Știri
Știri din categoria Bănci
Raiffeisen Bank își extinde oferta pentru IMM-uri către contabili, cu reduceri de comisioane pe termen lung, încercând să atragă clienți noi dintr-o categorie care influențează direct deciziile financiare ale firmelor, potrivit Raiffeisen Bank.
Banca a anunțat, la 18 mai 2026, o ofertă dedicată contabililor, consultanților fiscali și auditorilor financiari, disponibilă în comunitatea GatadeBusiness. Este prima ofertă din această comunitate construită exclusiv pentru această categorie profesională, pe care Raiffeisen o descrie ca având un rol important în relația dintre antreprenori, businessuri și sistemul financiar.
„Dincolo de rolul de raportare fiscală, contabilii asigură fluxul sângelui în sistemul circulator al businessurilor.” — Ionuț Pătrăhău, Vicepreședinte IMM, Raiffeisen Bank România
Campania se adresează clienților noi ai băncii care au activități de contabilitate, audit financiar și consultanță fiscală și care aleg unul dintre pachetele de cont curent IMM PLUS, OPTIM sau EXTRA. Beneficiile menționate sunt:
Pe lângă componenta de preț, banca leagă oferta de utilizarea cardului Visa Business Platinum, care include acces în lounge-uri de aeroport și alte avantaje pentru segmentul de antreprenori și profesioniști activi:
Raiffeisen Bank precizează că noua ofertă se adaugă beneficiilor existente din comunitatea GatadeBusiness, unde antreprenorii pot accesa soluții financiare, servicii complementare, parteneri și instrumente digitale pentru simplificarea activității curente.
Recomandate
În criza din 2008, unele bănci au cerut lichiditate de la BNR fără garanții , episod pe care guvernatorul Mugur Isărescu îl descrie ca un semnal de vulnerabilitate operațională și de neînțelegere a regulilor de finanțare interbancară, potrivit Economedia . Isărescu a relatat că, în toamna lui 2008, pe fondul înghețării piețelor și al lipsei de lichidități („lei gheață”), reprezentanți ai unor bănci au venit seara la Banca Națională, după închiderea pieței, să ceară lei împrumut, deși nu aveau titluri de stat pentru a garanta operațiunea. În relatarea guvernatorului, directoarea i-ar fi întrebat dacă au titluri de stat, iar răspunsul a fost negativ, urmat de solicitarea ca BNR să le dea totuși lei. „E rușinea rușinilor, să nu știi cum funcționează piața, să te duci să ceri bani dacă nu ai linii deschise”, a povestit Mugur Isărescu. De ce contează: disciplina colateralului și accesul la lichiditate Episodul descris pune în prim-plan o regulă de bază în finanțarea de la banca centrală: accesul la lichiditate se face, în mod obișnuit, contra garanții. Isărescu a explicat că BNR acordă împrumuturi băncilor prin „facilitatea Lombard” doar dacă acestea depun drept garanție titluri de stat (obligațiuni emise de Ministerul Finanțelor). În 2008, conform relatării, unele bănci nu aveau astfel de titluri disponibile pentru a accesa finanțarea în lei, dar au încercat să obțină bani după închiderea pieței, fără colateral. Guvernatorul a comparat situația cu solicitarea unui „credit uriaș” fără nicio garanție. Context: criza a blocat lichiditatea, iar piața s-a „închis” Relatarea este plasată în momentul în care criza financiară globală a ajuns și în România, iar băncile s-au confruntat cu lipsa de lichiditate. În acest cadru, cererea de finanțare de ultimă instanță de la banca centrală devine critică, însă rămâne condiționată de regulile de colateral și de mecanismele pieței. [...]
Fitch a ridicat ratingul BT la „BBB”, peste cel suveran, ceea ce poate susține finanțarea mai ieftină pe piețele externe , într-un context în care ratingul României rămâne cu perspectivă negativă, potrivit Banca Transilvania . Fitch Ratings a crescut ratingul de emitent pe termen lung (IDR) al Băncii Transilvania de la „BBB-” la „BBB”, cu o treaptă peste ratingul de țară. În mod obișnuit, ratingul unei bănci nu depășește ratingul țării în care operează, deoarece riscurile macroeconomice și politice se transmit în întregul sistem financiar. De ce contează: semnal pentru costul și accesul la finanțare Agenția justifică diferențierea prin faptul că BT ar fi „mai rezilientă decât mediul în care operează”, invocând performanțe financiare puternice, capitalizare „foarte bună”, acces la piețele internaționale și strategia de finanțare prin obligațiuni eligibile MREL (instrumente cerute de reglementări pentru capacitatea băncilor de a absorbi pierderi în caz de criză). În același timp, Fitch notează că ratingul de emitent pe termen lung rămâne influențat de ratingul suveran al României, a cărui perspectivă este în continuare negativă. Ce a stat în spatele deciziei Fitch Conform informațiilor din comunicat, creșterea ratingului vine în urma: actualizării criteriilor de evaluare pentru unele bănci din Europa Centrală și de Est, inclusiv BT; evidențierii rezilienței băncii, susținută de rezultate financiare solide și capacitatea de a absorbi șocuri economice; finanțării atrase de BT începând cu 2023: aproape 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), prin șapte emisiuni de obligațiuni eligibile MREL. Alte ratinguri: depozite și instrumente de datorie Fitch a acordat și ratinguri pentru depozite: „BBB” pentru depozitele pe termen lung, cu o treaptă peste ratingul de viabilitate al băncii („bbb-”), ceea ce, potrivit comunicatului, reflectă un nivel suplimentar de protecție pentru clienți; „F3” pentru depozitele pe termen scurt, menținut. În tabelul publicat, BT mai arată că: IDR pe termen scurt rămâne „F3”; ratingul de viabilitate (VR) rămâne „bbb-”; „Senior Non-Preferred” este „BBB-”. Următorul reper Banca Transilvania anunță că va publica rezultatele financiare pentru primul trimestru pe 22 mai 2026. [...]
Libra Internet Bank permite deschiderea simultană a contului personal și a celui de firmă, cu o singură identificare , reducând pașii operaționali pentru antreprenori și clienți care folosesc în paralel bankingul personal și cel business, potrivit Economica . Soluția, numită „Cont Online 2 în 1”, presupune că utilizatorul face o singură identificare, iar ambele conturi sunt pregătite rapid pentru utilizare. Datele de acces pentru cele două conturi sunt transmise în același e-mail, iar clienții au acces la internet și mobile banking atât pentru contul business, cât și pentru cel personal, cu posibilitatea de a comuta instant între ele. Ce se schimbă operațional pentru clienți Prin acest produs, clienții pot selecta un abonament operațional potrivit afacerii, împreună cu un card business sau un card personal. Economica menționează și beneficii asociate cardurilor, precum beneficii premium de călătorie, control mai bun asupra cheltuielilor și limite de utilizare personalizate. Poziționarea băncii: „100% digital” și reducerea birocrației În declarația citată de publicație, Elena Nedelcu, Director Divizia Digital Libra Internet Bank, spune că banca este prima din România care oferă o soluție „100% digitală” pentru deschiderea simultană a contului personal și a celui de business: „Ne bucurăm să fim prima bancă din România care oferă o soluție 100% digitală prin care poți deschide simultan atât contul personal, cât și cel de business, totul într-o experiență de banking clară, rapidă și ușor de parcurs. Cont Online 2 în 1 înseamnă timp câștigat pentru antreprenorii care devin clienți Libra Internet Bank, astfel că aceștia își pot concentra resursele pe dezvoltarea business-ului, nu pe birocrație.” Libra mai precizează că „Cont Online 2 în 1” completează oferta de deschidere online a conturilor și continuă direcția de simplificare a interacțiunii cu serviciile bancare. În context, banca amintește că a introdus deschiderea conturilor online „fără hârtii și fără deplasări în sucursale” încă din 2014. [...]
BERD își schimbă conducerea pentru Europa Centrală și statele baltice, iar Andreea Moraru va coordona din 1 iunie 2026 direcționarea investițiilor într-o regiune-cheie a portofoliului băncii , potrivit Economedia . Moraru este numită Managing Director pentru Europa Centrală și statele baltice, după ce a fost director al BERD pentru Polonia și statele baltice. Din noul rol, ea va coordona activitatea BERD în opt țări: Croația, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia și Lituania. Moraru își va desfășura activitatea în continuare de la Varșovia , urmând să lucreze cu echipele naționale, autoritățile publice și mediul privat. Ce se schimbă operațional: prioritățile investițiilor în regiune În mandatul anunțat, Moraru va avea responsabilitatea de a orienta investițiile BERD astfel încât acestea să producă „impact economic concret”, să răspundă provocărilor regionale în schimbare și să susțină creșterea sustenabilă pe termen lung. În regiunea Europa Centrală și statele baltice, BERD urmărește, conform instituției, mai multe direcții: consolidarea competitivității sectorului privat; accelerarea tranziției verzi; întărirea securității energetice; sprijinirea inovației. Contextul numirii și profilul executivului Numirea vine pe fondul retragerii lui Charlotte Ruhe, care va ieși la pensie la finalul lunii iunie, după ce a condus regiunea Europa Centrală și de Sud-Est extinsă în cadrul băncii. Andreea Moraru are cetățenie română și britanică și peste două decenii de experiență în cadrul BERD, în roluri de țară și sectoriale. Instituția arată că a contribuit la extinderea portofoliului de business și la consolidarea dialogului de politici publice în mai multe jurisdicții. Anterior poziției din Polonia, Moraru a fost director pentru Grecia și Cipru, unde a susținut creșterea activității băncii în Grecia și a coordonat închiderea operațiunilor din Cipru și a biroului din Nicosia. A avut și mandate la nivel de board în sectoarele bancar, asigurări, pensii și administrare de active, iar în prezent este director nominalizat al BERD în consiliul European Expansion Fund (ENEF). [...]
Consolidarea cadrului de rezoluție bancară devine o condiție practică pentru pașii României către Uniunea Bancară și, implicit, către adoptarea euro, argumentează un text de opinie publicat de Libertatea . Miza nu este una teoretică: un mecanism credibil de gestionare a falimentelor bancare reduce riscul ca șocurile din sectorul financiar să se transforme în costuri bugetare și instabilitate economică. Autorul plasează discuția în logica post-criză 2008–2009, când arhitectura prudențială europeană s-a extins dincolo de supravegherea „instituție cu instituție”. În această nouă paradigmă, rezoluția bancară (proceduri și instrumente pentru administrarea ordonată a unei bănci aflate în dificultate) apare alături de politica macroprudențială, tocmai pentru a limita riscul sistemic și contagiunea. De ce contează: protecția contribuabilului și disciplina de piață Un punct central este că rezoluția bancară urmărește gestionarea dificultăților unor instituții de importanță sistemică fără transferarea costurilor către contribuabili. În acest cadru, principiul este ca acționarii și creditorii să suporte cu prioritate pierderile, ceea ce, în interpretarea autorului, reduce „hazardul moral” (tendința de a-ți asuma riscuri mai mari dacă te aștepți la sprijin public automat). În același timp, rezoluția nu este prezentată doar ca „plan de criză”, ci ca parte structurală a stabilității financiare, cu rol în menținerea încrederii în sistem și în funcționarea economiei reale (creditare, transmisia politicii monetare, plăți). Cum se leagă de Uniunea Bancară și zona euro Textul susține că, în arhitectura europeană actuală, adoptarea monedei unice presupune și aderarea la Uniunea Bancară, ceea ce face ca gradul de pregătire al autorităților și al băncilor pentru acest cadru să devină un criteriu „implicit și de substanță” al convergenței către euro. În plan intern, autorul descrie colaborarea din cadrul BNR între funcțiile de: supraveghere microprudențială, politică macroprudențială, autoritate de rezoluție, în baza cadrului legislativ transpus din BRRD (Directiva europeană privind redresarea și rezoluția bancară) și a protocoalelor operaționale de cooperare și schimb de informații. Totodată, este menționată necesitatea separării operaționale a funcțiilor, pentru a evita conflicte de obiective. Context: România și evitarea salvărilor cu bani publici Autorul reamintește că, după criza financiară globală din 2008–2009, România s-a numărat printre puținele state din UE care nu au recurs la bani publici pentru salvarea instituțiilor de credit, performanță pe care o plasează într-un grup restrâns de țări. În această logică, „activitățile din zona rezoluției bancare” sunt prezentate ca având importanță strategică pentru pregătirea aderării la Uniunea Bancară și convergența spre zona euro, depășind gestionarea riscurilor pe termen scurt. Ce urmează, în termenii textului Direcția indicată este consolidarea continuă a capacității de rezoluție, inclusiv prin elaborarea și actualizarea planurilor de rezoluție pentru instituțiile de credit din România și evaluarea posibilității de soluționare ordonată. Textul furnizează însă mai degrabă argumentul de politică publică și de arhitectură instituțională, fără un calendar sau ținte operaționale detaliate în fragmentul disponibil. [...]
Banca Transilvania își actualizează agenda publică de comunicare , printr-un flux de „Noutăți” care grupează materiale recente despre poziționarea băncii ca angajator, raportări periodice de tip „Grupul BT News” și mesaje de piață despre relația cu companiile românești, potrivit Newsroom BT . Pentru mediul de afaceri, miza este una operațională: aceste actualizări indică temele pe care banca le prioritizează în relația cu clienții, angajații și ecosistemul local. Ce apare în cele mai recente „Noutăți” În lista de materiale afișate pe pagina „Noutăți” sunt evidențiate, cu dată de publicare, următoarele subiecte: „BT, printre cei mai doriți angajatori din România, potrivit studiului Catalyst Solutions 2026 ” (15 mai 2026); „Grupul BT News: Aprilie 2026” (30 aprilie 2026); „Brandurile românești cresc împreună. Pentru 70% din acestea, BT este banca principală” (1 aprilie 2026); „Grupul BT News: Martie 2026” (31 martie 2026); „Voluntarii, BT și Electric Castle au continuat în martie împădurirea EC Village” (30 martie 2026); „BT contribuie la performanța României în Global Innovation Index ” (30 martie 2026). De ce contează pentru companii și piață Selecția de subiecte sugerează trei direcții urmărite în comunicarea curentă a băncii: competiția pentru forță de muncă (tema de angajator), informarea periodică despre activitatea grupului (materialele lunare „Grupul BT News”) și poziționarea în raport cu companiile românești (inclusiv afirmația că pentru 70% dintre brandurile românești menționate, BT este banca principală). Pagina funcționează, practic, ca un tablou de bord al temelor pe care banca le scoate în față în acest moment, fără a oferi în acest extras detalii suplimentare despre metodologii, indicatori sau rezultate financiare. Pentru astfel de detalii, ar fi necesară consultarea fiecărui material individual listat în „Noutăți”. [...]
