Știri
Știri din categoria Bănci
Raiffeisen Bank România a raportat un profit net de 367 milioane lei în T1 2026, pe fondul creșterii activelor și al unei baze mai mari de clienți, dar și într-un context de costuri operaționale în urcare, potrivit Profit.
Banca arată că, în primul trimestru, a atras cu 50% mai mulți clienți noi persoane fizice decât în aceeași perioadă din 2025. În paralel, numărul celor care s-au înrolat la distanță (digital) a crescut cu 56% față de T1 2025, semnalând o accelerare a fluxurilor de vânzare și onboarding prin canale online.
Activele totale au ajuns la aproape 90 miliarde lei, în creștere cu 6% față de primul trimestru din 2025. Evoluția a fost susținută în principal de:
Profitul net s-a situat la 367 milioane lei în T1 2026. În același timp, cheltuielile operaționale au crescut cu 5% față de T1 2025, un element relevant pentru dinamica profitabilității în restul anului, în condițiile în care ritmul costurilor poate influența capacitatea băncii de a transforma creșterea de volum (clienți, active) în rezultate nete.
Recomandate
Banca Transilvania își împinge oferta digitală către Gen Z prin cashback și beneficii legate de festivaluri , într-o campanie de scurtă durată care mută interacțiunea cu banca în aplicație și leagă produsele de consum (cont, card, economisire, overdraft) de recompense imediate, potrivit Financial Times . Campania „Summer Moodboard: ON” este dedicată tinerilor „la început de drum” și se desfășoară între 5 și 8 mai. Pachetul de beneficii include puncte de loialitate, asigurare de călătorie, economisire și reduceri la festivaluri, cu accent pe utilizarea serviciilor direct din BT Pay , fără drumuri la bancă. Ce produse împinge banca și ce primește clientul În campanie sunt incluse mai multe produse și funcționalități, cu stimulente financiare și praguri/limitări pentru unele oferte: Deschiderea unui cont din BT Pay : 100 de lei cashback și 100 de lei reducere la abonamentul Beach, Please! Emiterea unui card BT x McLaren Mastercard din BT Pay: șansa de a câștiga un kit oficial de merch BT x McLaren Mastercard. Cardul de cumpărături STAR Forte și Gold : 200 de lei sub formă de puncte Star. Activarea funcției Round Up (economisire automată): dublarea sumei până la 200 de lei pentru primele 150 de persoane care se înscriu pe site și activează serviciul. Asigurare de călătorie Groupama : 20% cashback din valoarea asigurării. Untold : preț special la GA Under 25 și 50 de lei cashback, plus șansa la o experiență „front of house” la Zara Larsson. Electric Castle : Camping Pass gratuit pentru primii 500 care aplică în campanie și își iau abonament Youth Pass U25. Încasarea salariului la BT : 5% cashback la cumpărături timp de 3 luni, în limita a 100 de lei lunar. Overdraft : dobândă variabilă de 9,48% (IRCC + 3,90 puncte procentuale). Card BT Flying Blue : 2.000/4.000 mile de bun venit, în funcție de card, plus șansa de a câștiga două bilete spre Lisabona sau Praga. De ce contează: achiziție și retenție prin „bancă în aplicație” Dincolo de componenta de marketing, structura campaniei arată o strategie operațională: banca încearcă să atragă și să fixeze utilizarea în ecosistemul BT Pay, folosind beneficii cu valoare imediată (cashback, reduceri, acces la festivaluri) ca „ancoră” pentru produse recurente (carduri, economisire automată, încasare salariu) și, în unele cazuri, pentru creditare de tip overdraft. Înscrierea și ofertele sunt disponibile pe site-ul Băncii Transilvania, conform informațiilor din articol. [...]
Avertismentul privind retrageri masive de numerar din bănci readuce în prim-plan riscul ca instabilitatea politică să se transforme rapid într-o problemă de încredere cu efecte economice , în condițiile în care Cristian Tudor Popescu susține că adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan ar putea declanșa o criză în sistemul bancar, potrivit Libertatea . Gazetarul a declarat la B1TV că, dacă moțiunea PSD-AUR trece, România ar putea pierde încrederea investitorilor și a partenerilor internaționali, ceea ce ar amplifica tensiunile din economie. În argumentația sa, CTP îl indică pe premierul Ilie Bolojan drept „singura garanție” rămasă pentru credibilitatea României în fața investitorilor străini, a Uniunii Europene și a organismelor internaționale. Ce scenariu descrie CTP pentru sectorul bancar În intervenția citată, Cristian Tudor Popescu avertizează că o schimbare de guvern prin moțiune ar putea produce „într-un timp record” reacții în lanț în zona bancară, inclusiv la nivel operațional, prin reducerea activității sau închiderea unor sucursale, urmate de retrageri masive de bani din conturi de către populație. „Băncile, domnilor…. Dacă trece această moțiune, într-un timp record se pot produce retrageri din filialele băncilor mari din România, masive…. Închiderea acestor filiale. S-a mai întâmplat asta. Și oamenii se vor năpusti, imediat după aceea, să-și retragă banii grămadă.” CTP spune că speră ca politicienii „din toate partidele” să conștientizeze diferența dintre jocul parlamentar și efectele asupra populației, în contextul în care o criză de încredere poate alimenta comportamente de panică. Contextul politic: moțiunea, calendarul și miza Criza politică, potrivit articolului, a început pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Ulterior, PNL a anunțat ruperea coaliției cu PSD, iar miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 27 aprilie, PSD și AUR au anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan , înaintată oficial a doua zi. Conform aceluiași material, dacă moțiunea va fi adoptată pe 5 mai, Executivul va cădea, devenind al șaptelea guvern demis în România după 1989 (primul fiind Guvernul Emil Boc, în 2009). În finalul intervenției, CTP califică operațiunea de înlăturare a premierului drept „o lovitură de stat” și afirmă că România riscă o criză comparabilă cu perioada 1984–1989. Aceste afirmații reprezintă opinii și evaluări ale gazetarului, așa cum sunt redate în articol. [...]
Banca Transilvania își calibrează guvernanța pentru 2026–2030, cu trei nume noi în Consiliul de Administrație , într-o formulă care combină continuitatea cu expertiză în zone cheie pentru o bancă aflată în transformare (fintech, piețe de capital, risc, fuziuni și achiziții), potrivit Banca Transilvania . Noul Consiliu a fost desemnat în Adunarea Generală din 28 aprilie 2026, pentru mandatul 2026–2030. Schimbarea contează pentru că, în arhitectura de guvernanță a unei bănci, Consiliul de Administrație este organismul care supraveghează strategia și evoluția financiară, cadrul de conformitate și deciziile majore, inclusiv cele legate de stabilitate și dezvoltare pe termen lung. În acest caz, acționarii au aprobat o structură cu patru membri reconfirmați și trei membri noi. Cine intră și cine rămâne în Consiliul de Administrație (2026–2030) Componența Consiliului de Administrație BT aprobată de acționari este: Horia Ciorcilă – Președinte (reconfirmat) Ivo Gueorguiev – Vicepreședinte (reconfirmat) Mirela Bordea – membru independent neexecutiv (reconfirmată) Florin Predescu‑Vasvari – membru independent neexecutiv (reconfirmat) Gabriela Nistor – membru neexecutiv (membru nou) Doru Lionăchescu – membru independent neexecutiv (membru nou) Teodor Torgie – membru independent neexecutiv (membru nou) Ce semnal dă noua formulă: continuitate, plus competențe pentru transformare BT își justifică structura prin „complementaritatea” experienței, cu contribuții la proiectele de transformare ale Grupului Financiar Banca Transilvania și cu expertize în domenii precum piețe financiare internaționale, fintech, guvernanță, retail și corporate banking, supraveghere financiară, fuziuni și achiziții, piețe de capital, managementul riscului și management operațional, inclusiv cu expunere în UE, Marea Britanie și Canada. În profilurile prezentate, banca punctează, între altele, continuitatea la vârf ( Horia Ciorcilă este președinte al Consiliului din 2002), experiența în banking și fintech (Ivo Gueorguiev, inclusiv rolul de președinte al Consiliului de Administrație al Salt Bank , parte a grupului), precum și întărirea componentei de guvernanță și risc (Mirela Bordea) și a celei academice și de guvernanță internațională (Florin Predescu‑Vasvari). Rolul Consiliului în bancă și la ce se uită piața Banca arată că Consiliul de Administrație are rolul de a asigura direcția strategică, stabilitatea și performanța, prin supravegherea strategiei și evoluției financiare, respectarea principiilor de guvernanță și conformitate și aprobarea deciziilor care susțin consolidarea poziției BT în sistemul bancar din România. În practică, pentru investitori și pentru piață, miza este dacă această combinație de continuitate și nume noi întărește capacitatea băncii de a naviga un context economic volatil și de a susține proiectele de transformare menționate de BT, în cadrul mandatului 2026–2030. [...]
Volatilitatea generată de războiul din Iran a împins în sus câștigurile din tranzacționare , iar trei dintre cele mai mari bănci europene au raportat profituri record sau peste așteptări în primul trimestru, potrivit Stirile Pro TV . În același timp, conducerile instituțiilor avertizează că incertitudinea legată de conflict crește, iar riscurile macroeconomice pe termen mai lung se acumulează. Publicația notează, citând Euronews , că performanța este, în bună măsură, una de „moment”: veniturile din tranzacționare au beneficiat de volatilitatea din piețe, însă efectele economice ale conflictului pot deveni mai greu de gestionat dacă tensiunile se prelungesc. Deutsche Bank : profit trimestrial record și intrări nete în administrarea activelor Deutsche Bank a raportat un profit trimestrial record după impozitare de 2,2 miliarde de euro (în creștere cu 8% față de aceeași perioadă a anului trecut). Profitul înainte de impozitare a urcat cu 7%, la 3 miliarde de euro. Divizia de bancă privată a consemnat o creștere a profitului înainte de impozitare de 39%, până la 681 de milioane de euro. Veniturile nete au avansat cu 2%, la 8,7 miliarde de euro, iar activele administrate au ajuns la 1,8 trilioane de euro, susținute de intrări nete de 22 de miliarde de euro în diviziile de bancă privată și administrare a activelor. „Profitul record înregistrat în acest trimestru ne oferă un început excelent pentru următoarea etapă a strategiei noastre”, a declarat directorul executiv Christian Sewing. Santander: profit record, dar susținut de un câștig punctual Banco Santander a raportat un profit atribuibil în creștere cu 60%, până la 5,5 miliarde de euro, impulsionat de un câștig de 1,9 miliarde de euro din vânzarea Santander Bank Polska. Fără acest element punctual, profitul de bază a crescut cu aproximativ 12%, la 3,6 miliarde de euro. Veniturile au urcat cu 4%, la 15,1 miliarde de euro, pe fondul veniturilor nete din dobânzi și al unei creșteri de 6% a comisioanelor. Costurile au scăzut cu 3%, ceea ce a îmbunătățit eficiența, potrivit datelor prezentate. UBS: profit net plus 80% și avertisment privind durata conflictului UBS a raportat o creștere de 80% a profitului net în primul trimestru, la 3,04 miliarde de dolari (aprox. 13,7 miliarde de lei), susținută de gestionarea averilor și tranzacționare. Veniturile au crescut la 13,6 miliarde de franci elvețieni (14,7 miliarde de euro), iar profitul înainte de impozitare a urcat cu 54%. Conducerea UBS apreciază că impactul economic al conflictului din Iran rămâne gestionabil dacă este de scurtă durată, însă durata acestuia este indicată ca risc major. De ce contează: câștiguri pe termen scurt, risc mai mare pe termen lung Rezultatele arată cum volatilitatea din piețe poate alimenta rapid veniturile din tranzacționare și poate ridica profitabilitatea băncilor, însă mesajul comun al conducerilor este că incertitudinea crește. Pentru investitori și clienți, diferența dintre un șoc „scurt” și un conflict prelungit devine esențială: în primul caz, băncile pot beneficia de volume și marje mai bune; în al doilea, riscurile macroeconomice pot începe să apese pe costuri, cerere și calitatea creditelor. [...]
BNR pregătește un memorandum pentru o nouă strategie de recuperare a tezaurului de la Moscova , mizând pe o abordare „imună” la ciclurile electorale și pe o instituționalizare mai solidă a dialogului, potrivit Antena 3 . Guvernatorul Mugur Isărescu spune că banca centrală va înainta documentul „după epuizarea crizei politice” și cere sprijin concret din partea instituțiilor statului și a societății civile. Demersul contează mai ales prin încercarea de a muta subiectul tezaurului din zona declarațiilor punctuale într-un cadru de politică publică, cu continuitate și obiective de parcurs, într-un context în care canalul bilateral formal (comisia comună româno-rusă) este blocat de ani. Ce schimbă BNR în abordare Isărescu afirmă că BNR vrea o strategie care să nu depindă de „calcule politice pe termen scurt” și care să poată susține un efort național pe termen lung. În acest sens, banca centrală intenționează să propună autorităților: un memorandum cu o „nouă strategie” privind tezaurul de la Moscova; un „nou tip de instituționalizare” a dialogului, care să țină cont de schimbările politice internaționale și de „perspectiva previzibilă a întoarcerii Rusiei în câmpul dreptului internațional”. Guvernatorul precizează că BNR nu renunță la abordarea bilaterală și la cadrul comisiei comune româno-ruse, dar vrea să-i dea „un plus de consistență”. Miza: tezaurul BNR și baza documentară recunoscută de partea rusă În intervenția sa, Isărescu reamintește că România a transferat la Moscova, în 1916 și 1917, 91,5 tone de aur fin , în baza unor protocoale care garantau integritatea valorilor pe durata transportului și a păstrării. Potrivit guvernatorului, puterea bolșevică a decis confiscarea tezaurului românesc în ianuarie 1918. Un element pe care BNR îl consideră esențial pentru pașii următori este faptul că, la nivelul comisiei comune româno-ruse, a fost consemnat că documentele prezentate de partea română sunt autentice și atestă depunerea bunurilor tezaurului la Moscova. Isărescu spune că această recunoaștere documentară reprezintă „fundamentul eforturilor noastre viitoare”. Context: comisia comună nu s-a mai întrunit din 2019, iar BNR a internaționalizat subiectul Guvernatorul arată că comisia comună româno-rusă nu s-a mai întrunit din noiembrie 2019 și descrie activitatea ei drept „extrem de greoaie” (cinci reuniuni în 20 de ani). În paralel, BNR a încercat să crească vizibilitatea externă a subiectului, inclusiv prin demersuri legate de rezoluția adoptată de Parlamentul European la 14 martie 2024 privind returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia. În acest context, banca centrală a transmis europarlamentarilor două lucrări în limba engleză și a organizat la Bruxelles expoziția „The Treasure of the National Bank of Romania sent to Moscow and never returned - a claim older than a century”. BNR a lansat și o pagină dedicată pe site-ul instituției, cu istoricul problemei, inventarul tezaurului și informații despre restituiri parțiale. Ce urmează și care sunt limitele informației Din informațiile prezentate, memorandumului îi este legată explicit condiția temporală „după epuizarea crizei politice”, însă materialul nu oferă un calendar, conținutul concret al strategiei sau forma exactă a „instituționalizării” propuse. Isărescu indică, totuși, că BNR vede ca punct de sprijin atât recunoașterea documentară consemnată în comisia comună, cât și precedentele de restituiri parțiale (1935 și 1956) invocate ca argument că există exemple pe care România „poate clădi”. [...]
BNR pregătește un memorandum către autorități pentru o strategie „imună la ciclurile electorale” privind recuperarea tezaurului de la Moscova , potrivit G4Media . Guvernatorul Mugur Isărescu a spus că demersul ar urma să fie înaintat după „epuizarea crizei politice” și că miza este obținerea unui sprijin instituțional și social care să asigure continuitate, indiferent de schimbările politice. În intervenția sa la o dezbatere dedicată tezaurului BNR evacuat la Moscova, Isărescu a argumentat că eforturile de recuperare au nevoie de un cadru care să nu fie afectat de „calculele politice pe termen scurt”, pentru a permite formarea unui consens național. Ce conține problema, în termeni de patrimoniu și bilanț instituțional Guvernatorul a reamintit că una dintre cele mai mari pierderi istorice asociate BNR este tezaurul transferat la Moscova în 1916 și 1917: 91,5 tone de aur fin . El a menționat că transferul s-a făcut într-un context militar nefavorabil, pe baza unui protocol româno-rus care garanta integritatea valorilor, însă puterea bolșevică a decis confiscarea tezaurului în ianuarie 1918. Totodată, Isărescu a spus că tema tezaurului a intrat pe agenda sa chiar din ziua numirii ca guvernator, la 4 septembrie 1990, când a preluat un dosar cu 166 de documente oficiale (alcătuit în 1922), transmis succesiv între guvernatori, cu un angajament de a continua eforturile de recuperare. Ce pași spune BNR că a făcut recent și ce urmează În contextul ultimilor ani, Isărescu a indicat drept reper adoptarea, la 14 martie 2024, de către Parlamentul European, a unei rezoluții privind returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia, iar BNR a urmărit „internaționalizarea” subiectului. Printre acțiunile menționate: trimiterea către europarlamentari a două lucrări în limba engleză despre tezaur; ralierea la demersul inițiat de europarlamentarul Eugen Tomac privind rezoluția Parlamentului European; organizarea, la Bruxelles, a expoziției „The Treasure of the National Bank of Romania sent to Moscow and never returned – a claim older than a century”; continuarea acțiunilor de informare în mai multe locații (inclusiv în țară) și lansarea pe site-ul BNR a unei pagini dedicate tezaurului evacuat la Moscova. Memorandumul anunțat ar urma să fie instrumentul prin care BNR propune autorităților o „nouă strategie” de abordare a dosarului, cu accent pe continuitate și sprijin instituțional. Publicația notează că declarațiile au fost transmise de Agerpres. [...]
