Știri
Știri din categoria Bănci
JPMorgan avertizează că își va majora cheltuielile în 2026, un semnal care poate pune presiune pe profitabilitate chiar dacă veniturile din investment banking și tranzacționare cresc, potrivit Reuters. CEO-ul Jamie Dimon a spus că totalul cheltuielilor ar putea fi cu 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) peste estimările anterioare.
Banca a ridicat prognoza de cheltuieli pentru întregul an 2026 la aproximativ 106 miliarde de dolari (aprox. 488 miliarde lei), de la 105 miliarde de dolari (aprox. 483 miliarde lei), invocând o performanță mai bună a afacerilor. În tranzacționarea de dimineață, acțiunile JPMorgan erau în scădere cu aproape 3%.
Analistul Stephan Biggar de la Argus Research a spus că orice creștere a cheltuielilor îngrijorează piața, mai ales în contextul în care banca a avertizat în repetate rânduri că nivelul ridicat al câștigurilor nu este probabil să se mențină pe termen lung.
Dimon a indicat că taxele din investment banking ar putea crește cu 10% sau mai mult în trimestrul al doilea, menționând că se discută multe „tranzacții mari”. Pe Wall Street, activitatea de fuziuni și achiziții a recăpătat avânt în 2026, pe fondul unei economii americane reziliente, al condițiilor de finanțare mai relaxate și al apetitului mai mare pentru achiziții și majorări de capital.
În același timp, divizia de piețe a băncii (care include tranzacționarea) este pe traiectoria unei creșteri de 11% în trimestrul curent și ar putea performa „puțin mai bine” decât acest nivel, a adăugat el.
Separat, Dimon a reiterat interesul JPMorgan pentru oportunități de achiziții și a spus că, în următorii câțiva ani, ar putea exista o șansă de a aloca 10–20 miliarde de dolari (aprox. 46–92 miliarde lei) pentru a cumpăra „ceva”, fără a preciza domeniile vizate. Reuters notează că analiștii consideră posibil ca banca să se uite la ținte din zona fintech sau inteligență artificială.
Contextul este unul în care mai multe bănci mari au semnalat deschidere către achiziții pentru a-și întări poziția competitivă, inclusiv prin extinderea capabilităților tehnologice și câștigarea de scară în zone cu creștere rapidă, precum administrarea averilor și plățile. JPMorgan are un istoric de integrare a achizițiilor, inclusiv cumpărarea First Republic Bank în 2023, într-o tranzacție care a închis cea mai mare falimentare bancară din SUA de după criza din 2008.
Recomandate
Poșta Română pregătește trecerea la servicii bancare , prin schimbarea obiectului principal de activitate din „activități poștale” în „alte intermedieri financiare”, astfel încât să poată furniza o gamă mai largă de produse, inclusiv conturi curente și carduri, potrivit Profit . Miza operațională este extinderea rolului companiei dincolo de plăți și încasări, către servicii bancare de bază, cu potențial de distribuție la nivel național prin rețeaua Poștei. În același timp, schimbarea de obiect de activitate indică o repoziționare care poate aduce Poșta în competiție directă cu o parte din serviciile oferite de bănci și instituții financiare nebancare. Ce servicii vrea să ofere Poșta Română CEO-ul Poștei Române, Valentin Ștefan , spune că planul include deschiderea de conturi și emiterea de carduri, precum și intrarea pe zona de creditare de valori mici. „Vom deschide conturi bancare, cărora le vom asocia și carduri bancare. Vrem să oferim și microcredite.” Publicația notează că sunt luate ca model servicii financiare prestate de Poșta din Italia și de cea din Suedia. Context: o direcție discutată de aproape un deceniu Profit amintește că, în urmă cu aproape 10 ani, Poșta Română își anunța intenția de a-și diversifica portofoliul și de a pune la dispoziție instrumente bancare la nivel național, inclusiv prin selectarea unei bănci partenere. În octombrie 2015, compania ar fi încheiat un acord de principiu cu Nextebank pentru intermedierea unor produse, însă fragmentul disponibil din sursă nu oferă detalii despre implementarea acelui demers sau despre rezultatul lui. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile publicate reiese că primul pas este schimbarea obiectului principal de activitate, pentru a permite extinderea serviciilor financiare. Sursa nu precizează calendarul, forma exactă (licențiere/parteneriat) și nici condițiile de reglementare în care Poșta ar urma să ofere efectiv conturi, carduri și microcredite, astfel că aceste elemente rămân de confirmat. [...]
România are capital, dar extinderea regională a firmelor se blochează în „coerența economică” și în execuție , iar asta limitează apariția unor „campioni regionali”, susține Bogdan Pleșuvescu , într-o analiză publicată de Banca Transilvania . În lipsa unui ecosistem stabil, construit și menținut de zona de guvernanță, investițiile românești ajung să aibă planuri și strategie, dar să piardă ritmul la implementare, mai ales când se schimbă guvernele. Pleșuvescu argumentează că, pentru ca afacerile locale să se scaleze (adică să crească replicând modelul de business în alte piețe), nu este suficientă finanțarea bancară, ci e nevoie de proiecte publice și de un cadru coerent care să susțină extinderea externă, așa cum se întâmplă în Polonia, Ungaria sau Germania. În România, spune el, există know-how și dorință, însă „ne pierdem în execuție”. De ce contează pentru bănci: proiectele „finanțabile” sunt greu de găsit Un efect direct al acestei lipse de coerență este că băncile întâmpină dificultăți în a identifica proiecte care pot fi finanțate în condiții prudente. Pleșuvescu leagă discuția și de nivelul redus al intermedierii financiare (creditarea raportată la economie): în România, intermedierea financiară este „spre 50% din PIB”, în timp ce în Europa este „peste 100%”. Separat, finanțarea bancară a sectorului non-guvernamental este „undeva la 24% din PIB”, față de „90%” media europeană. În acest context, miza nu este doar creșterea creditării, ci orientarea ei către investiții care dezvoltă companiile și le ajută să se extindă, inclusiv în afara țării. Pleșuvescu subliniază că băncile operează într-un cadru strict reglementat de evaluare a riscului (analiză financiară, verificarea planurilor de afaceri, teste de stres), ceea ce limitează finanțarea la proiecte considerate viabile. Cum arată, în viziunea BT, compania „pregătită” de extindere regională Pentru a obține finanțare destinată extinderii, o companie trebuie, în primul rând, să fi demonstrat performanță pe piața din România. Pe lângă acest istoric, sunt necesare: o structură de guvernanță corporativă bine pusă la punct și transparentă, cu proces decizional clar; un plan de afaceri coerent pe termen lung; un plan de investiții argumentat, cu explicația „de ce” pentru investițiile propuse (indiferent dacă sunt pe orizontală sau pe verticală). BT menționează că are în portofoliu clienți finanțați pentru extindere în piețe precum Italia, Spania, Germania sau Ungaria, dar admite că România nu este încă la nivelul Poloniei, urmând ca fenomenul să se amplifice pe măsură ce apar mai multe exemple de succes. Lecția Republicii Moldova: oamenii, „baza” următoarelor extinderi În cazul extinderii Grupului Banca Transilvania în Republica Moldova, Pleșuvescu pune accent pe rolul echipelor care merg în afara țării: acestea accelerează transferul de know-how și implementarea culturii organizaționale, iar pe termen mai lung devin o „pepinieră” pentru viitoare dezvoltări externe. O parte dintre oamenii formați în Republica Moldova au fost aduși în BT și „vor fi implicați cel mai probabil” în eventuale extinderi, potrivit sursei. [...]
Rusia mută costul securității către bănci , după ce o nouă lege le permite să opereze sisteme anti-dronă și să își înarmeze personalul, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii de pe teritoriul rus, potrivit Mediafax . Măsura, descrisă ca fără precedent, vine într-un moment în care Moscova are dificultăți tot mai mari în protejarea infrastructurii critice – de la rafinării și aeroporturi, la conducte și fabrici implicate în efortul de război – pe fondul atacurilor cu drone atribuite Ucrainei. Informațiile sunt prezentate de The Guardian, citat în material. Ce prevede legea și ce se schimbă pentru sectorul financiar Potrivit noii legi adoptate de parlamentul rus, instituții precum Sberbank și alte companii financiare pot opera sisteme de apărare împotriva dronelor fără implicarea directă a armatei sau a forțelor speciale. Un element cu impact economic direct este că nota de plată pentru protecția anti-dronă revine companiilor , nu statului. Anatoli Aksakov, șeful comisiei financiare din Duma de Stat , a confirmat că firmele vor trebui să își organizeze singure apărarea în fața atacurilor. În același context, Alexander Șohin, liderul principalului lobby de afaceri din Rusia, i-a transmis lui Vladimir Putin că marile companii sunt pregătite să cumpere inclusiv arme mai grele și sisteme electronice de război pentru protecție. Context: atacuri mai adânc în Rusia și presiune pe apărarea aeriană În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii din interiorul Rusiei, vizând rafinării, aeroporturi militare, depozite de combustibil, nave, fabrici de explozibili și componente electronice pentru armată. Potrivit analiștilor occidentali citați în material, obiectivul ar fi forțarea Rusiei să își disperseze apărarea aeriană pe un teritoriu foarte mare, ceea ce ar reduce protecția unor zone strategice precum Moscova sau frontul din Ucraina și ar lăsa alte regiuni vulnerabile. De ce contează: o nouă linie de cost și risc pentru bănci Dincolo de dimensiunea militară, decizia introduce o schimbare operațională pentru sectorul financiar: băncile și alte instituții vor trebui să își construiască propriile capabilități de securitate anti-dronă și să bugeteze aceste cheltuieli. În practică, asta poate însemna costuri suplimentare recurente și proceduri interne noi, într-un moment în care infrastructura critică este tot mai des țintită. Materialul notează că această decizie arată cât de mult schimbă dronele modul în care se poartă războaiele moderne. [...]
Banca Transilvania începe să-și adapteze sucursalele pentru accesibilitate prin implementarea Step-Hear, o soluție de orientare asistivă care oferă ghidaj audio persoanelor cu deficiențe de vedere, potrivit Banca Transilvania . Miza operațională este extinderea accesului autonom la servicii în spațiile băncii, printr-o tehnologie deja folosită internațional în locații publice și private. Prima unitate echipată este Sucursala BT Cluj, pe Calea Dorobanților 27-29, Cluj-Napoca. Banca leagă alegerea de proximitatea față de Liceul Special pentru Deficienți de Vedere, ceea ce ar urma să genereze un impact imediat în comunitatea locală. Implementarea va fi extinsă treptat și în alte sedii, fără ca instituția să indice un calendar sau un număr de locații vizate. Cum funcționează, concret, ghidajul audio Step-Hear se bazează pe o aplicație mobilă gratuită, disponibilă în App Store și Google Play, care transformă telefonul într-un instrument de navigare. Sistemul folosește comunicarea Bluetooth între telefon și dispozitivele Step-Hear instalate în locații. În sucursala din Cluj, tehnologia permite identificarea unor zone-cheie pentru accesarea serviciilor, inclusiv: intrarea; ghișeele; bancomatele. Context: accesibilitate și inițiative ESG în BT Implementarea Step-Hear este încadrată de bancă în agenda sa de accesibilitate și inițiative ESG (mediu, social, guvernanță). În același context, BT indică și alte proiecte recente sau susținute de bancă, între care Raportul de sustenabilitate BT 2025 , evenimentul D&I Living Library , întâlnirea Accessibility Beyond Limits , extinderea PEDITEL pentru diaspora și continuarea proiectului what’s next . Separat, banca amintește că în septembrie 2025 a anunțat soluții de accesibilizare pentru persoane cu nevoi speciale (locomotorii, de auz și de vedere), inclusiv prin optimizarea site-ului și a aplicației BT Pay. BT mai precizează că este membră a Camerei de Comerț Române pentru Diversitate și semnatară a Cartei Diversității , iar angajamentul pentru accesibilitate vizează adaptarea serviciilor, produselor și sediilor, precum și susținerea unor inițiative sociale de incluziune. [...]
Banca Transilvania își păstrează profilul „Low Risk” la riscurile ESG, cu un scor de 15 , într-o evaluare care poate conta în percepția investitorilor și în costul finanțării, pe fondul presiunilor de reglementare și raportare în zona de sustenabilitate, potrivit Banca Transilvania . Ratingul este acordat de Sustainalytics (parte a grupului Morningstar) și vizează riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG). BT arată că rezultatul confirmă „robustețea programelor, practicilor și politicilor” băncii pentru gestionarea ariei ESG. În clasamentele incluse în evaluare, banca se poziționează pe locul 127 din aproape 1.000 de bănci la nivel mondial și pe locul 44 din aproape 600 de bănci la nivel regional, conform aceleiași surse. Ce semnal transmite ratingul pentru finanțare și conformare BT detaliază câteva concluzii asociate ratingului: Expunere limitată la riscurile ESG , sub media sectorului băncilor regionale; Gestionare adecvată a aspectelor ESG , cu un profil general de risc scăzut; Procese de management ESG pentru identificarea, prevenirea și gestionarea riscurilor, plus practici de guvernanță; Transparență , prin raportare ESG aliniată standardelor internaționale și bunelor practici; Integrarea sustenabilității în business , prin progres constant în includerea principiilor de sustenabilitate în modelul de business; Credibilitatea evaluării externe , Sustainalytics fiind prezentată ca reper obiectiv și recunoscut internațional pentru performanța ESG. Context: cine este Sustainalytics și ce evaluează Sustainalytics este descrisă ca unul dintre furnizorii globali relevanți de ratinguri ESG, care evaluează companiile în funcție de expunerea la riscuri ESG specifice industriei și de capacitatea de a le gestiona, oferind investitorilor un reper standardizat pentru evaluarea performanței și a riscurilor de sustenabilitate. BT mai precizează că informații suplimentare sunt disponibile pe platforma de Relații cu investitorii/pagina ESG și în Raportul de sustenabilitate 2025 al băncii. [...]
Salt Bank pregătește abonamente lunare, dar le leagă de încasarea veniturilor și investiții recurente , într-o mișcare care urmărește să transforme aplicația în „banca principală” a clienților, nu doar într-un cont secundar, potrivit unei analize Economedia . Banca nu a făcut încă un anunț oficial, însă utilizatori ai aplicației au semnalat în comunități și pe rețele sociale apariția unor opțiuni noi, iar pe site a fost activat și un link dedicat, salt.bank . Din informațiile obținute neoficial din platformă, Salt ar urma să treacă parțial la un model „freemium” (servicii de bază gratuite, cu opțiuni plătite pentru beneficii suplimentare), similar cu cel folosit de jucători internaționali precum Revolut . Planul standard ar rămâne neschimbat, iar peste el ar apărea două niveluri cu beneficii extinse, inclusiv servicii de tip lifestyle și facilități de călătorie. Cât ar costa noile planuri și ce condiții ar putea elimina taxa Structura discutată în comunitățile de clienți indică trei niveluri: Salt (Standard): 0 lei/lună , cu funcționalitățile actuale (card multicurrency, schimb valutar, administrare cont). Salt Everyday: 30 lei/lună , poziționat ca plan intermediar pentru utilizare zilnică. Salt Premium: 80 lei/lună , pachetul de top, cu servicii financiare și facilități de travel. Miza nu este doar încasarea unei taxe lunare, ci condiționarea gratuității de comportamente care cresc utilizarea activă a băncii. Conform datelor analizate, costul lunar ar putea fi redus la 0 lei dacă utilizatorii îndeplinesc, lunar, două condiții: Încasarea veniturilor recurente : minimum 2.500 lei pentru Everyday și minimum 5.000 lei pentru Premium (venituri cumulative de la persoane juridice). Tranzacționare/investiții : cel puțin o investiție lunară realizată direct în aplicația Salt. Diferențierea: asigurări, lounge-uri și plafoane mai mari la ATM Un comparativ tehnic care a circulat în comunitățile de clienți arată că diferențele dintre planuri ar fi date în special de servicii conexe (asigurări și asistență) și de limite mai mari pentru retrageri de numerar fără comision. Printre elementele menționate: Asistență rutieră în Europa : disponibilă la Everyday și Premium (pentru 1 mașină), precum și la Founders. Asigurare de călătorie în Europa și acces lounge (Priority Pass) : incluse la Premium și Founders. Dobândă la Cont & Spaces : 3% la Premium și Founders. Plafon ATM fără comision : 900 lei (Standard), 1.500 lei (Everyday), 3.000 lei (Premium și Founders), toate cu 5 retrageri. Plăți internaționale gratuite : 2 pe lună la Premium și Founders. În plus, apare și o secțiune de „goodies” non-bancare, marcată „coming soon”, fără detalii comerciale. Analiza notează că aceasta ar putea indica o direcție de gamificare sau un program integrat de cashback, însă informațiile sunt, deocamdată, incomplete. Ce se întâmplă cu clienții „Founders” Un punct sensibil al tranziției este comunitatea „Founders”, primii utilizatori ai platformei. Conform documentelor analizate, Salt Bank ar urma să păstreze promisiunea „Odată Fondator, mereu Fondator”: Salt Founders rămâne 0 lei/lună , fără condiționare de încasarea salariului sau de investiții lunare. Ca beneficii, conturile Founders ar fi asimilate aproape integral pachetului Salt Premium, inclusiv acces la lounge-uri, asigurare de călătorie și dobânda de 3% la sold. În prezent, pe site-ul băncii este activ doar un formular de pre-înregistrare pentru notificare la lansarea oficială. Salt Bank a depășit recent pragul de 750.000 de clienți , la doi ani de la lansare, potrivit aceleiași analize. [...]
