Știri
Știri din categoria Bănci
ING Bank România a raportat un profit brut de 667,4 milioane lei în S1, în scădere cu 29,2%, pe fondul încetinirii creșterii economice și al majorării taxării sectorului bancar, potrivit Profit. În același timp, banca a continuat să crească pe creditare și să atragă clienți noi, ceea ce indică o presiune pe profitabilitate, nu o frânare a activității comerciale.
Activitatea de creditare și-a menținut „dinamica pozitivă”, cu o creștere de 14,9% a volumelor, până la 52 miliarde lei. Depozitele au avansat cu 5,4%, la 72,5 miliarde lei, semn că economisirea rămâne atractivă pentru clienți, în pofida contextului economic.
Banca a atras 120.000 de clienți noi în prima jumătate a anului. CEO-ul ING Bank România, Mihaela Bîtu, spune că 50.000 dintre clienții noi din acest semestru au sub 24 de ani și că instituția a ajuns la 2 milioane de clienți activi (persoane fizice și juridice), dintr-un total de 2,2 milioane de clienți.
„Prima jumătate a anului a marcat un început solid pentru ING Bank România, susținut de o dinamică comercială bună și o performanță financiară reziliență.”
Din octombrie 2026, ING introduce treptat modificări de utilizare pentru Home’Bank, inclusiv trecerea la autentificare cu PIN (5 cifre) în locul parolei și eliminarea codului de utilizator. În 2027, varianta actuală bazată pe parolă și cod de utilizator ar urma să fie retrasă complet.
Pe zona de costuri pentru clienți, banca anunță:
Separat, banca anunță și reducerea limitelor zilnice pentru plățile cu cardul începând cu noiembrie 2026, precum și lansarea la final de an a plăților contactless (NFC) cu RoPay, inclusiv între persoane fizice și la comercianți.
ING menționează și rolul de aranjor într-o emisiune de obligațiuni suverane de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei), descrisă ca cea mai mare tranzacție de acest tip realizată de România, structurată în trei tranșe cu maturități de 5, 10 și 30 de ani.
Recomandate
ING Bank România a ajuns la 2 milioane de clienți activi, iar creșterea este împinsă de migrarea accelerată către canalele digitale , cu o pondere tot mai mare a creditelor accesate direct din aplicație și cu utilizare intensă a serviciilor de plăți, potrivit Economica . CEO-ul băncii, Mihaela Bîtu, leagă pragul atins de încrederea construită în cei 32 de ani de prezență pe piața locală și de recomandările clienților. „Atingerea pragului de 2 milioane de clienți activi este o bornă importantă pentru ING (…) Avem 2 milioane de motive să continuăm să inovăm și să fim mai buni, în fiecare zi.” Home’Bank, principalul „front office” al băncii Aplicația Home’Bank a evoluat de la o soluție disponibilă în 2006 doar pe desktop, cu funcționalități limitate, la principalul punct de contact dintre clienți și bancă. În prezent, peste 130 de produse și servicii sunt disponibile direct în aplicație. Intensitatea utilizării este ridicată: Home’Bank este accesată de aproximativ 1,5 milioane de ori pe zi, iar în fiecare minut peste 1.000 de utilizatori fac operațiuni în aplicație. Unul din patru utilizatori intră între 6:00 și 7:00, iar intervalul 11:00–14:00 este cel mai activ, cu peste trei logări per utilizator. Credite și plăți: mutarea în digital se vede în indicatori Digitalizarea se reflectă direct în distribuția produselor. În 2026, șapte din zece credite acordate de ING au fost accesate din aplicație, în creștere de la șase din zece în anul anterior. Pe zona de plăți, 1,5 milioane de clienți sunt înrolați în RoPay , iar jumătate dintre aceștia au trimis bani prietenilor folosind doar numărul de telefon. Adopția plăților cu telefonul mobil se extinde și dincolo de segmentul tânăr: la clienții de 18–24 de ani, 60% din valoarea cumpărăturilor este plătită cu telefonul, iar în primele cinci luni din 2026 valoarea plăților cu dispozitive mobile a crescut cu peste 20% atât pentru clienții între 40 și 60 de ani, cât și pentru cei peste 60 de ani, față de aceeași perioadă a anului trecut. Recomandările și IMM-urile, canale cu impact în achiziție și utilizare În perioada ianuarie–mai 2026, 43% dintre clienții noi au venit prin programul „Bring a Friend”, iar jumătate dintre aceștia au sub 24 de ani, conform datelor citate. În segmentul IMM, banca indică un nivel foarte ridicat de activitate: 98% dintre clienții ING Business Banking sunt activi. Operațional, deschiderea unui cont de companie poate fi făcută în aproximativ 15 minute, iar un cont suplimentar în unu–două minute. Totodată, 87% dintre produsele pentru companii sunt disponibile online, 80% dintre logările în ING Business se fac de pe mobil, iar 99% dintre utilizatori au avut cel puțin o autentificare în ultimele trei luni. Pentru piață, pragul de 2 milioane de clienți devine relevant nu doar ca dimensiune, ci ca semnal că distribuția produselor bancare se mută decisiv în aplicații, inclusiv pentru credite și pentru segmentul de antreprenori. [...]
ING Bank România introduce apeluri automate care permit clienților să oprească în timp real tranzacțiile suspecte , o măsură operațională menită să reducă fraudele generate prin „inginerie socială” (manipularea utilizatorilor pentru a autoriza singuri plăți), potrivit Ziarul Financiar . Serviciul, numit SAFEcall , este declanșat atunci când sistemele băncii identifică tranzacții considerate neobișnuite față de comportamentul obișnuit al clientului. În acel moment, clientul primește automat un apel de la numărul dedicat 0374.647.233 (037INGSAFE) și poate decide imediat dacă tranzacția este legitimă sau nu. Cum funcționează SAFEcall și ce decizie ia clientul În timpul apelului automat, clientul are două opțiuni, prin apăsarea unei taste: confirmă tranzacția apăsând tasta 9; respinge tranzacția apăsând tasta 1, dacă nu o recunoaște sau suspectează că a fost manipulat să o facă. Alin Becheanu , head of fraud monitoring & prevention la ING Bank România, leagă direct utilitatea serviciului de tipul de fraudă care domină în prezent: „Fraudele financiare din prezent se bazează, în principal, pe tehnici de inginerie socială, prin care utilizatorii sunt manipulaţi şi determinaţi să realizeze tranzacţii frauduloase. La ING, investim constant în soluţii de prevenire a fraudelor. Ne dorim să construim un parteneriat real cu clienţii noştri pentru eliminarea fraudelor financiare, iar prin noul serviciu ING SAFEcall, aceştia au puterea să oprească frauda chiar atunci când se întâmplă.“ De ce mizează banca pe apeluri automate și un număr dedicat ING precizează că apelurile vor folosi vocea „Mariei”, cunoscută clienților din call center, pentru a ajuta la identificarea apelurilor autentice și pentru a reduce riscul tentativelor de impersonare (când atacatorii se dau drept bancă). Clienții sunt încurajați să salveze în agendă numărul oficial al serviciului. Context: ce tipuri de fraude vizează noul mecanism Lansarea SAFEcall vine pe fondul creșterii fraudelor bazate pe phishing (mesaje sau site-uri care imită instituții reale), apeluri telefonice false și alte metode de inginerie socială. Printre scenariile frecvente menționate de bancă se află: mesaje care cer „actualizarea urgentă” a datelor bancare; linkuri către site-uri false; apeluri în numele unor instituții financiare sau autorități; solicitări de instalare a aplicațiilor de acces la distanță; cereri de divulgare a codurilor OTP (coduri unice de autorizare) sau a datelor cardului. ING mai transmite că nicio instituție bancară nu va solicita niciodată, prin telefon sau mesaje, date de autentificare, parole, coduri OTP, accesarea unor credite sau inițierea de transferuri către conturi necunoscute. [...]
BNR spune că avertismentul european despre IA are rol preventiv și nu indică un risc iminent pentru bănci , iar analiza riscurilor cibernetice nu trebuie interpretată ca un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunțarea la serviciile financiare digitale, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine după avertismentul publicat la începutul lunii iulie de Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) privind riscurile cibernetice generate de modelele avansate de inteligență artificială. „Analiza prudentă a riscurilor cibernetice nu trebuie, prin urmare, confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunţarea la serviciile financiare digitale.” Ce înseamnă, de fapt, avertismentul CERS BNR explică faptul că avertismentul CERS este un instrument de politică macroprudențială (adică un set de măsuri și semnale pentru limitarea riscurilor la nivelul întregului sistem financiar), adresat autorităților și instituțiilor financiare, cu scopul de a consolida reziliența sistemului financiar european în contextul dezvoltării modelelor de inteligență artificială. Banca centrală precizează că documentul nu anunță producerea unui incident și nu sugerează inevitabilitatea unui blocaj sistemic al sectorului financiar. Cum spune BNR că monitorizează riscurile cibernetice Potrivit băncii centrale, supravegherea include monitorizarea riscurilor operaționale și cibernetice prin: supravegherea băncilor și a infrastructurilor pieței financiare; analiza incidentelor raportate; teste periodice de reziliență cibernetică; exerciții de testare la stres din perspectiva riscului cibernetic; teste avansate de reziliență cibernetică, derulate cu regularitate încă din 2024 de infrastructurile pieței financiare și de instituțiile de credit sistemice, care simulează tehnici folosite de atacatori avansați. BNR mai arată că cel mai recent exercițiu de testare la nivelul infrastructurilor pieței financiare și al instituțiilor de credit sistemice nu a identificat vulnerabilități operaționale semnificative, iar băncile evaluate au demonstrat că pot activa planurile de continuitate și procedurile de gestionare a crizelor. Numerarul rămâne „plan de rezervă”, dar cu riscuri BNR subliniază că numerarul rămâne o componentă importantă a sistemului monetar și poate ajuta la continuitatea plăților în situații excepționale. În același timp, avertizează că păstrarea unor sume mari în afara sistemului bancar implică riscuri de furt, pierdere sau distrugere. Instituția reamintește și că depozitele eligibile sunt garantate în limita echivalentului a 100.000 de euro (aprox. 523.000 lei) pentru fiecare deponent, la fiecare bancă. În plus, BNR indică date din Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2024 : numerarul în circulație era de 120,3 miliarde lei, gradul de disponibilitate ajungea la 98%, iar rețeaua de bancomate deservea aproximativ 13,4 milioane de persoane (71% din populația rezidentă de peste 15 ani), toate localitățile urbane având cel puțin un bancomat. Context: de ce a apărut avertismentul european CERS a publicat la 7 iulie 2026 Avertismentul CERS/2026/3 privind riscurile cibernetice sistemice generate de modelele de inteligență artificială de frontieră. Documentul arată că aceste modele pot crește viteza, amploarea și sofisticarea atacurilor cibernetice și pot modifica structural profilul de risc al sistemului financiar european. La analiza tehnică ce a fundamentat avertismentul au participat și experți ai BNR. [...]
Banca Transilvania a intrat în selecția Superbrands România 2026–2027 , o recunoaștere care funcționează ca un indicator de încredere și diferențiere într-o piață bancară în care reputația influențează direct atragerea și retenția clienților, potrivit Banca Transilvania . Programul Superbrands este descris ca un demers internațional care evidențiază brandurile apreciate pentru „încredere, relevanță și capacitatea de a crea valoare pe termen lung”. În definiția din material, un „Superbrand” este ales constant de consumatori, oferă avantaje semnificative față de concurență și depășește beneficiile strict funcționale. Cum a fost făcută selecția Evaluarea Consumer Superbrands 2026–2027 a avut două etape: În prima etapă, 30 de membri ai Consiliului Onorific Superbrands au evaluat peste 1.900 de branduri din 61 de categorii, pe criterii precum reputație, încredere, calitate și diferențiere pe piață. Ulterior, lista rezultată a fost analizată printr-un studiu în rândul a 1.500 de consumatori din mediul urban. Top 20 Superbrands România: cine mai este pe listă În top 20 al brandurilor desemnate eligibile pentru statutul de Superbrand apar, între altele, Dedeman, Uber, eMAG, Netflix, Glovo, Samsung, Apple, OMV, Lidl, IKEA și Coca-Cola, alături de Banca Transilvania. Ce urmează în programul Superbrands 2026–2027 Selecția este prezentată ca o etapă din programul Superbrands România 2026–2027, care va continua cu includerea poveștilor brandurilor în „Cartea Superbrands România” și cu organizarea Galei Superbrands, programată pentru 2027. [...]
Curtea de Apel București a refuzat să blocheze ancheta Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR , menținând astfel calendarul de sancționare și contestare pentru băncile vizate, potrivit Profit . Decizia contează pentru piață fiindcă limitează posibilitatea băncilor de a întârzia, pe cale procedurală, finalizarea investigațiilor și mută disputa în etapa litigiilor pe fond, după comunicarea motivării. Raiffeisen Bank ceruse suspendarea procedurilor administrative din investigația Consiliului Concurenței (inclusiv amânarea deliberărilor și a deciziei), până la soluționarea definitivă a unui alt dosar în care banca reclamase refuzul accesului la unele documente din investigație. Miza era ca investigația să fie „înghețată” până când instanța ar fi tranșat disputa privind accesul la dosar. Consiliul Concurenței a arătat în instanță că o suspendare ar putea produce efecte pe o perioadă nedeterminată și ar afecta „grav și definitiv” investigația. În paralel, autoritatea s-a mișcat rapid: cererea de ordonanță președințială a fost depusă pe 2 iunie, iar pronunțarea a venit pe 9 iunie; între timp, pe 5 iunie plenul Consiliului se întrunise și adoptase deja decizia, anunțată ulterior prin comunicat pe 7 iunie. De ce a pierdut Raiffeisen: accesul la documente confidențiale se contestă odată cu decizia finală În motivare, instanța a făcut trimitere la articolul 45 din Legea Concurenței 21/1996, care limitează accesul la dosar atunci când este vorba despre secrete de afaceri, informații confidențiale sau documente interne și stabilește că ordinul președintelui Consiliului privind accesul la documente confidențiale poate fi atacat doar odată cu decizia de finalizare a investigației. Judecătorul a reținut și că, la data judecății, decizia de finalizare a investigației fusese deja luată, urmând să fie transmisă părților în termen de 120 de zile. În acest cadru, banca va putea formula acțiune atât împotriva deciziei, cât și împotriva ordinului președintelui Consiliului prin care i-a fost refuzat accesul complet. Raiffeisen solicitase, între altele, opis complet al dosarului, acces integral la corespondența dintre Consiliul Concurenței și BNR, acces la datele Refinitiv (fost Reuters) și la baza de date cu cotații, precum și la răspunsurile altor bănci la un chestionar al autorității și la setul de date/graficele analizei economice. Banca a susținut că fără aceste documente nu își poate pregăti apărarea și că suspendarea era necesară pentru a preveni o pagubă „iminentă și ireparabilă”. Context: amenzi record și următorul pas – planuri de conformare și litigii În dosarul ROBOR, băncile au primit amenzi record, descrise de Profit ca fiind de 5–7% din veniturile brute, în total circa 710 milioane de euro (aprox. 3,6 miliarde lei). În material sunt menționate explicit: Raiffeisen Bank: amendă de 442,5 milioane lei Banca Comercială Română (BCR): amendă de 577,4 milioane lei După primirea motivării deciziei, băncile vor avea la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta planuri privind modul în care vor elimina practicile anticoncurențiale constatate de Consiliu, mai notează publicația. În paralel, disputa se mută în instanță: băncile așteaptă redactarea deciziei pentru a începe litigiile împotriva Consiliului Concurenței. Un risc suplimentar, semnalat în articol, este că BNR a avertizat că eventualele litigii inițiate de clienți care s-ar considera păgubiți ar putea genera pierderi chiar mai mari decât cele din amenzi. Ce este în joc în dosarul ROBOR Potrivit explicațiilor din articol, Consiliul Concurenței susține că băncile nu ar fi făcut un cartel propriu-zis pentru manipularea ROBOR, însă că, prin comportamentul din procesul zilnic de fixing și prin transparența cotațiilor, ar fi influențat nivelul ROBOR cu „fracțiuni de procent”. ROBOR este un reper pentru o parte dintre creditele în lei cu dobândă variabilă, iar investigația a început în 2022, pe fondul creșterii abrupte a dobânzilor odată cu inflația ridicată și majorarea ratei-cheie de către BNR. [...]
BNR avertizează că amenzile din dosarul ROBOR pot lovi creditarea și costul finanțării statului , într-un document intern care califică situația drept „critică”, potrivit Profit . Miza, dincolo de sancțiunea în sine, este efectul de propagare: diminuarea profitabilității băncilor ar putea reduce capacitatea de finanțare a populației și companiilor și ar putea influența percepția investitorilor și a agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România. Consiliul Concurenței a anunțat luna trecută sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), pentru încălcarea normelor de concurență prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile au fost amendate cu 5-7% din veniturile brute, pentru metodologii comune, comunicări între traderi și publicarea cotațiilor ROBOR în perioada de fixing, astfel încât s-au putut influența una pe cealaltă, fără ca autoritatea să rețină existența unui cartel. Profit notează că sunt cele mai mari amenzi aplicate până acum de autoritatea de concurență. De ce spune BNR că situația este „critică” Într-un document oficial redactat în această lună și analizat de publicație, BNR (cabinetul guvernatorului Mugur Isărescu ) susține că nivelul amenzii propuse generează un „prejudiciu direct semnificativ” pentru băncile vizate și poate produce efecte negative asupra stabilității financiare, asupra intermedierii bancare și asupra economiei în ansamblu, inclusiv asupra percepției agențiilor de rating. Banca centrală argumentează și că estimarea unei influențe asupra ROBOR ar presupune definirea unui nivel de referință „corect” al indicelui, adică nivelul pe care l-ar fi avut în absența presupusei creșteri artificiale. În lipsa datelor care să permită determinarea acestui nivel ipotetic, BNR afirmă că procentul creșterii artificiale nu poate fi calculat „în mod obiectiv”, iar în consecință nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor. „În consecință, nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor rezultat ca urmare a acestei presupuse creșteri (...). Prin urmare, în această ipoteză, singurul prejudiciu care poate fi estimat este cel produs asupra stabilității financiare”, susține banca centrală. Canalele de impact invocate: capital, creditare, finanțe publice BNR indică trei categorii principale de efecte, în logica sa, dacă amenda rămâne la un nivel „excepțional”: prejudiciu financiar direct pentru instituțiile de credit vizate, cu efect de reducere a rentabilității sectorului bancar și, implicit, a capacității de a genera capital intern și de a menține rezerve adecvate; impact asupra stabilității financiare și capacității de creditare , inclusiv prin deteriorarea percepției investitorilor, creditorilor externi și agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România; implicații asupra economiei și finanțelor publice , printr-o posibilă reducere a activității economice, afectarea investițiilor și consumului, dar și prin efecte asupra veniturilor bugetare (impozit pe profit și alte taxe), respectiv asupra costurilor de finanțare ale statului. În document, BNR leagă explicit diminuarea profitabilității de o posibilă temperare a finanțării economiei, pe fondul cerințelor stricte de capital și lichiditate din sistemul bancar. Disputa de fond cu autoritatea de concurență Pe baza argumentelor oficiale disponibile până la data documentului (02.07.2026), BNR afirmă că nu înțelege fundamentul deciziei Consiliului Concurenței și cere prudență în interpretarea concluziilor. „Pe baza argumentelor furnizate până la acest moment, nu înțelegem fundamentul deciziei autorității de concurență și, prin urmare, concluziile acesteia ar trebui interpretate cu prudență”, conchide BNR. În paralel cu amenzile, investigația are și o componentă de reglementare: în materialul citat se arată că raportul de investigație a inclus interdicții și recomandări care vizează participarea la fixingul ROBOR și chiar teme precum comunicările publice/private privind estimări de inflație și dobânzi, precum și recomandări către BNR, Guvern și Parlament pentru modificări. Ce urmează depinde de parcursul contestărilor și de modul în care vor fi implementate eventualele schimbări de procedură pentru stabilirea ROBOR, în condițiile în care organizarea fixingului și obligațiile băncilor sunt sub reglementările BNR, iar Consiliul Concurenței a acordat un termen de două luni pentru formularea unei noi proceduri. [...]
