Știri
Știri din categoria Bursă
În 2025, argintul a depășit aurul ca performanță de piață, iar în 2026 intră cu forță în noul an drept cel mai solicitat metal industrial, pe fondul unei cereri explozive din zona tehnologiei și al restricțiilor impuse de China asupra exporturilor. Valoarea sa a atins un record istoric de peste 84 de dolari pe uncie, iar analiștii estimează că în 2026 ar putea depăși pragul psihologic de 100 de dolari. Spre deosebire de aur, utilizat mai ales ca activ de refugiu, argintul joacă acum un rol central în infrastructura digitală, energia regenerabilă și industria auto electrică, devenind o resursă strategică esențială pentru economia secolului XXI.
Argintul are cele mai bune proprietăți de conducere electrică dintre toate metalele, fiind indispensabil în:
Această utilizare largă a dus la o creștere constantă a cererii industriale, care a ajuns la peste 36.000 de tone metrice în 2024, în creștere de la 31.000 în 2016, conform The Silver Institute.
Argintul a avut o creștere de aproximativ 150% în 2025, închizând anul la peste 72 de dolari pe uncie, după ce atinsese un maxim de 86,22 dolari. Comparativ, aurul a crescut cu doar 65%. Această ascensiune nu a fost determinată doar de speculații, ci reflectă un dezechilibru real între cerere și ofertă:
| An | Preț mediu (USD/uncie) |
|---|---|
| 2024 | 29 USD |
| 2025 (maxim) | 86,22 USD |
| 2025 (final) | 72 USD |
| 13 ianuarie 2026 | 84,86 USD |
La 1 ianuarie 2026, China a reclasificat argintul drept material strategic, introducând un sistem de licențiere strict pentru exporturi, similar celui aplicat metalelor rare. Potrivit Ziarului Financiar, doar 44 de companii chineze au fost autorizate să exporte argint în perioada 2026–2027, față de 42 în anul anterior. Decizia vine într-un moment în care cererea globală este la cote istorice și pune o presiune suplimentară asupra pieței internaționale.
Măsura a fost percepută ca o mișcare geopolitică menită să protejeze consumul intern pentru industriile strategice precum energia, tehnologia și inteligența artificială. De altfel, SUA au inclus argintul pe lista mineralelor critice încă din noiembrie 2025, anticipând această dinamică.
În timp ce marile companii tehnologice (Google, Microsoft, Amazon, Meta, Oracle etc.) anunță investiții cumulate de 3.000 de miliarde de dolari în infrastructură digitală pentru perioada 2026–2030, presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare cu argint ar putea afecta:
Pe termen scurt, stocurile existente și contractele în derulare ar putea tempera impactul. Însă, pe termen mediu și lung, companiile vor fi forțate să ia măsuri de protecție: constituirea de stocuri, investiții în reciclare, dezvoltarea de surse alternative sau chiar înlocuirea tehnologică a argintului acolo unde este posibil.
Perspectivele rămân favorabile pentru argint, însă analiștii avertizează că ritmul de creștere din 2025 este puțin probabil să se repete în același mod. Pe măsură ce prețul se stabilizează sau fluctuează în funcție de tensiunile geopolitice și capacitatea de ofertă, investitorii vor trebui să fie tot mai prudenți. În același timp, implicarea investitorilor de retail poate accentua volatilitatea.
Așadar, argintul nu mai este doar un metal prețios – este noul pilon industrial al epocii digitale, iar evoluțiile sale influențează deja decizii strategice la nivel global, de la investiții în AI până la politici comerciale și securitate energetică.
Recomandate
Romgaz a plasat 460 mil. lei în depozite pe termen scurt, depășind pragul de raportare de 10% din cifra de afaceri. Potrivit Ziarul Financiar , compania a informat piața că a constituit un depozit la termen de 460 milioane de lei la Citibank Europe – Sucursala România , cu scadență la 19 iunie. În aceeași zi, Romgaz (SNG) a mai depus 20 milioane de lei la ING, cu data de maturitate pe 29 iulie, conform informațiilor publicate de BVB. De ce contează: pragul de transparență pentru plasamentele de numerar Compania precizează că a avut constituite depozite la băncile menționate, iar valoarea lor cumulată pe o perioadă de 12 luni a depășit pragul de 10% din cifra de afaceri netă aferentă anului financiar 2025 — un reper care declanșează obligații de informare către piață. „Precizăm faptul că, SNGN ROMGAZ SA a avut constituite depozite la băncile sus menţionate a căror valoare cumulată pe o perioadă de 12 luni a depăşit pragul de 10% din cifra de afaceri netă aferentă anului financiar 2025”, spun reprezentanţii societăţii. Context financiar și bursier Romgaz a raportat un profit net consolidat de 973 milioane de lei în primul trimestru din 2026, în creștere cu 2,3% față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce cifra de afaceri a scăzut cu 10%, la 2,14 miliarde de lei. La bursă, acțiunile SNG au urcat cu 92% în ultimul an, până la o capitalizare de 51 miliarde de lei. Ministerul Energiei deține 70% din titluri. [...]
O tranzacție de 24,75 mil. lei a împins BRD în fruntea lichidității la BVB , într-o sesiune în care banca a concentrat aproape tot rulajul pe acțiune, potrivit Ziarul Financiar . Acțiunile BRD – Groupe Société Générale se tranzacționau vineri după-amiaza cu un rulaj de 25,3 milioane de lei, cel mai ridicat dintre companiile listate la Bursa de Valori București . Grosul lichidității a venit la ora 11:12, când s-a realizat o tranzacție cu 798.449 de acțiuni la prețul de 31 de lei per titlu, în valoare totală de 24,75 milioane de lei; ulterior, cotația era în creștere cu 0,3%. De ce contează: lichiditatea a fost „făcută” de un singur pachet Dimensiunea pachetului tranzacționat arată că liderul de lichiditate al zilei a fost dat mai degrabă de o mișcare punctuală (o tranzacție mare), nu de un flux constant de ordine mici. În astfel de sesiuni, rulajul poate fi un indicator mai bun al interesului unor investitori mari decât al apetitului general al pieței. Context: rezultate în T1/2026 și evaluarea la bursă Conform raportului financiar publicat la BVB, BRD a raportat în T1/2026 un profit net de 369 milioane de lei, în creștere cu 5,5%. Venitul net bancar a fost de 1,06 miliarde de lei, față de 1,08 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile nete din dobânzi au reprezentat 71% din venitul net bancar, adică 759 milioane de lei. Rezultatul a rămas, în linii mari, stabil față de T1/2025, în condițiile în care avansul volumelor de creditare pe segmentele retail și corporate a fost contrabalansat de efecte negative de structură și de rată, resimțite mai pronunțat la nivelul pasivelor. BRD SocGen are o capitalizare de 22 miliarde de lei, după o creștere de 66% a prețului acțiunilor în ultimul an. Grupul francez Société Générale deține 60,2% din capitalul social. În plus, acțiunile BRD sunt pe plus cu 16% de la începutul anului, conform aceleiași surse. [...]
Românii au rulat 2,5 mil. dolari (aprox. 11,3 mil. lei) pe SpaceX în prima oră de la debut , semn că apetitul de retail pentru listările „vedetă” de pe Wall Street se transferă rapid și în România, prin intermediul brokerilor locali, potrivit Ziarul Financiar . În prima oră de tranzacționare, clienții TradeVille – cel mai mare broker de retail de la Bursa de Valori București – au cumpărat și vândut aproximativ 14.000 de acțiuni SpaceX (simbol SPCX), în valoare de circa 2,5 milioane de dolari, în ziua în care compania lui Elon Musk a debutat pe Nasdaq . Debut cu salt de preț și evaluare de ordinul trilioanelor Acțiunile SpaceX au început tranzacționarea vineri la 150 de dolari, cu 11% peste prețul de listare de 135 de dolari, stabilit joi seară, după „cea mai mare ofertă publică inițială din istorie”, conform informațiilor publicate. În primele minute, cotația a urcat până la un maxim de 168,75 dolari, iar evaluarea companiei s-a apropiat de 2.000 de miliarde de dolari. La ora 20:00 (ora României), acțiunile se tranzacționau la 172 de dolari, ceea ce echivala cu o capitalizare de 2.247 miliarde de dolari. De ce contează pentru piața locală Volumul din prima oră printr-un singur broker de retail indică o accelerare a accesului investitorilor români la piețele externe și o capacitate tot mai mare de a mobiliza lichiditate către companii listate în SUA, nu doar către Bursa de Valori București. În același timp, Ziarul Financiar notează dimensiunea excepțională a interesului global: tranzacțiile din prima oră cu SPCX în SUA s-ar apropia de 50 miliarde de dolari, „adică atât cât a rulat Bucureștiul în ultimii 15 ani”. [...]
Listarea SpaceX a creat un val de avere pe hârtie pentru mii de angajați , după ce compania a debutat ca entitate publică la o evaluare de 2,1 trilioane de dolari, potrivit Mediafax . Miza pentru piață nu este doar dimensiunea IPO-ului, ci efectul direct al compensațiilor în acțiuni: pachetele primite în anii de companie privată se transformă acum în averi evaluate la prețul de bursă. Debutul la tranzacționare a avut loc la Nasdaq MarketSite din New York, unde a fost prezentă și Gwynne Shotwell , președinta și directoarea operațională a SpaceX. În primele ore, oferta publică inițială (IPO) a transformat SpaceX într-unul dintre cei mai mari jucători listați din SUA, arată publicația. Efectul asupra angajaților: milionari și „centimilioanari”, dar cu restricții Potrivit materialului, se aștepta ca peste 4.400 de angajați și foști angajați să devină milionari, iar aproximativ 400 să depășească pragul de 100 de milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei). Informația este atribuită relatărilor legate de un articol din New York Times despre angajații milionari ai SpaceX. Totuși, câștigurile sunt descrise ca fiind „pe hârtie” atâta timp cât acțiunile nu sunt vândute, în condițiile regulilor aplicabile după IPO (restricții post-listare). Dimensiunea IPO-ului și reacția pieței Oferta a strâns 75 de miliarde de dolari (aprox. 345 miliarde lei), după ce investitorii au cumpărat acțiuni la 135 de dolari (aprox. 621 lei) pe acțiune înainte de începerea tranzacționării, ceea ce ar face-o cea mai mare ofertă publică inițială de pe Wall Street, conform articolului. Acțiunile s-au deschis în jurul prânzului la 150 de dolari (aprox. 690 lei), au urcat la aproximativ 168 de dolari (aprox. 773 lei) și au încheiat ziua la puțin sub 161 de dolari (aprox. 741 lei). La acest nivel, SpaceX ar fi devenit a șasea cea mai mare companie publică din Statele Unite și ar fi depășit Tesla ca valoare de piață, potrivit informațiilor din material. Implicații pentru Elon Musk: avere estimată, dar blocată la vânzare Listarea l-a propulsat pe Elon Musk „pe hârtie” în rândul trilioanarilor, iar Forbes i-a estimat averea la 1,1 trilioane de dolari (aprox. 5,06 trilioane lei) după prima zi de tranzacționare, conform articolului. Mediafax notează că această avere este în mare parte în acțiuni, nu în numerar. Musk ar deține aproximativ patru din fiecare zece acțiuni SpaceX după ofertă, iar documente financiare citate în reportaje despre IPO indică faptul că nu ar putea vinde aceste acțiuni timp de un an. [...]
Listarea SpaceX a transformat pachetele de acțiuni ale angajaților într-o miză financiară uriașă , cu mii de milionari „pe hârtie” încă din prima zi de tranzacționare, potrivit Economedia . Miza pentru piață nu este doar evaluarea companiei, ci și efectul direct al compensației în acțiuni asupra forței de muncă – un mecanism care, la un IPO (ofertă publică inițială), poate redistribui rapid averi în interiorul companiei. Câți angajați ar deveni milionari și centimilionari Debutul la bursă ar urma să facă peste 4.400 de angajați și foști angajați milionari, iar aproximativ 400 ar depăși pragul de 100 de milioane de dolari, conform relatărilor asociate unui articol din New York Times despre angajații SpaceX. În material se precizează că aceste câștiguri rămân „pe hârtie” atât timp cât acțiunile nu sunt vândute, în condițiile regulilor aplicabile după listare. Andrew Benson, prezentat ca șeful Hill.com, este citat cu ideea că este „extrem de rar” ca un IPO să creeze 400 de persoane cu o avere de cel puțin 100 de milioane de dolari. Dimensiunea IPO-ului și reacția din prima zi Potrivit textului, oferta publică inițială a strâns 75 de miliarde de dolari după ce investitorii au cumpărat acțiuni la 135 de dolari pe acțiune înainte de începerea tranzacționării, fiind descrisă drept cea mai mare ofertă publică inițială de pe Wall Street. Acțiunile s-au deschis în jurul prânzului la 150 de dolari, au urcat la aproximativ 168 de dolari și au încheiat ziua la puțin sub 161 de dolari. La acest nivel, SpaceX ar fi ajuns a șasea cea mai mare companie publică din SUA și ar fi depășit Tesla ca valoare de piață, conform materialului. De ce contează: compensația în acțiuni devine „lichiditate” potențială Câștigul angajaților este pus în contextul faptului că, pentru mulți, compensația sub formă de acțiuni a fost parte din „înțelegerea” de a lucra într-o companie privată considerată riscantă, care încă încerca să demonstreze că poate construi o afacere durabilă în domeniul rachetelor. În același timp, materialul notează că Elon Musk deține aproximativ patru din fiecare zece acțiuni SpaceX după ofertă și că documente financiare citate în reportaje despre IPO ar indica faptul că nu poate vinde acele acțiuni timp de un an. Riscul din spatele evaluării Deși compania a depășit Tesla ca valoare în prima zi de tranzacționare, unele planuri de viitor ar depinde încă de „tehnologii neprobate”, potrivit textului. În acest context, averile rezultate din acțiuni rămân sensibile la evoluția prețului și la restricțiile post-IPO privind vânzarea. [...]
Tot mai multe companii listate la BVB își mută acționariatul antreprenorial în vehicule din Cipru sau Olanda , o schimbare care nu alterează controlul, dar complică lectura registrului acționarilor și ridică mize de guvernanță și transparență pentru investitori, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În registrul acționarilor unor emitenți considerați „performanți” apar frecvent nu persoane fizice, ci societăți înregistrate în jurisdicții precum Cipru sau Olanda. În practică, arată publicația, antreprenorii rămân beneficiarii reali, însă își dețin participațiile prin companii intermediare (vehicule juridice). Exemplele din piață: controlul rămâne, „vehiculul” se schimbă La Aquila (AQ) , grup de distribuție din Ploiești listat pe segmentul premium al Bursei de Valori București, doi dintre fondatori – Cătălin Vasile Constantin și Alin Adrian Dociu – și-au transferat în noiembrie 2025 pachetele de acțiuni deținute în nume personal către două companii cipriote: Vmark Limited și Napakate Limited, fiecare cu câte 22% din capital. Documentele de la bvb.ro indică faptul că fiecare fondator este asociat unic și beneficiar real al propriei societăți, astfel că, în esență, controlul asupra companiei rămâne neschimbat. La Cris-Tim (CFH) , producătorul de mezeluri controlat de familia Timiș, acționarul majoritar este Rangeglow Limited (Nicosia), cu 65,49% din acțiuni, controlat indirect de Radu și Cristina Timiș. Structuri mai elaborate: cazul Chimcomplex La Chimcomplex Borzești, controlată de omul de afaceri Ștefan Vuza, structura de deținere este descrisă ca fiind „și mai elaborată”: Vuza deține 91,34% dintr-un SRL din Ploiești, care controlează 100% dintr-un holding olandez, care la rândul său deține 100% dintr-un alt holding olandez, iar acesta din urmă deține 84% din acțiunile combinatului chimic. Informațiile sunt prezentate ca fiind cele mai recente date din documentele unei oferte de cumpărare din 2024. În lipsa detaliilor complete din continuarea materialului (care trimite către o altă platformă), analiza disponibilă nu explică punctual motivele fiscale sau de reglementare invocate de consultanți și nici diferențele față de antreprenorii care aleg să rămână acționari direcți (precum Arobs și Electroalfa, menționați în titlu). Totuși, fotografia de ansamblu indică o tendință relevantă pentru investitori: separarea dintre „numele din registru” și persoana care controlează efectiv compania, chiar dacă beneficiarul real este declarat. [...]
