Știri
Știri din categoria Bănci

ING introduce în Home’Bank un buton de blocare instant a contului în caz de fraudă, o schimbare operațională care mută o parte din reacția la incidente din call center direct în aplicație, potrivit Profit. Noua funcționalitate se numește SAFEbutton și este gândită pentru situațiile în care clientul suspectează acces neautorizat sau transferuri frauduloase.
Până acum, din Home’Bank exista opțiunea de a bloca doar cardurile. Dacă apăreau suspiciuni privind transferuri neautorizate sau accesul atacatorilor la cont, clientul trebuia să contacteze banca pentru blocarea contului. Odată cu SAFEbutton, blocarea se poate face „instant, direct din Home’Bank”, conform mesajului transmis de bancă.
„În Home’Bank ai multe instrumente care te țin în siguranță zi de zi. Iar acum, cu noile funcționalități SAFE, ai și un buton care îți vine în ajutor instant atunci când ai orice suspiciune de fraudă.”
Banca precizează că blocarea temporară a cardului rămâne disponibilă ca opțiune separată, pentru cazurile în care clientul vede o tranzacție cu cardul pe care nu o recunoaște, fără a fi necesară blocarea tuturor conturilor.
În paralel cu SAFEbutton, ING anunță și o serie mai amplă de modificări legate de utilizarea Home’Bank, opțiuni pentru carduri și plăți, precum și actualizări de tarife și documente contractuale.
Începând din octombrie 2026, modificările vor fi introduse treptat în Home’Bank, iar banca recomandă activarea lor cât mai curând după ce devin disponibile în aplicație. În cursul anului 2027, varianta actuală bazată pe parolă și cod de utilizator va fi retrasă complet.
Schimbarea centrală: parola folosită în prezent pentru Home’Bank va fi înlocuită cu un cod PIN din 5 cifre, setat pe dispozitivul mobil de încredere (Android/iOS). După stabilirea PIN-ului, codul de utilizator nu va mai fi folosit la accesarea Home’Bank.
Pentru utilizarea aplicației pe mai multe dispozitive, fiecare va trebui înregistrat ca „dispozitiv de încredere” și va avea propriul PIN, care poate fi folosit doar pe dispozitivul pentru care a fost setat. Autentificarea biometrică (amprentă/recunoaștere facială) rămâne disponibilă, atât pentru acces, cât și pentru autorizarea operațiunilor.
Odată cu actualizarea metodei de autentificare și aprobare a operațiunilor, notificările push vor fi trimise automat pe toate dispozitivele înregistrate ca fiind de încredere. Dacă utilizatorul dezactivează notificările push, acestea se opresc pe toate dispozitivele.
Pe zona de tarife, ING anunță că, din 15.10.2026, tariful pentru serviciul Alerte SMS se modifică de la 5 lei/lună la 10 lei/lună. Alternativa indicată de bancă este activarea notificărilor push din Home’Bank, care sunt gratuite.
Din decembrie 2026, pentru clienții cu ING Go care nu îndeplinesc condițiile privind veniturile recurente, comisionul pentru transferurile interbancare în lei și euro se modifică de la 5 lei/transfer la 6 lei/transfer. Banca menționează că acest comision rămâne 0 pentru anumite categorii de clienți, între care cei care îndeplinesc condițiile de venituri recurente (minimum 700 lei lunar încasați în cont și cel puțin o plată lunară), cei cu vârsta între 18 și 24 de ani, deținătorii opțiunii Gold, clienții care au atașat un ING Young, clienții vulnerabili financiar cu ING Elementar și cei cu pachetele ING More sau ING Extra.
Tot din perspectiva de securitate, începând cu noiembrie 2026, ING anunță reducerea limitelor zilnice de tranzacționare pentru plățile cu cardul. Clienții vor putea vedea limitele aplicabile în documentul „Limite Standard” anexat și le vor putea modifica din Home’Bank, cu afișarea termenului de valabilitate al noilor limite.
Banca mai indică lansarea, la final de an, a plăților contactless (NFC) cu RoPay, atât între persoane fizice (prin apropierea telefoanelor, fără introducerea manuală a datelor/IBAN-ului), cât și la comercianți, prin apropierea telefonului de POS. Pentru plățile între persoane, este necesar ca ambele părți să aibă aplicația de mobile banking și ca banca lor să ofere serviciul RoPay pentru plăți instant contactless.
Recomandate

ING Bank România a raportat un profit brut de 667,4 milioane lei în S1, în scădere cu 29,2% , pe fondul încetinirii creșterii economice și al majorării taxării sectorului bancar, potrivit Profit . În același timp, banca a continuat să crească pe creditare și să atragă clienți noi, ceea ce indică o presiune pe profitabilitate, nu o frânare a activității comerciale. Activitatea de creditare și-a menținut „dinamica pozitivă”, cu o creștere de 14,9% a volumelor, până la 52 miliarde lei. Depozitele au avansat cu 5,4%, la 72,5 miliarde lei, semn că economisirea rămâne atractivă pentru clienți, în pofida contextului economic. Creștere comercială, dar profit în scădere Banca a atras 120.000 de clienți noi în prima jumătate a anului. CEO-ul ING Bank România, Mihaela Bîtu , spune că 50.000 dintre clienții noi din acest semestru au sub 24 de ani și că instituția a ajuns la 2 milioane de clienți activi (persoane fizice și juridice), dintr-un total de 2,2 milioane de clienți. „Prima jumătate a anului a marcat un început solid pentru ING Bank România, susținut de o dinamică comercială bună și o performanță financiară reziliență.” Ce urmează pentru clienți: schimbări în Home’Bank și tarife mai mari la unele servicii Din octombrie 2026, ING introduce treptat modificări de utilizare pentru Home’Bank, inclusiv trecerea la autentificare cu PIN (5 cifre) în locul parolei și eliminarea codului de utilizator. În 2027, varianta actuală bazată pe parolă și cod de utilizator ar urma să fie retrasă complet. Pe zona de costuri pentru clienți, banca anunță: Alerte SMS : din 15.10.2026, tariful crește de la 5 lei/lună la 10 lei/lună (alternativ, notificările Push rămân gratuite). Transfer interbancar : din decembrie 2026, pentru clienții cu ING Go care nu îndeplinesc condițiile privind veniturile recurente, comisionul se modifică de la 5 lei/transfer la 6 lei/transfer (cu excepții, în funcție de pachet și eligibilitate). Separat, banca anunță și reducerea limitelor zilnice pentru plățile cu cardul începând cu noiembrie 2026, precum și lansarea la final de an a plăților contactless (NFC) cu RoPay, inclusiv între persoane fizice și la comercianți. Context: tranzacție pe piețele externe ING menționează și rolul de aranjor într-o emisiune de obligațiuni suverane de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei ), descrisă ca cea mai mare tranzacție de acest tip realizată de România, structurată în trei tranșe cu maturități de 5, 10 și 30 de ani. [...]

Investigația Consiliului Concurenței asupra scorului FICO ar putea duce la schimbări în modul în care băncile evaluează clienții , dacă se confirmă suspiciunea că actualul mecanism îi penalizează pe cei care cer oferte de la mai multe instituții și le limitează mobilitatea, potrivit Economedia . Ancheta, aflată în derulare de aproximativ doi ani, ar putea fi finalizată în prima jumătate din 2027, după parcurgerea tuturor etapelor procedurale, inclusiv consultarea Comisiei Europene, a declarat Bogdan Chirițoiu , președintele Consiliului Concurenței. Miza: mobilitatea clienților între bănci și compararea ofertelor Suspiciunea autorității vizează modul în care este organizată și realizată scorarea clienților (scorul FICO fiind folosit în evaluarea persoanelor care solicită credite). Concret, Consiliul Concurenței suspectează că un client ar putea fi depunctat dacă solicită condiții de creditare de la mai multe bănci, ceea ce ar descuraja compararea ofertelor și, implicit, schimbarea băncii. „Faptul că este depunctat, ai un scor penalizat, ce înseamnă? Un client poate are un scor mai mic, dacă interoghează mai multe bănci, dacă întreabă de condiții la mai multe bănci. Faptul că în situația asta e depuncta, asta suspectăm noi că e un mecanism care limitează mobilitatea clienților”, a spus președintele Consiliului Concurenței. Chirițoiu a mai precizat că investigația este „aproape gata”, dar trebuie parcurse toate etapele procedurale. Ce riscă băncile, dacă se confirmă încălcarea regulilor de concurență Dacă suspiciunile de încălcare a legislației concurenței se confirmă, băncile vizate riscă amenzi, conform declarațiilor citate. Separat, Chirițoiu a subliniat că investigația privind scorul FICO este distinctă de dosarul ROBOR, în care Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci. Context: ce se întâmplă în dosarul ROBOR, după sancțiuni În dosarul ROBOR, băncile sancționate trebuie să plătească amenzile și să prezinte Consiliului Concurenței planuri de conformare, prin care să arate cum își vor modifica practicile pentru a respecta deciziile autorității. „Băncile vor trebui să implementeze decizia. Ce înseamnă decizia? În primul rând, plata sancțiunii și, în al doilea rând, trebuie să vină la noi pentru aprobare cu un plan de conformare. Trebuie să ne spună cum își vor schimba comportamentul, cum vor modifica modul de funcționare a algoritmului, astfel încât să respecte decizia”, a spus Bogdan Chirițoiu. Potrivit acestuia, prima decizie făcută publică este cea privind CEC Bank, iar alte două decizii sunt secretizate. Chirițoiu a mai spus că deciziile sunt executorii, iar încasarea sancțiunilor intră în atribuțiile ANAF. În plus, persoanele care consideră că au fost prejudiciate de practicile investigate în dosarul ROBOR pot cere despăgubiri în instanță, în baza deciziei Consiliului Concurenței. În prezent, autoritatea se judecă pe cereri de suspendare a deciziilor, etapă care, potrivit estimării lui Chirițoiu, s-ar putea încheia la mijlocul anului viitor, în timp ce procesele pe fond ar putea dura câțiva ani. [...]

BNR introduce în circulație 5 milioane de monede de 50 de bani dedicate lui Constantin Brâncuși , o emisiune care intră în circuitul de numerar și poate ajunge în tranzacțiile de zi cu zi, potrivit Profit . Monedele au valoare nominală de 50 de bani și sunt realizate din alamă, conform informațiilor publicate. Prin volumul anunțat, emisiunea are o prezență potențial semnificativă în circulația curentă, nu doar în zona de colecționare. Ce se schimbă pentru utilizatori și comercianți Pentru public și pentru retail, efectul practic este că aceste monede pot apărea în rest și în plăți cash, în aceleași condiții ca orice altă monedă de 50 de bani aflată în circulație. Profit nu indică în material un regim special de distribuție sau restricții de utilizare, dincolo de punerea în circulație a emisiunii. [...]

CEC Bank accelerează mutarea operațiunilor de la ghișeu către autoservire și digital , prin extinderea rețelei de „agenții digitale” și automatizarea proceselor, pe fondul presiunii venite din zona clienților tineri, care vor rezolvări „pe loc” și fără drumuri la sucursală, potrivit Ziarul Financiar . Banca a deschis până acum cinci agenții digitale și are în plan să deschidă și altele, a spus Mugur Podaru , director Operațiuni la Distanță în cadrul CEC Bank, la ZF DIGITAL SUMMIT 2026 . Conceptul vizează puncte în care clienții își pot face singuri operațiuni uzuale, fără dependență de prezența unui angajat. „Am deschis deja cinci agenţii digitale şi urmează să deschidem şi altele. Sunt agenţii în care clienţii îşi pot face singuri operaţiunile, fără să mai depindă de prezenţa unui angajat.” Ce înseamnă „agențiile digitale” în modelul CEC Bank În aceste agenții, clienții pot realiza, în regim de autoservire, operațiuni precum: depuneri și retrageri de numerar; schimburi valutare; activarea sau solicitarea unor servicii noi. Podaru a mai spus că banca pregătește inclusiv introducerea unor „avataruri digitale” care să îi îndrume pe clienți în astfel de spații, în ideea de a reduce fricțiunile operaționale și timpii de așteptare. Digitalizarea, legată de modernizarea infrastructurii IT Pe lângă extinderea agențiilor digitale, CEC Bank lucrează la schimbarea sistemului de „core banking” (platforma centrală care gestionează conturi, plăți și produse), un proiect pe care îl descrie drept amplu și care implică modernizarea infrastructurii tehnologice. În paralel, banca schimbă și sistemele conexe, cu obiectivul de a simplifica procesele și de a dezvolta servicii digitale noi. În zona de distribuție online, banca are deja platforma CEC_IN, iar obiectivul declarat este ca, acolo unde legislația permite, produsele să poată fi oferite integral în format digital. Ca exemplu de limitare, Podaru a indicat creditele imobiliare, unde este încă necesară prezența la notar, dar a menționat că dezvoltarea serviciilor notariale electronice ar putea reduce pe viitor nevoia de interacțiune fizică, inclusiv cu banca. [...]

Revolut își pregătește intrarea în creditarea din România, dar „pas cu pas” , iar banca ia în calcul inclusiv credite ipotecare „într-o zi”, fără să fi luat încă o decizie, potrivit unui interviu acordat de Kuba Fast, CEO Revolut Bank, pentru Profit . Mesajul central pentru piață este că Revolut nu vrea să replice modelul băncilor tradiționale, iar extinderea în credite ar urma să fie calibrată inclusiv prin parteneriate și soluții de transfer al riscului. Revolut a ajuns la 5 milioane de utilizatori ai aplicației în România și susține că are cea mai mare bază de clienți din piață, operând local printr-o sucursală a băncii cu sediul în Lituania. România este a cincea piață globală pentru Revolut, iar penetrarea depășește 20% în 40 de județe, în timp ce în București a ajuns la 47%, conform declarațiilor lui Fast. De ce contează: creditarea ar schimba relația Revolut cu clienții și cu piața Strategia declarată este transformarea Revolut în „banca principală” a clienților, adică acel cont în care intră salariul sau din care se fac cele mai multe plăți curente. În această logică, creditarea devine o piesă necesară pentru a acoperi „nevoile importante” ale clientului (împrumut, overdraft, card de credit), chiar dacă banca afirmă că nu depinde de dobânzi pentru profitabilitate. Fast spune că Revolut are un model de venituri diferit de cel al băncilor tradiționale: pe baza cifrelor publice pentru anul financiar 2025, 76% din veniturile Revolut provin din taxe și comisioane. În viziunea sa, acest tip de venituri este mai „rezilient” pe ciclul economic decât veniturile nete din dobânzi. Cum ar putea arăta creditarea: parteneriate și risc scos din bilanț Revolut afirmă că nu urmărește să ajungă la un raport credite/depozite specific băncilor clasice și indică deschidere către modele în care nu păstrează integral riscul de credit în bilanț. În interviu sunt menționate explicit două direcții: acordarea creditului prin intermediul unui partener sau al unor bănci partenere; transferul unui anumit tip de risc „în afara bilanțului”. În același timp, CEO-ul Revolut Bank insistă că „nu poți grăbi creditarea” și că extinderea trebuie făcută gradual. Ipotecarele, posibil „într-o zi”, dar fără decizie pentru România Creditele ipotecare sunt prezentate ca o opțiune pe termen mai lung. Revolut a lansat ipotecare în Lituania , unde spune că rezultatele sunt bune atât ca volume, cât și ca feedback al clienților, iar banca susține că a avut un efect de piață prin scăderea marjelor. Pentru România, însă, Fast precizează că nu există o decizie. Argumentul principal: ipotecarele sunt un produs complex, greu de extins rapid între piețe, deoarece cerințele și condițiile economice diferă semnificativ de la o țară la alta. Context operațional: birou în București Pe lângă planurile de produs, Revolut intenționează să deschidă un birou în București, iar „logo-ul va fi în centrul orașului”, conform declarațiilor din interviu. Materialul nu oferă un calendar și nici detalii despre dimensiunea operațiunii sau numărul de angajați vizați. Informația a fost anunțată anterior pe Profit Insider , potrivit notei din articol. [...]

Banca Transilvania își întărește capitalul cu 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei) după o emisiune de obligațiuni subordonate pe piețele internaționale, într-o tranzacție care a strâns ordine de aproape 2 miliarde euro, potrivit Banca Transilvania . Pentru bancă, miza este creșterea bazei de fonduri proprii și a datoriilor eligibile, într-un context de piață descris ca volatil și cu investitori mai selectivi la emisiuni noi. Emisiunea este prima de obligațiuni subordonate a BT pe piețele financiare internaționale și a fost realizată la o marjă cu 0,45 puncte procentuale peste randamentul euroobligațiunilor cu maturitate similară emise de statul român. Banca mai arată că a redus nivelul de preț indicat inițial cu 0,35 puncte procentuale, pe fondul cererii. Cine a cumpărat și ce spune cererea despre accesul la finanțare La tranzacție au participat peste 100 de investitori instituționali din 30 de țări, majoritatea din Europa (44% din cerere), alături de investitori din Regatul Unit, Statele Unite și Asia. Cererea a fost susținută în principal de investitori de tip „real-money” (investitori care cumpără pentru portofolii pe termen mai lung, nu pentru tranzacții rapide), inclusiv: fonduri de investiții; fonduri de pensii; fonduri suverane; companii de asigurare; bănci comerciale și private; instituții supranaționale. În comunicat, directorul general al băncii, Ömer Tetik , leagă emisiunea de capacitatea BT de a finanța economia: „Prin această emisiune de obligațiuni ne consolidăm capacitatea de a finanța proiectele de viitor ale României, companiile și populația, având în același timp indicatori de capital solizi și un profil financiar prudent.” Termenii emisiunii și listarea Obligațiunile subordonate au fost emise cu randament de 6,216% și cupon fix de 6,122% pe an, cu maturitate în 2037 și opțiune de răscumpărare începând din 2032. Emisiunea este listată la Bursa de Valori din Dublin (Euronext Dublin). Intermediari și consultanți implicați Vânzarea a fost coordonată de Goldman Sachs Bank Europe SE, ING Bank N.V., J.P. Morgan SE, Citigroup Global Markets Europe AG și BT Capital Partners. BT Capital Partners a acționat ca intermediar pentru cererea din piața locală și din partea instituțiilor financiare internaționale. Pe partea juridică au lucrat Filip & Company, Freshfields Bruckhaus Deringer LLP, Clifford Chance Badea și Clifford Chance LLP. Deloitte Audit SRL a fost auditor financiar, iar KPMG Tax SRL a fost consultant fiscal. Context: ritmul emisiunilor BT din ultimii ani Banca notează că, de la începutul lui 2023, a lansat opt emisiuni de obligațiuni și a atras aproximativ 4,5 miliarde euro (aprox. 22,5 miliarde lei) de pe piețele de capital, consolidându-și poziția de principal emitent bancar din România. [...]