Știri
Știri din categoria Bănci
ING Bank România a raportat un profit brut de 667,4 milioane lei în S1, în scădere cu 29,2%, pe fondul încetinirii creșterii economice și al majorării taxării sectorului bancar, potrivit Profit. În același timp, banca a continuat să crească pe creditare și să atragă clienți noi, ceea ce indică o presiune pe profitabilitate, nu o frânare a activității comerciale.
Activitatea de creditare și-a menținut „dinamica pozitivă”, cu o creștere de 14,9% a volumelor, până la 52 miliarde lei. Depozitele au avansat cu 5,4%, la 72,5 miliarde lei, semn că economisirea rămâne atractivă pentru clienți, în pofida contextului economic.
Banca a atras 120.000 de clienți noi în prima jumătate a anului. CEO-ul ING Bank România, Mihaela Bîtu, spune că 50.000 dintre clienții noi din acest semestru au sub 24 de ani și că instituția a ajuns la 2 milioane de clienți activi (persoane fizice și juridice), dintr-un total de 2,2 milioane de clienți.
„Prima jumătate a anului a marcat un început solid pentru ING Bank România, susținut de o dinamică comercială bună și o performanță financiară reziliență.”
Din octombrie 2026, ING introduce treptat modificări de utilizare pentru Home’Bank, inclusiv trecerea la autentificare cu PIN (5 cifre) în locul parolei și eliminarea codului de utilizator. În 2027, varianta actuală bazată pe parolă și cod de utilizator ar urma să fie retrasă complet.
Pe zona de costuri pentru clienți, banca anunță:
Separat, banca anunță și reducerea limitelor zilnice pentru plățile cu cardul începând cu noiembrie 2026, precum și lansarea la final de an a plăților contactless (NFC) cu RoPay, inclusiv între persoane fizice și la comercianți.
ING menționează și rolul de aranjor într-o emisiune de obligațiuni suverane de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei), descrisă ca cea mai mare tranzacție de acest tip realizată de România, structurată în trei tranșe cu maturități de 5, 10 și 30 de ani.
Recomandate
ING Bank România a ajuns la 2 milioane de clienți activi, iar creșterea este împinsă de migrarea accelerată către canalele digitale , cu o pondere tot mai mare a creditelor accesate direct din aplicație și cu utilizare intensă a serviciilor de plăți, potrivit Economica . CEO-ul băncii, Mihaela Bîtu, leagă pragul atins de încrederea construită în cei 32 de ani de prezență pe piața locală și de recomandările clienților. „Atingerea pragului de 2 milioane de clienți activi este o bornă importantă pentru ING (…) Avem 2 milioane de motive să continuăm să inovăm și să fim mai buni, în fiecare zi.” Home’Bank, principalul „front office” al băncii Aplicația Home’Bank a evoluat de la o soluție disponibilă în 2006 doar pe desktop, cu funcționalități limitate, la principalul punct de contact dintre clienți și bancă. În prezent, peste 130 de produse și servicii sunt disponibile direct în aplicație. Intensitatea utilizării este ridicată: Home’Bank este accesată de aproximativ 1,5 milioane de ori pe zi, iar în fiecare minut peste 1.000 de utilizatori fac operațiuni în aplicație. Unul din patru utilizatori intră între 6:00 și 7:00, iar intervalul 11:00–14:00 este cel mai activ, cu peste trei logări per utilizator. Credite și plăți: mutarea în digital se vede în indicatori Digitalizarea se reflectă direct în distribuția produselor. În 2026, șapte din zece credite acordate de ING au fost accesate din aplicație, în creștere de la șase din zece în anul anterior. Pe zona de plăți, 1,5 milioane de clienți sunt înrolați în RoPay , iar jumătate dintre aceștia au trimis bani prietenilor folosind doar numărul de telefon. Adopția plăților cu telefonul mobil se extinde și dincolo de segmentul tânăr: la clienții de 18–24 de ani, 60% din valoarea cumpărăturilor este plătită cu telefonul, iar în primele cinci luni din 2026 valoarea plăților cu dispozitive mobile a crescut cu peste 20% atât pentru clienții între 40 și 60 de ani, cât și pentru cei peste 60 de ani, față de aceeași perioadă a anului trecut. Recomandările și IMM-urile, canale cu impact în achiziție și utilizare În perioada ianuarie–mai 2026, 43% dintre clienții noi au venit prin programul „Bring a Friend”, iar jumătate dintre aceștia au sub 24 de ani, conform datelor citate. În segmentul IMM, banca indică un nivel foarte ridicat de activitate: 98% dintre clienții ING Business Banking sunt activi. Operațional, deschiderea unui cont de companie poate fi făcută în aproximativ 15 minute, iar un cont suplimentar în unu–două minute. Totodată, 87% dintre produsele pentru companii sunt disponibile online, 80% dintre logările în ING Business se fac de pe mobil, iar 99% dintre utilizatori au avut cel puțin o autentificare în ultimele trei luni. Pentru piață, pragul de 2 milioane de clienți devine relevant nu doar ca dimensiune, ci ca semnal că distribuția produselor bancare se mută decisiv în aplicații, inclusiv pentru credite și pentru segmentul de antreprenori. [...]
ING introduce în Home’Bank un buton de blocare instant a contului în caz de fraudă , o schimbare operațională care mută o parte din reacția la incidente din call center direct în aplicație, potrivit Profit . Noua funcționalitate se numește SAFEbutton și este gândită pentru situațiile în care clientul suspectează acces neautorizat sau transferuri frauduloase. Până acum, din Home’Bank exista opțiunea de a bloca doar cardurile. Dacă apăreau suspiciuni privind transferuri neautorizate sau accesul atacatorilor la cont, clientul trebuia să contacteze banca pentru blocarea contului. Odată cu SAFEbutton, blocarea se poate face „instant, direct din Home’Bank”, conform mesajului transmis de bancă. „În Home’Bank ai multe instrumente care te țin în siguranță zi de zi. Iar acum, cu noile funcționalități SAFE, ai și un buton care îți vine în ajutor instant atunci când ai orice suspiciune de fraudă.” Ce se schimbă pentru clienți, în practică Banca precizează că blocarea temporară a cardului rămâne disponibilă ca opțiune separată, pentru cazurile în care clientul vede o tranzacție cu cardul pe care nu o recunoaște, fără a fi necesară blocarea tuturor conturilor. În paralel cu SAFEbutton, ING anunță și o serie mai amplă de modificări legate de utilizarea Home’Bank, opțiuni pentru carduri și plăți, precum și actualizări de tarife și documente contractuale. Calendarul modificărilor în Home’Bank: PIN în loc de parolă Începând din octombrie 2026, modificările vor fi introduse treptat în Home’Bank, iar banca recomandă activarea lor cât mai curând după ce devin disponibile în aplicație. În cursul anului 2027, varianta actuală bazată pe parolă și cod de utilizator va fi retrasă complet. Schimbarea centrală: parola folosită în prezent pentru Home’Bank va fi înlocuită cu un cod PIN din 5 cifre, setat pe dispozitivul mobil de încredere (Android/iOS). După stabilirea PIN-ului, codul de utilizator nu va mai fi folosit la accesarea Home’Bank. Pentru utilizarea aplicației pe mai multe dispozitive, fiecare va trebui înregistrat ca „dispozitiv de încredere” și va avea propriul PIN, care poate fi folosit doar pe dispozitivul pentru care a fost setat. Autentificarea biometrică (amprentă/recunoaștere facială) rămâne disponibilă, atât pentru acces, cât și pentru autorizarea operațiunilor. Notificări și tarife: scumpire la Alerte SMS, push gratuit Odată cu actualizarea metodei de autentificare și aprobare a operațiunilor, notificările push vor fi trimise automat pe toate dispozitivele înregistrate ca fiind de încredere. Dacă utilizatorul dezactivează notificările push, acestea se opresc pe toate dispozitivele. Pe zona de tarife, ING anunță că, din 15.10.2026, tariful pentru serviciul Alerte SMS se modifică de la 5 lei/lună la 10 lei/lună. Alternativa indicată de bancă este activarea notificărilor push din Home’Bank, care sunt gratuite. Comisioane și limite: transferuri interbancare mai scumpe pentru un segment de clienți, limite zilnice reduse la card Din decembrie 2026, pentru clienții cu ING Go care nu îndeplinesc condițiile privind veniturile recurente, comisionul pentru transferurile interbancare în lei și euro se modifică de la 5 lei/transfer la 6 lei/transfer. Banca menționează că acest comision rămâne 0 pentru anumite categorii de clienți, între care cei care îndeplinesc condițiile de venituri recurente (minimum 700 lei lunar încasați în cont și cel puțin o plată lunară), cei cu vârsta între 18 și 24 de ani, deținătorii opțiunii Gold, clienții care au atașat un ING Young, clienții vulnerabili financiar cu ING Elementar și cei cu pachetele ING More sau ING Extra. Tot din perspectiva de securitate, începând cu noiembrie 2026, ING anunță reducerea limitelor zilnice de tranzacționare pentru plățile cu cardul. Clienții vor putea vedea limitele aplicabile în documentul „Limite Standard” anexat și le vor putea modifica din Home’Bank, cu afișarea termenului de valabilitate al noilor limite. Plăți contactless cu RoPay , la final de an Banca mai indică lansarea, la final de an, a plăților contactless (NFC) cu RoPay, atât între persoane fizice (prin apropierea telefoanelor, fără introducerea manuală a datelor/IBAN-ului), cât și la comercianți, prin apropierea telefonului de POS. Pentru plățile între persoane, este necesar ca ambele părți să aibă aplicația de mobile banking și ca banca lor să ofere serviciul RoPay pentru plăți instant contactless. [...]
ING Bank România introduce apeluri automate care permit clienților să oprească în timp real tranzacțiile suspecte , o măsură operațională menită să reducă fraudele generate prin „inginerie socială” (manipularea utilizatorilor pentru a autoriza singuri plăți), potrivit Ziarul Financiar . Serviciul, numit SAFEcall , este declanșat atunci când sistemele băncii identifică tranzacții considerate neobișnuite față de comportamentul obișnuit al clientului. În acel moment, clientul primește automat un apel de la numărul dedicat 0374.647.233 (037INGSAFE) și poate decide imediat dacă tranzacția este legitimă sau nu. Cum funcționează SAFEcall și ce decizie ia clientul În timpul apelului automat, clientul are două opțiuni, prin apăsarea unei taste: confirmă tranzacția apăsând tasta 9; respinge tranzacția apăsând tasta 1, dacă nu o recunoaște sau suspectează că a fost manipulat să o facă. Alin Becheanu , head of fraud monitoring & prevention la ING Bank România, leagă direct utilitatea serviciului de tipul de fraudă care domină în prezent: „Fraudele financiare din prezent se bazează, în principal, pe tehnici de inginerie socială, prin care utilizatorii sunt manipulaţi şi determinaţi să realizeze tranzacţii frauduloase. La ING, investim constant în soluţii de prevenire a fraudelor. Ne dorim să construim un parteneriat real cu clienţii noştri pentru eliminarea fraudelor financiare, iar prin noul serviciu ING SAFEcall, aceştia au puterea să oprească frauda chiar atunci când se întâmplă.“ De ce mizează banca pe apeluri automate și un număr dedicat ING precizează că apelurile vor folosi vocea „Mariei”, cunoscută clienților din call center, pentru a ajuta la identificarea apelurilor autentice și pentru a reduce riscul tentativelor de impersonare (când atacatorii se dau drept bancă). Clienții sunt încurajați să salveze în agendă numărul oficial al serviciului. Context: ce tipuri de fraude vizează noul mecanism Lansarea SAFEcall vine pe fondul creșterii fraudelor bazate pe phishing (mesaje sau site-uri care imită instituții reale), apeluri telefonice false și alte metode de inginerie socială. Printre scenariile frecvente menționate de bancă se află: mesaje care cer „actualizarea urgentă” a datelor bancare; linkuri către site-uri false; apeluri în numele unor instituții financiare sau autorități; solicitări de instalare a aplicațiilor de acces la distanță; cereri de divulgare a codurilor OTP (coduri unice de autorizare) sau a datelor cardului. ING mai transmite că nicio instituție bancară nu va solicita niciodată, prin telefon sau mesaje, date de autentificare, parole, coduri OTP, accesarea unor credite sau inițierea de transferuri către conturi necunoscute. [...]
Banca Transilvania își accelerează atragerea de clienți din diaspora prin canale digitale , după ce 18.000 de români din străinătate și-au deschis cont de la începutul anului, în principal prin aplicațiile BT Pay și BT Pay Italia, potrivit Banca Transilvania . Cele mai multe conturi noi au venit de la români care locuiesc în Italia, Marea Britanie și Germania, semnalând o cerere în creștere pentru relația bancară la distanță cu România. Digitalizarea, canalul principal de creștere pe segmentul diaspora Banca indică două direcții care susțin această dinamică: deschiderea de cont prin aplicații și consumul de informație prin platforme dedicate. Pe lângă conturile deschise prin BT Pay/BT Pay Italia sau în unitățile din România și Italia, platformele online BT pentru Diaspora și BT Italia au cumulat aproape 1 milion de accesări în acest an. Conținutul acestor platforme include soluții de „banking de zi cu zi” (servicii bancare curente), recomandări de gestionare a banilor, informații despre siguranța online și acces la programul de educație financiară FIT – Finanțe pe Înțelesul Tuturor. Ce nevoi acoperă: transferuri, economii, investiții, planuri de revenire Pentru românii din străinătate, relația financiară cu România rămâne legată de transferuri către familie, economii, investiții sau planuri de întoarcere în țară. În acest context, banca susține că soluțiile digitale și resursele online simplifică administrarea banilor indiferent de țara în care se află clientul. Stimulente comerciale: cashback și dobândă dublă, cu condiții și plafon BT leagă atragerea de clienți noi din diaspora și de o campanie cu beneficii punctuale: până la 100 de euro cashback (aprox. 510 lei) pentru cei care: deschid cont online prin BT Pay; plătesc prin BT Pay cu un card BT în lei sau euro, în magazine fizice și online; se înscriu pe pagina campaniei . dobândă dublă pentru prima lună de economisire , pentru primele 500 de persoane care, începând cu 10 august 2026 , deschid cont curent prin BT Pay și își fac un cont de economii în lei sau euro la Banca Transilvania. BT Pay Italia: IBAN italian și încasări fără comision de încasare Pentru rezidenții din Italia, BT promovează BT Pay Italia, care include IBAN italian , astfel încât veniturile din Italia pot fi încasate în cont BT fără comision de încasare , alături de card digital și transferuri instant. Pentru noii clienți BT Pay, banca menționează emiterea imediată a cardului de debit digital în aplicație, iar ulterior livrarea cardului fizic la agenție sau la adresa dorită; alimentarea cardului se poate face prin transfer IBAN sau cu un card de la altă bancă adăugat în aplicație. Indicator de satisfacție: NPS 86 pentru clienții atrași prin BT Pay Interesul pentru deschiderea de cont la distanță este susținut, în comunicarea băncii, și de un indicator de satisfacție: clienții care au devenit clienți prin BT Pay au acordat aplicației un Net Promoter Score (NPS) de 86 din 100 , unul dintre cele mai ridicate din studiul intern al băncii privind satisfacția clienților, aferent anului 2025 și primelor luni din 2026. (NPS este un scor care măsoară probabilitatea ca un client să recomande un serviciu.) [...]
BNR spune că avertismentul european despre IA are rol preventiv și nu indică un risc iminent pentru bănci , iar analiza riscurilor cibernetice nu trebuie interpretată ca un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunțarea la serviciile financiare digitale, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine după avertismentul publicat la începutul lunii iulie de Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) privind riscurile cibernetice generate de modelele avansate de inteligență artificială. „Analiza prudentă a riscurilor cibernetice nu trebuie, prin urmare, confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunţarea la serviciile financiare digitale.” Ce înseamnă, de fapt, avertismentul CERS BNR explică faptul că avertismentul CERS este un instrument de politică macroprudențială (adică un set de măsuri și semnale pentru limitarea riscurilor la nivelul întregului sistem financiar), adresat autorităților și instituțiilor financiare, cu scopul de a consolida reziliența sistemului financiar european în contextul dezvoltării modelelor de inteligență artificială. Banca centrală precizează că documentul nu anunță producerea unui incident și nu sugerează inevitabilitatea unui blocaj sistemic al sectorului financiar. Cum spune BNR că monitorizează riscurile cibernetice Potrivit băncii centrale, supravegherea include monitorizarea riscurilor operaționale și cibernetice prin: supravegherea băncilor și a infrastructurilor pieței financiare; analiza incidentelor raportate; teste periodice de reziliență cibernetică; exerciții de testare la stres din perspectiva riscului cibernetic; teste avansate de reziliență cibernetică, derulate cu regularitate încă din 2024 de infrastructurile pieței financiare și de instituțiile de credit sistemice, care simulează tehnici folosite de atacatori avansați. BNR mai arată că cel mai recent exercițiu de testare la nivelul infrastructurilor pieței financiare și al instituțiilor de credit sistemice nu a identificat vulnerabilități operaționale semnificative, iar băncile evaluate au demonstrat că pot activa planurile de continuitate și procedurile de gestionare a crizelor. Numerarul rămâne „plan de rezervă”, dar cu riscuri BNR subliniază că numerarul rămâne o componentă importantă a sistemului monetar și poate ajuta la continuitatea plăților în situații excepționale. În același timp, avertizează că păstrarea unor sume mari în afara sistemului bancar implică riscuri de furt, pierdere sau distrugere. Instituția reamintește și că depozitele eligibile sunt garantate în limita echivalentului a 100.000 de euro (aprox. 523.000 lei) pentru fiecare deponent, la fiecare bancă. În plus, BNR indică date din Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2024 : numerarul în circulație era de 120,3 miliarde lei, gradul de disponibilitate ajungea la 98%, iar rețeaua de bancomate deservea aproximativ 13,4 milioane de persoane (71% din populația rezidentă de peste 15 ani), toate localitățile urbane având cel puțin un bancomat. Context: de ce a apărut avertismentul european CERS a publicat la 7 iulie 2026 Avertismentul CERS/2026/3 privind riscurile cibernetice sistemice generate de modelele de inteligență artificială de frontieră. Documentul arată că aceste modele pot crește viteza, amploarea și sofisticarea atacurilor cibernetice și pot modifica structural profilul de risc al sistemului financiar european. La analiza tehnică ce a fundamentat avertismentul au participat și experți ai BNR. [...]
Banca Transilvania a intrat în selecția Superbrands România 2026–2027 , o recunoaștere care funcționează ca un indicator de încredere și diferențiere într-o piață bancară în care reputația influențează direct atragerea și retenția clienților, potrivit Banca Transilvania . Programul Superbrands este descris ca un demers internațional care evidențiază brandurile apreciate pentru „încredere, relevanță și capacitatea de a crea valoare pe termen lung”. În definiția din material, un „Superbrand” este ales constant de consumatori, oferă avantaje semnificative față de concurență și depășește beneficiile strict funcționale. Cum a fost făcută selecția Evaluarea Consumer Superbrands 2026–2027 a avut două etape: În prima etapă, 30 de membri ai Consiliului Onorific Superbrands au evaluat peste 1.900 de branduri din 61 de categorii, pe criterii precum reputație, încredere, calitate și diferențiere pe piață. Ulterior, lista rezultată a fost analizată printr-un studiu în rândul a 1.500 de consumatori din mediul urban. Top 20 Superbrands România: cine mai este pe listă În top 20 al brandurilor desemnate eligibile pentru statutul de Superbrand apar, între altele, Dedeman, Uber, eMAG, Netflix, Glovo, Samsung, Apple, OMV, Lidl, IKEA și Coca-Cola, alături de Banca Transilvania. Ce urmează în programul Superbrands 2026–2027 Selecția este prezentată ca o etapă din programul Superbrands România 2026–2027, care va continua cu includerea poveștilor brandurilor în „Cartea Superbrands România” și cu organizarea Galei Superbrands, programată pentru 2027. [...]
