaceX. Sursele citate de Reuters spun că niciuna dintre burse nu a primit încă o decizie oficială din partea companiei. Debutul SpaceX pe bursă ar putea deveni punctul central al unui an 2026 foarte activ pentru IPO-uri, în care mai multe startupuri tehnologice majore pregătesc intrarea pe piața publică. [...]
Bursele europene au crescut puternic, cu aproximativ 2%, după scăderea prețului petrolului, care a îmbunătățit sentimentul investitorilor în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, informează CNBC . Indicele pan-european Stoxx 600 a urcat cu aproximativ 2% în primele ore ale tranzacționării, recuperând o parte din pierderile recente provocate de escaladarea conflictului dintre SUA și Iran. Majoritatea sectoarelor au fost pe plus, cu excepția companiilor din petrol și gaze, afectate de scăderea cotațiilor la țiței. Printre principalele evoluții ale indicilor europeni: DAX (Germania) : +2,17% FTSE 100 (Marea Britanie) : +1,57% CAC 40 (Franța) : +1,78% FTSE MIB (Italia) : +2,5% IBEX 35 (Spania) : +2,71% Creșterea piețelor vine după ce prețul petrolului a scăzut puternic , în urma declarațiilor președintelui american Donald Trump, care a sugerat că războiul cu Iranul ar putea fi aproape de final. Petrolul a coborât cu până la 10% peste noapte, iar marți dimineață Brent se tranzacționa în jur de 88 dolari pe baril , în timp ce petrolul american era în jur de 87 dolari. Totuși, tensiunile geopolitice rămân ridicate. Iranul a avertizat că tancurile petroliere care tranzitează Strâmtoarea Ormuz trebuie să fie „foarte atente” , iar această rută strategică este crucială pentru transportul global de petrol. În paralel, miniștrii energiei din statele G7 urmează să discute posibilitatea eliberării unor rezerve strategice de petrol pentru a stabiliza piața. Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol , a declarat că conflictul din Orientul Mijlociu creează „riscuri semnificative și în creștere” pentru piețele energetice. În mediul corporativ, Volkswagen a raportat o scădere de 53% a profitului operațional anual, până la 8,9 miliarde euro, sub așteptările analiștilor, compania invocând impactul tarifelor comerciale impuse de administrația Trump și fluctuațiile valutare. În același timp, producătorul elvețian de ciocolată Lindt a anunțat vânzări de 5,9 miliarde euro în 2025, în creștere organică cu 12,4%, însă acțiunile companiei au scăzut cu aproximativ 7,5% în tranzacțiile bursiere. [...]
