Știri
Știri din categoria Bursă
În 2025, argintul a depășit aurul ca performanță de piață, iar în 2026 intră cu forță în noul an drept cel mai solicitat metal industrial, pe fondul unei cereri explozive din zona tehnologiei și al restricțiilor impuse de China asupra exporturilor. Valoarea sa a atins un record istoric de peste 84 de dolari pe uncie, iar analiștii estimează că în 2026 ar putea depăși pragul psihologic de 100 de dolari. Spre deosebire de aur, utilizat mai ales ca activ de refugiu, argintul joacă acum un rol central în infrastructura digitală, energia regenerabilă și industria auto electrică, devenind o resursă strategică esențială pentru economia secolului XXI.
Argintul are cele mai bune proprietăți de conducere electrică dintre toate metalele, fiind indispensabil în:
Această utilizare largă a dus la o creștere constantă a cererii industriale, care a ajuns la peste 36.000 de tone metrice în 2024, în creștere de la 31.000 în 2016, conform The Silver Institute.
Argintul a avut o creștere de aproximativ 150% în 2025, închizând anul la peste 72 de dolari pe uncie, după ce atinsese un maxim de 86,22 dolari. Comparativ, aurul a crescut cu doar 65%. Această ascensiune nu a fost determinată doar de speculații, ci reflectă un dezechilibru real între cerere și ofertă:
| An | Preț mediu (USD/uncie) |
|---|---|
| 2024 | 29 USD |
| 2025 (maxim) | 86,22 USD |
| 2025 (final) | 72 USD |
| 13 ianuarie 2026 | 84,86 USD |
La 1 ianuarie 2026, China a reclasificat argintul drept material strategic, introducând un sistem de licențiere strict pentru exporturi, similar celui aplicat metalelor rare. Potrivit Ziarului Financiar, doar 44 de companii chineze au fost autorizate să exporte argint în perioada 2026–2027, față de 42 în anul anterior. Decizia vine într-un moment în care cererea globală este la cote istorice și pune o presiune suplimentară asupra pieței internaționale.
Măsura a fost percepută ca o mișcare geopolitică menită să protejeze consumul intern pentru industriile strategice precum energia, tehnologia și inteligența artificială. De altfel, SUA au inclus argintul pe lista mineralelor critice încă din noiembrie 2025, anticipând această dinamică.
În timp ce marile companii tehnologice (Google, Microsoft, Amazon, Meta, Oracle etc.) anunță investiții cumulate de 3.000 de miliarde de dolari în infrastructură digitală pentru perioada 2026–2030, presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare cu argint ar putea afecta:
Pe termen scurt, stocurile existente și contractele în derulare ar putea tempera impactul. Însă, pe termen mediu și lung, companiile vor fi forțate să ia măsuri de protecție: constituirea de stocuri, investiții în reciclare, dezvoltarea de surse alternative sau chiar înlocuirea tehnologică a argintului acolo unde este posibil.
Perspectivele rămân favorabile pentru argint, însă analiștii avertizează că ritmul de creștere din 2025 este puțin probabil să se repete în același mod. Pe măsură ce prețul se stabilizează sau fluctuează în funcție de tensiunile geopolitice și capacitatea de ofertă, investitorii vor trebui să fie tot mai prudenți. În același timp, implicarea investitorilor de retail poate accentua volatilitatea.
Așadar, argintul nu mai este doar un metal prețios – este noul pilon industrial al epocii digitale, iar evoluțiile sale influențează deja decizii strategice la nivel global, de la investiții în AI până la politici comerciale și securitate energetică.
Recomandate
Electro-Alfa intră în BET, iar schimbarea va forța ajustări de portofoliu pentru fondurile care urmăresc indicii BVB , odată cu recalcularea ponderilor și a factorilor tehnici folosiți în construcția indicilor, potrivit Ziarul Financiar . Bursa de Valori București (BVB) a anunțat că Electro-Alfa International S.A. (EAI) intră în indicii BET, BET-TR și BET-TRN, în locul Sphera Franchise Group (SFG), care iese din acești indici. Calendarul schimbării și ce se recalculează Ponderile simbolurilor din componența indicilor vor fi stabilite pe baza numărului de acțiuni și a prețurilor de închidere de la finalul ședinței de tranzacționare din 11 septembrie 2026. BVB precizează că noile structuri ale indicilor, inclusiv valorile actualizate ale factorilor de free float (FFi), de reprezentare (FRi), de lichiditate (FLi) și de corecție a prețului (FCi), vor fi anunțate la finalul zilei de 11 septembrie 2026 și vor intra în vigoare începând cu ședința de tranzacționare din 21 septembrie 2026. Cine intră, cine iese și reperele de piață din articol Ziarul Financiar notează că a scris despre această schimbare iminentă în urmă cu o săptămână, pe baza calculelor realizate de brokerii de la BT Capital Partners. În datele prezentate: Electro-Alfa International (EAI) are o capitalizare de 3,14 mld. lei și este controlată în proporție de 52% de Ciubotaru Gheorghe. Sphera Franchise Group (SFG) are o capitalizare bursieră de 1,69 mld. lei, iar Shaletia Ventures și Computerland România dețin împreună „un pic peste 50%” din societate. Dinamicile recente ale acțiunilor, conform aceleiași surse: de la începutul anului, acțiunile Sphera Franchise Group au urcat cu 16,29%; acțiunile Electro-Alfa International, companie „proaspăt listată”, au crescut cu 45,72% în ultimele șase luni. De ce contează pentru investitori Intrarea și ieșirea din indicii BET/BET-TR/BET-TRN contează în special pentru investitorii și administratorii care își calibrează expunerea în funcție de indici: odată cu actualizarea componenței și a ponderilor, portofoliile care urmăresc acești indici pot avea nevoie de reechilibrări în jurul datei de intrare în vigoare, 21 septembrie 2026. [...]
Proiectul Neptun Deep este prezentat ca un pariu care poate schimba balanța energetică a României , cu efect direct asupra pieței de capital prin greutatea OMV Petrom în indicii Bursei și prin rolul Romgaz în dezvoltare, potrivit Profit . Într-o intervenție la un eveniment BVB–OMV Petrom, CEO-ul Bursei de Valori București, Radu Hanga Vulpescu, a susținut că, odată cu Neptun Deep, România ar urma să devină cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și „independentă energetic”. Declarațiile vin în contextul în care OMV Petrom este una dintre cele mai importante companii listate la Bursa de Valori București , cu o pondere relevantă în indicele BET, iar investitorii sunt „mulțumiți de performanța financiară”, pe fondul așteptărilor legate de fundamentele pe termen lung ale companiei, conform aceleiași surse. „Proiectul-fanion al Petrom este Neptun Deep, un proiect imens atât în termeni financiari, cât și în termeni fizici. 7.500 de kilometri pătrați (...) unde Petrom, împreună cu Romgaz, vor asigura că România devine cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și o națiune independentă energetic.” De ce contează pentru bursă: miza este în „povestea de creștere” a companiilor listate Unghiul relevant pentru investitori este că Neptun Deep este invocat ca element care poate susține performanța pe termen lung a uneia dintre „stelele” pieței principale (OMV Petrom) și, indirect, poate influența percepția asupra sectorului energetic listat. În mesajul transmis la eveniment, șeful BVB a legat explicit succesul listării companiilor de stat și al companiilor mari de utilități/energie de beneficiile pentru economie și societate, folosind OMV Petrom drept exemplu. Evenimentul menționat a marcat 25 de ani de la intrarea acțiunilor OMV Petrom la tranzacționare pe piața de capital din România. Context: poziționarea OMV Petrom și structura acționariatului OMV Petrom este descrisă drept cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est și a doua cea mai mare companie de la Bursa de la București în funcție de capitalizare. În retailul de carburanți, grupul operează aproximativ 780 de benzinării sub brandurile OMV și Petrom, în România și în țările vecine. La nivel de acționariat, compania este listată la BVB cu 28,1% din acțiuni liber tranzacționabile. La finalul anului 2025, acționarii români dețineau circa 45% din acțiuni, din care statul român 20,7%, iar fondurile de pensii din România 24,4% (alături de alte persoane fizice și juridice românești). OMV Aktiengesellschaft deținea 51,2%, iar 3,7% reveneau altor investitori străini. Ce urmează și ce rămâne incert Afirmația privind statutul de „cel mai mare producător de gaze din UE” și „independența energetică” este o proiecție formulată în cadrul evenimentului și atribuită în material și agenției Agerpres; articolul nu oferă un calendar, volume de producție sau estimări financiare care să permită cuantificarea impactului. Pentru investitori, următorul reper practic rămâne evoluția concretă a proiectului Neptun Deep și modul în care aceasta se va reflecta în rezultatele și planurile OMV Petrom și Romgaz. [...]
Bursa de la București continuă corecția , cu indicele BET în scădere cu 1,2% în prima oră de tranzacționare de luni, după minusul de 3,9% din săptămâna trecută, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea vine într-un moment în care investitorii au deja în spate o lună negativă pe BET (minus 4,4%), chiar dacă de la începutul anului indicele rămâne pe plus, cu 41,5%. În jurul orei 10:23, BET ajunsese la 34.605 puncte, conform datelor Bursei de Valori București citate de publicație. Presiune pe câteva nume mari din BET La ora 10:45, printre cele mai mari scăderi din structura indicelui BET erau: Cris-Tim: -3,9% Romgaz : -2,9% Digi Communications: -2,7% Transport Trade Services: -2,5% Nuclearelectrica: -1,9% Banca Transilvania: -1,4% Lichiditate de 31 mil. lei, cu Banca Transilvania în față Lichiditatea urcase între timp la 31 mil. lei, iar cele mai tranzacționate instrumente erau: Banca Transilvania: 5,6 mil. lei Romgaz: 3 mil. lei ETF-ul BET Patria-TradeVille: 2,6 mil. lei Context: final de sezon de raportări și tensiuni externe Corecția de pe BVB se suprapune peste finalul sezonului de raportări financiare, în condițiile în care „majoritatea companiilor din prima ligă bursieră” publicaseră deja rezultatele la semestru, notează articolul. În paralel, piețele vest-europene au început săptămâna în teritoriu negativ, cu Stoxx 600 în scădere cu 0,1%, pe fondul escaladării tensiunilor militare din Orientul Mijlociu. În același context, cotația petrolului Brent a urcat cu aproape 3%, la peste 90 de dolari pe baril, după escaladarea tensiunilor dintre SUA și Iran în zona Strâmtorii Ormuz , ceea ce a readus în discuție riscurile inflaționiste și a temperat așteptările privind o posibilă reducere a dobânzii de politică monetară a Rezervei Federale, potrivit sursei citate. [...]
Alegerea dintre diversificare și concentrare ar fi făcut o diferență de aproape 30.000 de euro pentru un investitor care ar fi plasat 10.000 de euro în urmă cu zece ani într-un ETF pe piața americană, arată o analiză Economedia . În scenariile comparate, expunerea pe Nasdaq 100 ar fi adus un câștig net superior față de S&P 500, însă cu un profil de risc diferit, mai ales prin concentrarea pe tehnologie. Două randamente, două profiluri de risc În exemplul pentru S&P 500, Economedia folosește iShares Core S&P 500 UCITS ETF (calcul în euro, cu dividende reinvestite), cu o performanță anualizată de aproximativ 14,88% în cei zece ani încheiați la 30 iunie 2026. Aplicat unei investiții inițiale de 10.000 de euro, rezultatul ar fi fost o valoare de aproximativ 40.000 de euro după zece ani, adică o multiplicare de circa patru ori. Analiza subliniază însă că evoluția nu a fost liniară: în interval au existat pandemia, creșterea inflației, majorări rapide ale dobânzilor și corecții bursiere. Pentru ETF-ul folosit ca exemplu, datele indică un drawdown (scădere maximă față de un vârf anterior) de aproximativ 17,6% în cea mai dificilă perioadă din ultimul deceniu. În scenariul Nasdaq 100, exemplul iShares Nasdaq 100 UCITS ETF (tot în euro, cu dividende reinvestite) ar fi avut o performanță anualizată de aproximativ 21,43% pentru cei zece ani încheiați la 30 iunie 2026. În acest caz, 10.000 de euro ar fi ajuns la aproximativ 69.600 de euro, semnificativ peste rezultatul asociat S&P 500 în comparația prezentată. De ce contează: performanța mai mare vine cu o concentrare mai ridicată Diferența de rezultat este pusă de Economedia pe seama expunerii mai mari a Nasdaq 100 la sectorul tehnologic și a concentrării mai ridicate. Cu alte cuvinte, randamentul superior din ultimul deceniu nu înseamnă automat că Nasdaq 100 este „mai bun” pentru orice investitor: în perioade în care tehnologia este lovită puternic, fluctuațiile pot fi mai severe. Concluzia analizei este că lecția ultimilor zece ani nu este că Nasdaq 100 va domina și următorii zece, ci că alegerea între cei doi indici înseamnă, de fapt, o alegere între niveluri diferite de diversificare, volatilitate și risc. Accesul investitorilor români și costurile menționate în analiză Economedia notează că investitorii români au astăzi acces mai simplu la piețele internaționale și dă exemplul XTB, unde ar fi disponibile peste 2.200 de ETF-uri. Pentru investițiile în acțiuni și ETF-uri, analiza menționează un comision de tranzacționare de 0% sub un rulaj lunar de 100.000 de euro, iar peste acest prag un comision de 0,2% (minimum 10 euro). Dacă moneda instrumentului diferă de moneda contului, poate apărea un cost de conversie valutară de 0,5%. (Detalii: 0% comision .) La final, publicația precizează că exemplele sunt calcule ipotetice bazate pe performanțe istorice și nu reprezintă rezultatele unui investitor sau ale unui ETF concret, iar calculele nu includ dividende, taxe, comisioane, fiscalitate sau efectul cursului valutar; performanțele trecute nu garantează rezultate viitoare, iar investițiile pot genera pierderi. [...]
Bursa de Valori București a închis marți în scădere, cu BET minus 1,04% , pe fondul unui recul generalizat al principalilor indici, potrivit Economica . Mișcarea contează mai ales prin amplitudinea corecției pe segmentul „blue chips” (cele mai lichide companii), care a tras în jos ansamblul pieței. BET, indicele de referință al celor mai lichide 20 de companii, a coborât la 36.097,06 puncte. În același timp, BET-Plus a scăzut cu 1,03%, BET-XT (25 de titluri) a pierdut 0,95%, iar BET-BK, reper pentru randamentul fondurilor de investiții, a închis cu minus 0,67%. Energie și utilități pe minus, SIF-urile singurele pe plus Indicele BET-NG (energie și utilități) a închis în scădere cu 0,84%. BET-FI, care urmărește societățile de investiții financiare, a fost singurul dintre principalii indici care a terminat ședința pe verde, cu un avans de 0,28%. Pe piața AeRO, indicele BETAeRO s-a depreciat cu 0,30%. Unde s-au concentrat tranzacțiile Pe Piața Reglementată, cele mai lichide acțiuni au fost: SNGN Romgaz : 23,29 milioane lei Banca Transilvania: 20,14 milioane lei OMV Petrom: 6,76 milioane lei Cele mai mari variații: câștigători și pierzători Cele mai bune evoluții au fost înregistrate de: Rompetrol Rafinare: +14,44% COMCM Constanța: +9,59% Turbomecanica: +5,07% Cele mai mari scăderi au fost consemnate de: Prebet: -9,60% Altur: -4,23% BRD – Groupe Societe Generale: -3,83% [...]
Bursa de la București a adăugat circa 2,06 miliarde de lei la capitalizare într-o săptămână , pe fondul unei creșteri a rulajului cu acțiuni, semn că interesul investitorilor a fost mai ridicat față de intervalul anterior, potrivit Economica . În perioada 17–21 august 2026, capitalizarea bursieră a ajuns la 726,28 miliarde de lei, de la 724,21 miliarde de lei în săptămâna 10–14 august 2026. În același timp, tranzacțiile cu acțiuni au totalizat 549,23 milioane de lei, peste rulajul de 435,18 milioane de lei din săptămâna anterioară. Indicele principal BET a închis săptămâna la 36.437,39 puncte. Cea mai bună zi de tranzacționare a fost marți, 18 august, cu schimburi de 253,38 milioane de lei, iar cea mai slabă a fost luni, 17 august, cu 51,60 milioane de lei. Lichiditatea: Fondul Proprietatea a condus tranzacțiile Cele mai lichide acțiuni de pe segmentul principal al BVB au fost: Fondul Proprietatea: 141,66 milioane de lei, cotație în creștere cu 1,29%; Banca Transilvania: 76,70 milioane de lei, creștere de 0,05%; S.N.G.N. Romgaz: 67,05 milioane de lei, apreciere de 3,65%. Mișcări ample pe unele titluri: câștigători și pierzători Cele mai mari creșteri ale cotațiilor au fost la: Rompetrol Rafinare: +78,14%; Sphera Franchise Group: +19,35%; Infinity Capital Investments: +13,49%. Cele mai mari scăderi au fost consemnate de: Sinteza: -16,34%; Electroaparataj: -8,54%; Mecanica Ceahlău: -7,20%. [...]
