Știri
Știri din categoria Bănci
Potrivit www.raiffeisen.ro, Michael Höllerer este propus să preia președinția Consiliului de Supraveghere al Raiffeisen Bank România. Numirea ar urma să fie votată în Adunarea Generală a Acționarilor din 30 aprilie 2026, iar mandatul vizat pentru funcția de președinte este de patru ani.
Banca precizează că numirea devine efectivă după autorizarea Băncii Naționale a României. În comunicat, Raiffeisen leagă propunerea de „continuitatea strategiei de creștere” și de angajamentul grupului Raiffeisen Bank International (RBI) față de piața locală.
„România este o piață de bază pentru RBI și va rămâne o prioritate clară, așa cum demonstrează și decizia recentă de a achiziționa Garanti BBVA, un pas pe care îl salut și îl susțin cu tărie.”
În prezent, Michael Höllerer este CEO al Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien și al Raiffeisen-Holding Niederösterreich-Wien, iar de la 1 iulie 2026 urmează să îl succeadă pe Johann Strobl în funcția de CEO al Raiffeisen Bank International. Raiffeisen mai arată că Höllerer are peste 20 de ani de experiență în banking și a ocupat, între altele, poziții de conducere în cadrul grupului, inclusiv CEO al Raiffeisen Capital Management și membru al Comitetului Director al Raiffeisen Bank Polska.
Elementele-cheie ale calendarului și ale numirii, așa cum sunt prezentate de bancă, sunt:
Raiffeisen indică faptul că această succesiune vine în contextul deciziei lui Johann Strobl de a nu solicita prelungirea mandatului său în Comitetul Director, care expiră în februarie 2027, pentru a permite o tranziție graduală. În comunicat, Raiffeisen Bank România mai menționează că deservește aproximativ 2,3 milioane de clienți pe piața locală.
Recomandate
Raiffeisen Bank România a urcat la 25,44% ponderea finanțărilor sustenabile în creditele către corporații , iar aproape jumătate (49%) din creditele ipotecare noi au mers în 2025 către clădiri cu performanță energetică A sau mai bună, pe fondul extinderii criteriilor ESG (mediu, social, guvernanță) în activitatea de creditare, potrivit Raiffeisen Bank România . Banca își leagă aceste rezultate de direcția strategică de integrare a sustenabilității în modelul de business, inclusiv prin dezvoltarea finanțărilor sustenabile și prin măsuri de optimizare a operațiunilor interne. „Suntem în al 17-lea an consecutiv în care comunicăm rezultatele noastre non-financiare și acest lucru spune, în sine, ceva esențial despre felul în Raiffeisen Bank România înțelege transparența și responsabilitatea față de impactul economic, social și de mediu. Pentru noi, sustenabilitatea este parte din modul în care luăm decizii, felul în care lucrăm zilnic, alături de echipe, clienți și parteneri. Contribuim, cu fiecare an, la susținerea unei economii mai reziliente și competitive, prin soluții de planificare financiară și practici care ajută oamenii și companiile să se adapteze unui viitor în continuă schimbare.” — Zdenek Romanek , Președinte & CEO, Raiffeisen Bank România Creditarea „verde” și ipotecarele eficiente energetic, în creștere În zona corporate, finanțarea sustenabilă a reprezentat 25,44% din totalul finanțărilor acordate clienților corporații, în creștere față de 2024, conform datelor băncii. În retail, 49% dintre creditele ipotecare noi au fost acordate pentru clădiri cu performanță energetică A sau superioară, semnalând o cerere mai mare pentru locuințe eficiente energetic. Ca element de guvernanță și aliniere la obiective climatice, banca precizează că a elaborat și aprobat o „Politică privind tranziția climatică și de mediu”, care stabilește direcții de acțiune pentru reducerea emisiilor finanțate până în 2030 și alinierea portofoliului la o traiectorie de 1,5°C. Operațiuni: carduri din PVC reciclat și reducerea consumului de resurse Pe partea operațională, Raiffeisen Bank menționează măsuri de reducere a utilizării resurselor primare și de promovare a economiei circulare, inclusiv prin prelungirea duratei de viață a echipamentelor IT și optimizarea consumului de hârtie. Un indicator concret: în 2025, peste 99% din materialul utilizat pentru cardurile nou emise a fost PVC reciclat, potrivit băncii. Angajați și comunități: instruire ESG și granturi pentru ONG-uri În 2025, banca a organizat ateliere pe metodologia Climate Fresk pentru aproximativ 140 de participanți, cu accent pe strategia de sustenabilitate și finanțarea sustenabilă. Pentru segmentele Retail și IMM, a fost implementat un training ESG obligatoriu, cu obiectivul de a integra principiile ESG în interacțiunile curente cu clienții. În comunități, Raiffeisen Bank arată că a acordat granturi totale de 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) și mentorat pentru 20 de ONG-uri, prin programul Raiffeisen Comunități, și a continuat educația financiară prin parteneriatul cu Junior Achievement România. Banca mai menționează programele MoonShotX și COMPETITIV, orientate către scalare, tranziție verde, economie circulară și digitalizare. Raiffeisen Bank România precizează că își publică rezultatele non-financiare pentru al 17-lea an consecutiv și indică disponibilitatea Raportului Anual de Sustenabilitate pentru 2025 , în care sunt detaliate aceste direcții. [...]
Banca Transilvania spune că miza investigației ROBOR este reputațională, nu amenda , iar o decizie a Consiliului Concurenței este așteptată „probabil la început de luna iunie”, potrivit Ziarul Financiar . Investigația a fost declanșată din oficiu în noiembrie 2022, după ce ROBOR a depășit 8%, iar președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , a declarat la ZF Live că raportul experților instituției este finalizat, a fost transmis băncilor și a fost „muncit și validat cu Comisia Europeană”. Dosarul vizează zece instituții de credit care participă la formarea ROBOR. De ce contează: risc de reglementare și cost reputațional pentru o bancă listată Banca Transilvania (TLV) afirmă că „impactul reputațional al acuzațiilor depășește cu mult orice sancțiune financiară” și că obiectivul său este să demonstreze autorității de concurență – și, dacă va fi cazul, „altor autorități sau instanțe” – că acuzațiile „nu sunt reale” și nu reflectă modul în care funcționează piața financiară. În răspunsurile transmise publicației, banca leagă reputația sistemului bancar de percepția investitorilor asupra României și de stabilitatea financiară, argumentând că sectorul este reglementat și supravegheat de Banca Națională a României (BNR) și că, în criza precedentă, statul nu a fost nevoit să intervină pentru salvarea unei bănci. Argumentul economic al băncii: ROBOR mai mare ar aduce costuri pe „întregul portofoliu de resurse” BT susține că, din perspectiva stimulentelor economice, băncile ar avea „mult mai mult de pierdut decât de câștigat” din creșterea ROBOR. În cazul Băncii Transilvania, creditele legate de ROBOR ar reprezenta „doar 13% din totalul activelor”, ceea ce ar însemna că venituri suplimentare ar apărea pe o parte limitată din portofoliu, în timp ce costurile cu resursele atrase ar crește pe întreg portofoliul. Banca mai afirmă că, la BT, ROBOR se actualizează pentru contractele de credit la sfârșitul trimestrului, nu imediat, ceea ce ar crea un decalaj între creșterea costurilor și ajustarea veniturilor. Fixing supravegheat de BNR și comparația cu LIBOR Banca precizează că nu poate comenta raportul preliminar primit, deoarece este confidențial, și spune că se va raporta doar la informațiile publice. În acest cadru, BT contestă ideea că participarea la un „fixing” (mecanism de stabilire a unei cotații de referință) organizat și supravegheat de BNR ar putea fi calificată drept practică anticoncurențială. În același timp, banca susține că paralela cu scandalul LIBOR „nu este corectă”, argumentând că, spre deosebire de LIBOR, ROBOR ar fi calculat transparent, reglementat și „supervizat” de banca centrală. Ce urmează: fără provizioane și fără negociere, dar cu opțiuni de contestare Banca afirmă că nu a constituit provizioane pentru riscul unei sancțiuni, invocând faptul că dosarul este într-o etapă preliminară și că se așteaptă ca acuzațiile să fie retrase. Dacă nu se va întâmpla, BT indică existența „multiplelor căi juridice” de contestare. Pe tema unei eventuale înțelegeri cu autoritatea de concurență pentru reducerea sancțiunii, poziția băncii este fermă: „În niciun caz. Nu putem să negociem despre acuzații care nu sunt reale.” [...]
BNR pune în vânzare din 7 mai două monede tematice, cu tiraj total de 8.000 de piese, la prețuri de 1.000 lei și 260 lei , o emisiune care țintește direct piața numismatică și cererea de colecție, potrivit Mediafax . Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint și una din tombac cuprat cu tema „ Steaua București – 40 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni”. Monedele vor fi disponibile începând cu 7 mai. Prețuri, tiraje și valori nominale Conform informațiilor transmise, tirajele maxime aprobate sunt: 4.000 de piese pentru moneda din argint (valoare nominală 10 lei ); 4.000 de piese pentru moneda din tombac cuprat (valoare nominală 1 leu ). Prețurile de vânzare stabilite de BNR sunt: 1.000 lei (inclusiv TVA) pentru moneda din argint, cu certificatul de autenticitate; 260 lei (inclusiv TVA) pentru moneda din tombac cuprat, cu certificatul de autenticitate. Monedele au putere circulatorie pe teritoriul României , însă distribuția este organizată ca emisiune numismatică (pentru colecționare), la prețuri mult peste valoarea nominală. Cum arată monedele și cum sunt livrate Aversul monedei din argint include o interpretare grafică a Cupei Campionilor Europeni, inscripția „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2026”. Aversul monedei din tombac cuprat are aceeași temă, cu valoarea nominală „1 LEU” și anul „2026”. Reversul este comun pentru ambele: sigla Steaua București, o minge de fotbal în fundal și inscripțiile „CASTIGAREA CUPEI CAMPIONILOR EUROPENI” și „1986”. Monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de certificate de autenticitate în română, engleză și franceză, cu semnăturile guvernatorului BNR și ale casierului central. Unde se vând Lansarea în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale ale BNR din: București Cluj Constanța Dolj Iași Timiș Pentru BNR, emisiunea înseamnă o ofertă limitată, cu distribuție controlată, într-o zonă în care cererea este, de regulă, sensibilă la tiraj și la tema aleasă. [...]
BNR pune în vânzare, din 7 mai, o emisiune numismatică cu tiraj limitat, la prețuri de până la 1.000 lei , ceea ce o poziționează mai degrabă ca produs de colecție decât ca instrument monetar uzual, potrivit Ziarul Financiar . Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint și una din tombac cuprat, dedicate aniversării a 40 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua București. Tirajul este limitat la 4.000 de exemplare pentru fiecare tip de monedă. Prețurile anunțate de BNR sunt: 1.000 lei pentru moneda din argint (inclusiv TVA și certificatul de autenticitate); 260 lei pentru moneda din tombac cuprat (inclusiv TVA și certificatul de autenticitate). Caracteristici tehnice și elemente grafice Moneda din argint are valoare nominală de 10 lei , diametrul de 37 mm și greutatea de 31,1 grame , iar varianta din tombac cuprat are valoarea nominală de 1 leu și greutatea de 23,5 grame . Ambele monede sunt realizate în calitate „proof” (finisaj de colecție) și au formă rotundă. Aversul redă o interpretare grafică a Cupei Campionilor Europeni, inscripția „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală și anul de emisiune „2026”. Reversul include sigla Steaua București, o minge de fotbal în fundal și inscripțiile „CASTIGAREA CUPEI CAMPIONILOR EUROPENI” și „1986”. Distribuție și statut de monedă Monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de certificate de autenticitate în română, engleză și franceză, cu semnăturile guvernatorului BNR și casierului central. Deși sunt produse destinate colecționarilor, BNR precizează că monedele au putere circulatorie pe teritoriul României . Lansarea în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale ale BNR din București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș . Într-o postare pe LinkedIn, Cristian Popa, CFA , membru al Consiliului de Administrație al BNR, a descris emisiunea ca un omagiu adus performanței Stelei din 1986. „Banca Naţională a României omagiază cea mai mare performanţă a fotbalului românesc la nivel de club printr-o emisiune numismatică deosebită, constând într-o monedă din argint şi o monedă din tombac cuprat, dedicată eroilor de la Sevilla, cei care, într-o noapte de 7 mai 1986, pe un stadion Ramón Sánchez Pizjuán arhiplin, au scris istorie pentru România.” [...]
Raiffeisen Bank România a raportat un profit net de 367 milioane lei în T1 2026 , pe fondul creșterii activelor și al unei baze mai mari de clienți, dar și într-un context de costuri operaționale în urcare, potrivit Profit . Banca arată că, în primul trimestru, a atras cu 50% mai mulți clienți noi persoane fizice decât în aceeași perioadă din 2025. În paralel, numărul celor care s-au înrolat la distanță (digital) a crescut cu 56% față de T1 2025, semnalând o accelerare a fluxurilor de vânzare și onboarding prin canale online. Active în creștere, susținute de creditare și obligațiuni Activele totale au ajuns la aproape 90 miliarde lei, în creștere cu 6% față de primul trimestru din 2025. Evoluția a fost susținută în principal de: creșterea creditării; extinderea portofoliului de obligațiuni. Profitabilitate și presiune pe costuri Profitul net s-a situat la 367 milioane lei în T1 2026. În același timp, cheltuielile operaționale au crescut cu 5% față de T1 2025, un element relevant pentru dinamica profitabilității în restul anului, în condițiile în care ritmul costurilor poate influența capacitatea băncii de a transforma creșterea de volum (clienți, active) în rezultate nete. [...]
BNR pregătește un memorandum pentru o nouă strategie de recuperare a tezaurului de la Moscova , mizând pe o abordare „imună” la ciclurile electorale și pe o instituționalizare mai solidă a dialogului, potrivit Antena 3 . Guvernatorul Mugur Isărescu spune că banca centrală va înainta documentul „după epuizarea crizei politice” și cere sprijin concret din partea instituțiilor statului și a societății civile. Demersul contează mai ales prin încercarea de a muta subiectul tezaurului din zona declarațiilor punctuale într-un cadru de politică publică, cu continuitate și obiective de parcurs, într-un context în care canalul bilateral formal (comisia comună româno-rusă) este blocat de ani. Ce schimbă BNR în abordare Isărescu afirmă că BNR vrea o strategie care să nu depindă de „calcule politice pe termen scurt” și care să poată susține un efort național pe termen lung. În acest sens, banca centrală intenționează să propună autorităților: un memorandum cu o „nouă strategie” privind tezaurul de la Moscova; un „nou tip de instituționalizare” a dialogului, care să țină cont de schimbările politice internaționale și de „perspectiva previzibilă a întoarcerii Rusiei în câmpul dreptului internațional”. Guvernatorul precizează că BNR nu renunță la abordarea bilaterală și la cadrul comisiei comune româno-ruse, dar vrea să-i dea „un plus de consistență”. Miza: tezaurul BNR și baza documentară recunoscută de partea rusă În intervenția sa, Isărescu reamintește că România a transferat la Moscova, în 1916 și 1917, 91,5 tone de aur fin , în baza unor protocoale care garantau integritatea valorilor pe durata transportului și a păstrării. Potrivit guvernatorului, puterea bolșevică a decis confiscarea tezaurului românesc în ianuarie 1918. Un element pe care BNR îl consideră esențial pentru pașii următori este faptul că, la nivelul comisiei comune româno-ruse, a fost consemnat că documentele prezentate de partea română sunt autentice și atestă depunerea bunurilor tezaurului la Moscova. Isărescu spune că această recunoaștere documentară reprezintă „fundamentul eforturilor noastre viitoare”. Context: comisia comună nu s-a mai întrunit din 2019, iar BNR a internaționalizat subiectul Guvernatorul arată că comisia comună româno-rusă nu s-a mai întrunit din noiembrie 2019 și descrie activitatea ei drept „extrem de greoaie” (cinci reuniuni în 20 de ani). În paralel, BNR a încercat să crească vizibilitatea externă a subiectului, inclusiv prin demersuri legate de rezoluția adoptată de Parlamentul European la 14 martie 2024 privind returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia. În acest context, banca centrală a transmis europarlamentarilor două lucrări în limba engleză și a organizat la Bruxelles expoziția „The Treasure of the National Bank of Romania sent to Moscow and never returned - a claim older than a century”. BNR a lansat și o pagină dedicată pe site-ul instituției, cu istoricul problemei, inventarul tezaurului și informații despre restituiri parțiale. Ce urmează și care sunt limitele informației Din informațiile prezentate, memorandumului îi este legată explicit condiția temporală „după epuizarea crizei politice”, însă materialul nu oferă un calendar, conținutul concret al strategiei sau forma exactă a „instituționalizării” propuse. Isărescu indică, totuși, că BNR vede ca punct de sprijin atât recunoașterea documentară consemnată în comisia comună, cât și precedentele de restituiri parțiale (1935 și 1956) invocate ca argument că există exemple pe care România „poate clădi”. [...]
