Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Ministrul Mediului cere schimbarea conducerii ANM după cheltuieli nejustificate din buget potrivit Agerpres, după ce Corpul de Control a identificat achiziții de produse de lux plătite din fondurile instituției. Diana Buzoianu a anunțat că raportul verificărilor va fi transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Curții de Conturi.
Într-un mesaj video publicat pe Facebook, ministrul a enumerat tipuri de cumpărături care ar fi fost făcute „de pe cardurile oficiale” ale ANM: lenjerie intimă, rochii, poșete, pijamale, produse cosmetice, lumânări parfumate, pantofi cu toc, haine de la branduri de lux și ghivece ornamentale „de mii de lei bucata”.
Potrivit ministrului, în 2025 au fost identificate cheltuieli care ridică semne de întrebare privind utilizarea banilor publici, între care:
Buzoianu susține că „abuzurile” ar fi continuat și în 2026 și spune că raportul Corpului de Control va fi trimis la Curtea de Conturi, iar documentele vor ajunge și la Parchet. În paralel, ministrul afirmă că va folosi „toate căile juridice” pentru recuperarea sumelor cheltuite și sancționarea celor considerați responsabili.
Cererea de demisie a conducerii ANM este prezentată de ministru ca o consecință directă a constatărilor, în condițiile în care cheltuielile reclamate ar fi fost făcute din bugetul instituției.
Recomandate
Guvernul a aprobat cheltuieli salariale de 22,94 milioane lei pentru 22 de operatori locali, inclusiv 380 de posturi noi , într-o decizie cu impact direct asupra bugetelor companiilor și regiilor aflate sub autorități locale din 18 județe, potrivit Biziday . Executivul a avizat un act normativ care permite atât ocuparea unor posturi vacante, cât și creșterea numărului de personal și a cheltuielilor de natură salarială „ca urmare a dezvoltării activității” pentru 22 de operatori economici din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea administrației publice locale. Din totalul de 22.942.218 lei , Guvernul detaliază următoarea structură a costurilor: 5.062.675 lei : majorări salariale pentru 16 operatori (indexări cu inflația, conform titlului materialului); 4.390.593 lei : cheltuieli aferente celor 103 posturi vacante (în cazul a 13 operatori ); 13.488.948 lei : cheltuieli aferente pentru 380 de posturi nou-înființate . În justificare, Guvernul arată că operatorii vizați desfășoară „activități esențiale” în servicii publice locale – de la utilități, transport public și salubrizare, până la apă-canal, administrarea domeniului public și energie termică – iar continuitatea acestor servicii depinde de capacitatea de a asigura personalul necesar și de respectarea obligațiilor contractuale. Lista celor 22 de operatori include, între alții, companii și regii din zona de apă-canal, transport public, salubritate și administrare locală, precum Apa Service SA, Gascon SA Miercurea-Ciuc , Publitrans 2000 SA, Transport Urban Reșița SRL, Modern Calor SA Botoșani, Societatea APA CTTA SA Alba, SC Transport Public SA Bacău și SC Salubrizare și Servicii Publice Focșani SA. [...]
Germania ridică miza în negocierile pentru bugetul UE 2028–2034, avertizând că tăierile propuse de Irlanda – 159 miliarde euro (aprox. 795 miliarde lei) – nu sunt suficiente , ceea ce reduce șansele unui acord rapid și prelungește incertitudinea asupra finanțărilor europene, potrivit Politico . Propunerea președinției irlandeze a Consiliului UE vizează o reducere de circa 8% a bugetului total pentru perioada 2028–2034, în încercarea de a tempera cererile unui grup condus de Germania, care solicită economii de „câteva sute de miliarde de euro”. Cancelarul german Friedrich Merz a respins însă documentul ca bază de compromis, argumentând că bugetul „trebuie să fie suportabil pentru cei care duc greul finanțării”. Germania este un actor-cheie în discuții, contribuind cu aproximativ un sfert din bugetul comun al UE. Berlinul conduce grupul celor șase state „frugale” – Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Finlanda și Austria – care, împreună, asigură 40% din bugetul Uniunii. De ce contează: riscul de blocaj și presiunea calendarului politic Negocierile intră într-o fază tensionată înaintea summitului liderilor UE de joia și vinerea viitoare, când va fi discutat așa-numitul „negobox” (documentul de negociere). În paralel, guvernele UE încearcă să ajungă la un acord până la finalul anului, înainte ca alegerile din Franța, Italia și Polonia din 2027 să complice și mai mult compromisurile. Ministrul olandez de Finanțe, Eelco Heinen, a avertizat că „în ritmul acesta” nu va exista un acord până la sfârșitul anului. De cealaltă parte, ministrul de stat irlandez pentru Afaceri Europene, Thomas Byrne, care conduce negocierile, a susținut că propunerea este un compromis „echilibrat” menit să reducă diferențele dintre state. Falii între state: ce se taie și ce rămâne protejat Uniunea este împărțită între: statele „frugale”, care cer reduceri „pe linie”; un grup de state din sud și est, „Friends of Cohesion”, care se opun tăierilor la subvențiile pentru agricultură și la fondurile regionale (politica de coeziune). Aceste două capitole reprezintă aproape jumătate din bugetul total și sunt sensibile politic, inclusiv din cauza presiunii organizațiilor de fermieri și a regiunilor beneficiare. În concesie față de „Friends of Cohesion”, Irlanda a lăsat neatinse bugetele pentru agricultură și regiuni și a orientat reducerile către alte priorități, precum competitivitatea, apărarea și ajutorul pentru dezvoltare. Reacțiile au fost divergente: Italia a salutat recuperarea banilor pentru Politica Agricolă Comună (PAC), dar a spus că nu este „încă” mulțumită, iar Polonia a apreciat menținerea celei mai mari alocări pentru țară, notând totodată că dimensiunea totală a bugetului nu reflectă ambițiile UE. În tabăra „frugală” persistă însă nemulțumirea că tăierile lovesc disproporționat tocmai politicile „de viitor” – apărare și competitivitate – pe care aceste state le favorizează. Un diplomat UE citat de publicație a rezumat tensiunea astfel: „Taie viitorul ca să protejeze trecutul.” În acest context, miza imediată este dacă summitul de săptămâna viitoare poate debloca negocierile sau, dimpotrivă, va confirma un blocaj care împinge acordul dincolo de finalul anului. [...]
România își securizează miza bugetară în UE printr-o alianță de 17 state : președintele Nicușor Dan și premierul Italiei, Giorgia Meloni, au coagulat o poziție comună în Grupul „Prietenii Coeziunii ” pentru ca agricultura și politica de coeziune să rămână priorități în viitorul buget multianual al Uniunii Europene (2028–2034), potrivit Euronews . Cele 17 state membre au transmis o scrisoare comună premierului Irlandei, Micheál Martin, a cărui țară deține Președinția rotativă a Consiliului UE, înaintea următoarelor etape de negociere a bugetului european, conform președintelui României. „Împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, am reunit 17 state membre UE din Grupul «Prietenilor Coeziunii» în jurul unui obiectiv comun: menținerea agriculturii și a coeziunii ca priorități centrale în următorul exercițiu bugetar european.” Ce urmărește România în negocierile pentru 2028–2034 Nicușor Dan spune că poziția comună vizează menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, în condițiile în care UE pregătește următorul buget pe termen lung. În același timp, președintele a invocat nevoia de resurse suficiente și pentru noile priorități ale Uniunii, între care securitatea și apărarea, competitivitatea și tranzițiile energetică și digitală. Contextul: propunerea Comisiei și schimbarea arhitecturii fondurilor Demersul are loc pe fondul unor negocieri descrise ca fiind complexe, după ce Comisia Europeană a propus un cadru financiar de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, în care coeziunea și agricultura sunt integrate într-o nouă structură de finanțare. Consiliul UE indică faptul că noua structură ar urma să grupeze într-un plan național și regional mai multe domenii, inclusiv coeziunea, agricultura, pescuitul, migrația și securitatea. Ce urmează și de ce contează calendarul Potrivit Consiliului UE, ținta este ca acordul asupra cadrului financiar multianual 2028–2034 să fie închis până la finalul lui 2026, astfel încât legislația necesară să fie adoptată în 2027, iar finanțarea să continue fără întrerupere din ianuarie 2028. Pentru România, miza rămâne păstrarea unor alocări consistente pentru coeziune și agricultură, inclusiv pentru reducerea decalajelor dintre state și susținerea competitivității companiilor din economiile mai puțin dezvoltate. [...]
Menținerea ratingului României la „investment grade”, dar cu perspectivă negativă, nu rezolvă riscul de finanțare și pune presiune pe felul în care va fi făcută consolidarea fiscală , susține deputatul PSD Adrian Câciu , într-o reacție la evaluarea Standard & Poor’s, potrivit Agerpres . El avertizează că decizia nu ar trebui tratată nici ca „victorie” politică, nici ca argument pentru „discursul fricii” legat de tăieri și taxe. Câciu afirmă că România are nevoie de consolidare fiscală, însă miza este „ce fel de consolidare”, pentru că reducerea deficitului poate fi făcută și într-un mod care „slăbește economia” – prin creșteri de taxe, înghețări de venituri, comprimarea consumului și frânarea investițiilor. În opinia sa, o astfel de ajustare poate îmbunătăți deficitul „pe hârtie”, dar cu costul unei creșteri economice mai mici și al unei baze fiscale mai slabe pe termen următor. Ce semnale transmite S&P și de ce contează pentru finanțarea statului Agenția Standard & Poor’s (S&P) a confirmat vineri ratingul suveran al României la BBB-/A-3, încadrat la „investment grade” (nivel considerat recomandat pentru investiții), și a menținut perspectiva negativă. În evaluarea citată de Agerpres, perspectiva negativă este legată de: riscuri de implementare privind consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitelor externe; sensibilitatea la schimbări de încredere ale investitorilor, pe fondul necesarului semnificativ de finanțare externă; nivelul ridicat al deținerilor datoriei guvernamentale de către nerezidenți. „Ajustare inteligentă”, nu austeritate: ce propune Câciu Într-un mesaj publicat pe Facebook (link în sursă), fostul ministru de Finanțe susține că România „nu are nevoie de mai multă austeritate”, ci de „o ajustare mai inteligentă”, care să nu transfere costul consolidării pe „salariați, pensionari, familii și firmele care produc”. Direcțiile indicate de Câciu includ: reducerea risipei și a ineficienței statului; creșterea colectării; protejarea investițiilor; distribuirea echitabilă a costului consolidării. El leagă sustenabilitatea finanțelor publice de întărirea economiei, prin investiții publice și private, reindustrializare, infrastructură, capital românesc și productivitate, argumentând că deficitul ar trebui redus „fără să-și reducă viitorul”. „S&P nu ne-a cerut să sărăcim România, ca să salvăm deficitul.” „România trebuie să-și reducă deficitul fără să-și reducă viitorul.” Ce urmează (limitele informației) Materialul nu include măsuri concrete sau un calendar de consolidare fiscală, ci poziția politică a deputatului PSD după decizia S&P. Rămâne de văzut ce mix de politici va fi ales pentru reducerea deficitului, în condițiile în care S&P menține perspectiva negativă tocmai din cauza riscurilor de implementare și a dependenței de încrederea investitorilor. [...]
Ministerul Finanțelor leagă menținerea încrederii investitorilor de adoptarea la timp a bugetului pe 2027 , după ce Alexandru Nazare a discutat din nou cu reprezentanții Moody’s despre execuția bugetară și riscurile politice care pot afecta consolidarea fiscală, potrivit Agerpres . Ministrul spune că mesajul către agenția de rating a fost că „progresele” din 2026 trebuie continuate printr-un buget „credibil” pentru 2027 și prin predictibilitate în anii următori. În discuție au intrat situația actuală a finanțelor publice, evoluția execuției bugetare și „provocările” pentru anul viitor. Ce a transmis Nazare despre evaluarea Moody’s Nazare a precizat că „comentariul” publicat de Moody’s „nu este o acțiune de rating” și că agenția ar fi constatat explicit o ajustare fiscală peste așteptări în 2026. În postarea citată de Agerpres, ministrul indică drept argument principal în dialogul cu agențiile de rating execuția bugetară la opt luni: deficitul „cash” a coborât la 2,9% din PIB la opt luni; față de 4,5% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, el arată că Moody’s avertizează asupra unor factori care pot pune presiune pe continuarea consolidării după 2026: lipsa unei majorități guvernamentale și condiții mai dificile de finanțare. De ce contează calendarul bugetului pe 2027 Ministrul susține că agențiile de rating, investitorii și Comisia Europeană analizează deja capacitatea României de a continua ajustarea în 2027 și 2028. În acest context, el afirmă că bugetul pentru 2027 trebuie „construit și adoptat la timp”, pe baza unui plan fiscal „credibil și predictibil”. În același mesaj, Nazare leagă direct incertitudinea politică de efecte economice și financiare și spune că un calendar politic ce întârzie construcția și execuția bugetului pentru anul viitor „amplifică riscurile” urmărite de creditori și de agențiile de rating. Ce urmează, în logica prezentată de minister Nazare afirmă că România nu poate controla deciziile agențiilor de rating sau evoluțiile din piețele internaționale, dar poate controla „datele”, deciziile fiscal-bugetare și credibilitatea construită „prin consecvență”. Următorul obiectiv, potrivit lui, este demonstrarea faptului că progresul din 2026 „nu este temporar”, cu menținerea consolidării și protejarea investițiilor, pentru a crea condiții de reducere a costurilor de finanțare și relansare economică. [...]
Rusia își taie cheltuielile sociale în 2027 pentru a acoperi creșterea bugetului militar , potrivit Meduza , care citează o analiză Reuters bazată pe documente bugetare. Reducerile vizează atât „politica socială”, cât și educația și sănătatea, în timp ce costurile cu datoria publică sunt proiectate să urce puternic. Conform documentelor consultate de Reuters, cheltuielile la capitolul „Politică socială” (care include pensii, plăți pentru veteranii de război și indemnizații de maternitate) sunt reduse cu 7% față de planul de anul trecut. În același timp, cheltuielile pentru educație scad cu 6%, iar cele pentru sănătate cu 6,8%. Tăieri și în „economia națională”, presiune mai mare din dobânzi Pe lângă zona socială, bugetul pentru 2027 prevede o reducere de 7,4% la capitolul „Economia națională”, care include construcția de drumuri și proiecte de infrastructură, precum și subvenții pentru agricultură și alte sectoare. În paralel, cheltuielile cu serviciul datoriei (plata dobânzilor și costurilor asociate) ar urma să crească în 2027 cu 21,6% față de planul de anul trecut. Documentele indică faptul că acestea vor ajunge la 9,4% din cheltuielile bugetare în 2027, cu o creștere ulterioară până la 10,6% în 2029. Venituri suplimentare: noi majorări de taxe, inclusiv pe „supraprofit” și venituri pasive Ca sursă suplimentară de finanțare pentru cheltuielile militare planificate în 2027, publicația The Bell notează posibilitatea unei noi runde de majorări de taxe, care ar putea aduce la buget 1,5 trilioane ruble. Potrivit calculelor economistului Dmitri Polevoi, citate în material, pachetul ar include: 200 miliarde ruble dintr-o taxă pe supraprofit aferentă anului 2026 pentru companiile din metalurgie; 500–700 miliarde ruble din introducerea unei scări progresive a impozitului pe venit pentru veniturile pasive (dividende, dobânzi la depozite, vânzări de proprietăți etc.); restul, cel mai probabil, din alte taxe noi, între care: impozit pe profit de 15% pentru fondurile de investiții (PIF), creșterea impozitului pe dividendele plătite nerezidenților către conturi de tip „C” de la 15% la 35%, precum și TVA de 22% pentru cumpărături pe platforme străine de comerț online. În context, Reuters a relatat anterior că Rusia a prevăzut pentru 2027 cheltuieli militare record, de 17,1 trilioane ruble, peste nivelul bugetat pentru 2026 (12,1 trilioane ruble). The Bell mai susține că o parte din creșterea din planul bugetar s-ar fi produs deja în 2026, prin cheltuieli efective mai mari decât cele programate inițial. [...]
