Știri
Știri din categoria Bănci
Potrivit www.raiffeisen.ro, Michael Höllerer este propus să preia președinția Consiliului de Supraveghere al Raiffeisen Bank România. Numirea ar urma să fie votată în Adunarea Generală a Acționarilor din 30 aprilie 2026, iar mandatul vizat pentru funcția de președinte este de patru ani.
Banca precizează că numirea devine efectivă după autorizarea Băncii Naționale a României. În comunicat, Raiffeisen leagă propunerea de „continuitatea strategiei de creștere” și de angajamentul grupului Raiffeisen Bank International (RBI) față de piața locală.
„România este o piață de bază pentru RBI și va rămâne o prioritate clară, așa cum demonstrează și decizia recentă de a achiziționa Garanti BBVA, un pas pe care îl salut și îl susțin cu tărie.”
În prezent, Michael Höllerer este CEO al Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien și al Raiffeisen-Holding Niederösterreich-Wien, iar de la 1 iulie 2026 urmează să îl succeadă pe Johann Strobl în funcția de CEO al Raiffeisen Bank International. Raiffeisen mai arată că Höllerer are peste 20 de ani de experiență în banking și a ocupat, între altele, poziții de conducere în cadrul grupului, inclusiv CEO al Raiffeisen Capital Management și membru al Comitetului Director al Raiffeisen Bank Polska.
Elementele-cheie ale calendarului și ale numirii, așa cum sunt prezentate de bancă, sunt:
Raiffeisen indică faptul că această succesiune vine în contextul deciziei lui Johann Strobl de a nu solicita prelungirea mandatului său în Comitetul Director, care expiră în februarie 2027, pentru a permite o tranziție graduală. În comunicat, Raiffeisen Bank România mai menționează că deservește aproximativ 2,3 milioane de clienți pe piața locală.
Recomandate
România preia pentru un an conducerea Consiliului de Administrație al CEF, ceea ce îi dă un rol mai vizibil în agenda regională de formare pentru finanțe publice și bănci centrale , potrivit Economica . Mandatul revine României în baza rotației anuale prevăzute în documentele statutare ale organizației, iar președinția este exercitată în numele țării de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu . Decizia a fost votată la reuniunea anuală a Consiliului de Administrație al Center of Excellence in Finance (CEF), organizată luni, 22 iunie 2026, la Skopje, în Macedonia de Nord. România o înlocuiește astfel pe Gordana Dimitrieska-Kochoska, ministrul de Finanțe al Macedoniei de Nord, care a deținut președinția în mandatul curent, conform informațiilor transmise de BNR și preluate de Agerpres . Ce înseamnă mandatul pentru România Președinția anuală rotativă este atribuită „în ordinea alfabetică” a denumirii statelor membre în limba engleză, după încheierea mandatului în curs. În cadrul reuniunii din 22 iunie, a fost votat ca Mugur Isărescu să preia președinția în numele României. La eveniment, Isărescu a fost reprezentat de prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea, care a transmis mesajul guvernatorului și a plasat mandatul în contextul programului strategic al CEF și al cooperării dintre membrii organizației. Accent pe robustețea finanțelor publice și a sistemului bancar În mesajul transmis participanților, Leonardo Badea a legat explicit activitatea CEF de nevoia de consolidare instituțională într-un context economic dificil, cu produse și servicii financiare tot mai complexe. „Robusteţea finanţelor publice şi a sistemului bancar este una dintre condiţiile cheie pentru buna funcţionare a economiei de piaţă şi pentru consolidarea unei societăţi moderne.” Oficialul BNR a mai arătat că parteneriatul dintre CEF și membrii săi funcționează ca o platformă de cooperare și acțiuni comune, reunind „expertiza instituțională” și capacitatea de formare specializată. În același mesaj, el a menționat cooperarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor și CEF, inclusiv contribuția la programe de „twinning” (proiecte de cooperare instituțională între administrații publice). Ce urmează: reuniunea din 2027, la București Următoarea reuniune anuală a Consiliului de Administrație al CEF este programată pentru iunie 2027, la București, ceea ce mută și componenta operațională a întâlnirii anuale în România. CEF a fost înființată în 2001, la Ljubljana, ca organizație regională non-profit de drept sloven, iar în 2013 a devenit organizație de drept internațional public, pe baza unui nou document statutar. România a semnat acest document în 30 mai 2014 și este membră a CEF, fiind reprezentată de BNR și de Ministerul Finanțelor. [...]
CEC Bank anunță că va contesta în instanță amenda Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR , susținând că sancțiunea este „absolut inacceptabilă” și că decizia se bazează pe interpretări eronate ale mecanismelor pieței, potrivit Banking News . Miza depășește cazul punctual: banca invocă un posibil conflict instituțional între Consiliul Concurenței și BNR, ceea ce poate complica modul în care este evaluat și reglementat procesul de fixing (stabilire) a indicelui. CEC Bank afirmă că activitatea sa pe piața monetară interbancară a fost „strictă, transparentă și conformă” cu cadrul legal și cu regulamentele BNR, inclusiv cu standardele europene aplicabile instituțiilor de credit. Banca respinge „categoric” orice acuzație de manipulare a ROBOR și spune că propriile contribuții la calcul au reflectat „întotdeauna condițiile reale” ale pieței, fără coordonare ilicită cu alți participanți și fără intenția de a influența artificial nivelul ratei. Ce reproșează CEC Bank deciziei Consiliului Concurenței În poziția citată, banca susține că sancționarea celor 10 bănci participante la procesul de fixing este „profund nejustificată”, „lipsită de fundament juridic solid” și construită pe interpretări greșite ale mecanismelor de piață. CEC Bank mai afirmă că transparența nu este opțională pentru băncile participante, ci o cerință legală impusă de BNR și o componentă funcțională a sistemului de fixing. Un element central al mesajului este ideea unui „conflict instituțional” între Consiliul Concurenței și BNR, în condițiile în care BNR este administratorul indicelui și al mecanismului ROBOR, iar metodologia este descrisă ca fiind riguroasă și supervizată de banca centrală. Investigație de durată și precedentul din 2008 CEC Bank arată că investigația Consiliului Concurenței a durat „ani întregi” și că, pe parcurs, instituția a cooperat, a furnizat documentele cerute și explicații detaliate. Cu toate acestea, banca susține că „concluziile formulate de autoritate nu reflectă realitatea” operațiunilor sale. În sprijinul poziției sale, CEC Bank invocă și un precedent: în 2008, Consiliul Concurenței ar fi investigat „exact aceeași speță”, în același cadru legal, iar concluzia de atunci ar fi fost că nu au existat indicii de încălcare. Ce urmează: contestarea la Curtea de Apel București și posibil până la instanțe europene Banca spune că va ataca decizia la Curtea de Apel București și, „dacă va fi necesar”, până la ultimul grad de jurisdicție disponibil, inclusiv prin luarea în considerare a implicării instanțelor europene. CEC Bank anticipează un proces de durată și afirmă că o instanță independentă va evalua cazul „pe baza probelor reale” și a standardelor juridice aplicabile. Argumentul de impact: risc pentru stabilitatea sectorului și finanțarea economiei CEC Bank califică amenda drept una dintre cele mai severe penalizări prevăzute de legislația concurenței și susține că aplicarea unei sancțiuni „în absența unor probe clare, directe și incontestabile” ar fi arbitrară și ar putea afecta „grav stabilitatea” sectorului bancar, cu efecte asupra finanțării economiei reale. Banca mai afirmă că decizia nu îi va afecta capacitatea de a-și onora angajamentele față de deponenți, debitori și parteneri și solicită BNR, Ministerului Finanțelor și altor autorități să analizeze „impactul sistemic” al deciziei, pledând pentru un dialog instituțional deschis. [...]
Aproape jumătate dintre români au donat în ultimul an, iar banca devine tot mai mult „canalul” preferat pentru donații digitale , potrivit unui studiu publicat de Raiffeisen Bank . Datele indică o cerere în creștere pentru soluții de donație integrate în aplicațiile de mobile banking, cu accent pe simplitate, siguranță și transparență. În total, 48% dintre respondenți spun că au donat pentru o cauză socială în ultimul an. Cea mai folosită formă de sprijin rămâne redirecționarea a 3,5% din impozit (38%), urmată de donațiile de haine, alimente și produse (33%), iar transferul bancar și donațiile cash sunt la egalitate (30% fiecare). Digitalizarea donațiilor: ce vor utilizatorii de la bănci Când donația este făcută prin intermediul băncii, preferința se mută spre opțiuni digitale și cu fricțiune redusă: 43% ar dona direct din aplicația de mobile banking; 29% ar alege rotunjirea sumelor la cumpărături (diferența dintre preț și următorul prag rotund); 19% ar opta pentru donații recurente prin debit direct (plăți automate periodice). Pe lângă aceste opțiuni, 24% dintre respondenți folosesc donațiile prin SMS, iar 20% preferă plățile online cu cardul, pe platforme dedicate sau direct pe site-ul beneficiarului. „Rezultatele sondajului arată că românii își doresc să contribuie la cauzele în care cred și caută soluții simple, sigure și transparente. Vedem un interes clar pentru integrarea donațiilor în experiența digitală de banking, iar acest lucru confirmă rolul pe care băncile îl pot avea în facilitarea implicării sociale.” Sume mici, dar recurente: profilul donațiilor lunare Studiul indică o preferință pentru contribuții accesibile: 54% dintre cei care donează alocă lunar până în 50 de lei. Alți 21% donează între 51 și 100 de lei, iar 10% declară donații de peste 200 de lei. Cauzele care atrag cele mai multe donații În topul cauzelor se află sănătatea copiilor (46%). Urmează sprijinirea copiilor cu nevoi sociale (39%) și susținerea persoanelor aflate în dificultate (31%). Educația copiilor este menționată de 24% dintre respondenți, iar protejarea animalelor de 21% și mediul înconjurător de 9%. Transparență, comisioane și confidențialitate: condiții pentru donația prin bancă Pentru donațiile realizate prin bancă, respondenții pun accent pe încredere și informare: 89% consideră important ca banca să ofere informații clare privind siguranța și confidențialitatea datelor și plăților. În plus, 88% vor să știe cum sunt utilizate donațiile și care este impactul lor, iar 86% consideră importante informațiile despre cauzele susținute și despre eventualele comisioane aplicate. Raiffeisen Bank precizează că, în aplicația Smart Mobile, donațiile se pot face similar unei plăți obișnuite, iar tranzacția poate fi salvată ca șablon sau reluată din istoricul de plăți pentru confirmare rapidă. Studiul a fost realizat în iunie 2026, împreună cu Appinio, prin metoda CAWI (chestionar online), pe un eșantion de 1.000 de persoane, reprezentativ la nivel național. [...]
Comisia Europeană a aprobat un sprijin de 1 miliard de euro pentru BID. Decizia, prezentată de G4Media , deblochează majorarea capitalului Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) și prelungește garanția de stat, ceea ce poate crește capacitatea instituției de a atrage finanțare și de a împinge creditarea către zone unde piața privată rămâne reticentă. Comisia Europeană a aprobat măsurile notificate de România pentru BID, instituție creată pentru a facilita accesul la finanțare al companiilor și al proiectelor strategice, potrivit informațiilor transmise de Mediafax și preluate de publicație. Pachetul include atât o infuzie de capital, cât și extinderea mandatului băncii către noi domenii considerate strategice. Capital majorat și garanție de stat prelungită până în 2032 România va majora capitalul BID cu 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) , sumă din care 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) provin dintr-un împrumut acordat prin Mecanismul de Redresare și Reziliență . În paralel, garanția de stat care urma să expire în 2028 va fi prelungită cu trei ani, până la 31 decembrie 2032 . Comisia Europeană apreciază că aceste măsuri vor consolida capacitatea BID de a atrage finanțare și de a susține investițiile în sectoare unde accesul la credite rămâne limitat. Ce tip de proiecte și companii intră în mandatul extins BID acordă împrumuturi, garanții și finanțări prin capital pentru proiecte de investiții. Printre beneficiarii vizați se află: întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri); start-upuri inovatoare; proiecte publice de infrastructură. Sunt menționate, între domeniile eligibile, investiții în sănătate, educație, utilități publice, energie regenerabilă, infrastructură locală, rețele de internet de mare viteză, porturi și aeroporturi. Prin extinderea mandatului, banca va putea finanța și companii aflate în proces de dezvoltare, precum și proiecte din apărare, producție de înaltă tehnologie, industrii bazate pe tehnologii avansate și securitate cibernetică. Filtrul ajutorului de stat: „deficiențe de piață” și monitorizare Executivul european a evaluat măsurile în baza normelor UE privind ajutoarele de stat și a concluzionat că sprijinul este necesar pentru sectoarele care întâmpină dificultăți în obținerea finanțării de pe piața privată. Evaluarea indică faptul că intervenția este proporțională și limitată la domeniile unde există „deficiențe de piață”, iar activitatea băncii rămâne supusă unor mecanisme de monitorizare și raportare, pentru a evita denaturarea concurenței și excluderea investitorilor privați atunci când finanțarea poate fi obținută în condiții normale. BID a fost înființată în 2022 pentru a completa activitatea băncilor comerciale. În ianuarie 2023, Comisia Europeană a aprobat înființarea instituției cu un capital inițial de 1,6 miliarde de euro. Conform regulilor europene, măsurile din planurile naționale de redresare și reziliență care implică ajutoare de stat trebuie aprobate în prealabil de Comisia Europeană înainte de aplicare. [...]
Amenda Consiliului Concurenței pe cazul ROBOR nu se traduce automat în bani pentru fiecare debitor , iar eventualele despăgubiri ar presupune procese individuale cu probe și calcule distincte, potrivit unei analize citate de Profit . Mesajul vine după decizia Consiliului Concurenței de amendare a băncilor cu 3,7 miliarde de lei și pe fondul apariției unor îndemnuri publice către clienți să ceară despăgubiri. Reprezentantul FinBan, Murgulescu, susține că se „vinde speranță procedurală ambalată ca certitudine” înainte ca decizia motivată să fie publică și înainte ca instanțele să se pronunțe, iar confuzia între amendă și despăgubire ar fi întreținută „voit” și „complet neetic/fals”. „Prima mare confuzie care trebuie clarificată este aceasta: o amendă aplicată de Consiliul Concurenței nu înseamnă automat că fiecare client are bani de primit.” Ce înseamnă amenda și de ce nu devine „restituire” către clienți Argumentul central este de natură juridică și ține de efectele unei sancțiuni administrative: amenda se plătește la bugetul de stat și nu stabilește, prin ea însăși, existența unui prejudiciu pentru fiecare client cu credit legat de ROBOR. „Amenda este o sancțiune administrativă. Ea se plătește la bugetul de stat. Nu se împarte clienților. Nu se transformă automat în despăgubiri.” În consecință, chiar dacă ar exista temei pentru despăgubiri, acestea nu ar rezulta „în bloc” din amendă, ci ar trebui stabilite separat. Dacă se ajunge la despăgubiri: ce ar trebui dovedit în instanță Potrivit aceleiași analize, un demers de recuperare a banilor ar presupune demonstrarea, pentru fiecare caz, a elementelor clasice ale răspunderii: fapta, prejudiciul, legătura de cauzalitate și cuantumul prejudiciului. „Trebuie dovedite separat fapta, prejudiciul, legătura de cauzalitate și cuantumul prejudiciului.” Cu alte cuvinte, miza se mută din zona unei sancțiuni aplicate de autoritate în zona probelor concrete: cât a pierdut efectiv fiecare client și în ce măsură pierderea ar fi fost cauzată direct de conduita sancționată. Disputa de fond: „contact” între bănci versus efect asupra indicelui Murgulescu mai afirmă că în spațiul public se amestecă noțiuni diferite – „contact, coordonare, cartel și manipulare” – și amintește declarațiile președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , potrivit cărora băncile nu ar fi făcut un cartel pentru stabilirea nivelului indicelui, ci s-ar fi influențat între ele. În această logică, întrebarea-cheie nu ar fi dacă a existat contact între bănci (participarea la mecanismul de piață pentru stabilirea indicelui fiind impusă de lege), ci dacă schimburile de informații au redus incertitudinea competitivă și, mai ales, dacă au produs un efect concret asupra ROBOR. Chirițoiu a declarat că procesul de fixing al ROBOR ar fi fost „viciat” cu „fracțiuni” de procent. Analiza citată insistă însă că, pentru o acuzație de manipulare, trebuie răspuns la întrebarea: care ar fi fost nivelul „corect” al indicelui în absența conduitei sancționate – solicitare pe care, potrivit textului, ar fi formulat-o și BNR către Consiliul Concurenței. Context economic: de ce simplificarea „ROBOR a crescut doar artificial” e greu de susținut În același material se arată că evoluția ROBOR trebuie citită în contextul macroeconomic al ultimilor ani (inflație ridicată, criză energetică, război la graniță, deficite mari, creșterea dobânzii de politică monetară). În acest cadru, „costul banilor crește” ca mecanism economic, nu ca rezultat automat al unei „conspirații”, susține Murgulescu. Profit notează și datele invocate în analiză: ROBOR la 3 luni a urcat de la circa 2% la peste 8% pe an, în timp ce inflația a ajuns aproape de 17% pe an în 2022. Chirițoiu ar fi spus, totodată, că nu au fost găsite devieri mai mari ale ROBOR în perioada de maximă creștere. La nivel operațional și de piață, concluzia imediată pentru debitori este că o eventuală „recuperare” nu poate fi tratată ca un drept automat derivat din amendă, ci ca o dispută care depinde de motivarea deciziei, de testul instanțelor și de demonstrarea efectului concret asupra fiecărui contract de credit. [...]
Raiffeisen Bank România își extinde oferta pentru antreprenori cu un pachet dedicat medicilor , mizând pe stimulente de cost (zero comisioane pe perioade determinate) și pe finanțări cu marje definite pentru activitatea curentă, overdraft și leasing, potrivit Raiffeisen Bank România . Noua „ Premium Medical ” este integrată în comunitatea GatadeBusiness și vizează atât medicii la început de drum, cât și cabinetele și clinicile. Oferta este structurată pe două direcții: soluții pentru nevoi financiare personale și soluții pentru business. În plus, banca spune că pachetul include beneficii și pentru pacienții cabinetelor și clinicilor, prin acces la finanțări și posibilitatea de plată în rate a serviciilor medicale. Ce include pachetul pentru medicii antreprenori (business) Pentru componenta de business, banca listează mai multe beneficii și condiții comerciale, între care: 24 de luni cu zero comision de administrare lunară pentru pachetele de cont curent IMM Plus, Optim sau Extra; card de debit Visa Business Platinum cu taxă zero timp de 12 luni pentru primul card emis; credit pentru activitatea curentă cu marjă în lei de 1,49% pe an + ROBOR la 1 lună; comision de acordare 0,5% (minim 500 lei), zero comision de administrare și zero comision de rambursare anticipată din surse proprii; overdraft cu marjă în lei de 1,49% pe an + ROBOR O/N; comision de acordare 0,5% (minimum 1.000 lei), zero comision de rambursare anticipată din surse proprii; înscriere în Programul Multishop, cu acces la peste 600.000 de utilizatori de carduri de credit Raiffeisen Bank, potențiali clienți pentru plata în rate a serviciilor medicale; leasing auto: marjă în euro de 0,99% pe an + EURIBOR la 3 luni, taxă de management 0,99%, 15 euro/lună (aprox. 75 lei/lună), avans minim 10%, perioadă de până la 60 de luni; leasing pentru echipamente medicale: marjă în lei de 1,99% pe an + ROBOR la 3 luni, taxă de management 0,99%, 110 lei/lună, perioadă de până la 60 de luni. Componenta pentru medici (personal) Pe zona de servicii pentru persoane fizice, oferta include: bancher personal dedicat pentru realizarea planului financiar, adaptat nevoilor și obiectivelor personale; pachet cont Premium Banking cu 12 luni zero comision de administrare lunară; credit de nevoi personale cu dobândă fixă de la 5,95% și sume de până la 50.000 euro (echivalent în lei). Context: legătura cu GatadeBusiness Raiffeisen Bank încadrează pachetul „Premium Medical” ca extensie a beneficiilor din comunitatea GatadeBusiness, care include parteneriate și instrumente digitale pentru antreprenori, cu obiectivul de a simplifica activitatea curentă și de a susține dezvoltarea pe termen lung. „Acum, din poziția de bancher antreprenor, împreună cu Divizia de Antreprenori din Raiffeisen Bank, vrem să ne arătăm respectul pentru ei și pacienții lor, dându-le timp să se ocupe de ceea ce știu ei mai bine – salvarea de vieți”, a declarat Ionuț Pătrăhău , vicepreședinte, Divizia Antreprenori, Raiffeisen Bank România. Pentru detalii despre produsele pentru persoane fizice, banca indică pagina sa dedicată: Raiffeisen Bank . [...]
