Știri
Știri din categoria Bănci
JPMorgan a închis conturile lui Donald Trump în februarie 2021, la circa o lună după asaltul din 6 ianuarie asupra Capitoliului SUA, potrivit Biziday, care citează un document depus de bancă în instanță.
Banca confirmă pentru prima dată, în mod explicit, că decizia a vizat atât conturi folosite pentru administrarea averii personale a lui Trump, cât și conturi utilizate în activitatea unor companii ale acestuia. În scrisorile transmise atunci nu a fost indicat un motiv concret, iar instituția financiară a invocat doar principiul potrivit căruia poate decide, în anumite situații, că relația cu un client „nu îi mai servește interesele”.
Dezvăluirea apare într-un proces de 5 miliarde de dolari deschis de Trump împotriva JPMorgan și a directorului general, Jamie Dimon. Președintele american susține că închiderea conturilor a avut motivație politică și i-a afectat semnificativ activitatea economică.
În același dosar, avocații lui Trump acuză banca și că l-ar fi introdus pe o „listă neagră internă”, ceea ce ar fi îngreunat deschiderea de conturi la alte instituții financiare. JPMorgan respinge acuzațiile și afirmă că acțiunea în instanță nu are temei; apărătorii băncii spun că vor răspunde punctual după ce va fi lămurit ce înseamnă, concret, această presupusă listă.
Până acum, JPMorgan nu confirmase direct că a închis conturile lui Trump în perioada imediat următoare evenimentelor din ianuarie 2021, când susținători ai acestuia au luat cu asalt clădirea Congresului. După acel moment, mai multe organizații și companii au întrerupt relațiile cu Trump sau cu afacerile sale, pe fondul presiunii publice și al riscului reputațional.
Cazul readuce în discuție tema „debanking” (închiderea conturilor sau refuzul de a furniza servicii bancare), un subiect disputat în SUA: unii politicieni conservatori susțin că băncile ar folosi criterii precum „riscul reputațional” pentru a exclude clienți din motive ideologice, în timp ce instituțiile financiare afirmă că își gestionează riscurile comerciale și legale. Separat, organizația de afaceri a lui Trump a deschis o acțiune și împotriva Capital One, cu acuzații similare, iar în procesul cu JPMorgan instanța nu a ajuns încă la fond, discutând deocamdată unde trebuie judecat dosarul, Florida sau New York, notează Reuters și NBC, citate de Biziday.
Recomandate
JPMorgan avertizează că își va majora cheltuielile în 2026, un semnal care poate pune presiune pe profitabilitate chiar dacă veniturile din investment banking și tranzacționare cresc , potrivit Reuters . CEO-ul Jamie Dimon a spus că totalul cheltuielilor ar putea fi cu 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) peste estimările anterioare. Banca a ridicat prognoza de cheltuieli pentru întregul an 2026 la aproximativ 106 miliarde de dolari (aprox. 488 miliarde lei), de la 105 miliarde de dolari (aprox. 483 miliarde lei), invocând o performanță mai bună a afacerilor. În tranzacționarea de dimineață, acțiunile JPMorgan erau în scădere cu aproape 3%. Analistul Stephan Biggar de la Argus Research a spus că orice creștere a cheltuielilor îngrijorează piața, mai ales în contextul în care banca a avertizat în repetate rânduri că nivelul ridicat al câștigurilor nu este probabil să se mențină pe termen lung. Ce susține veniturile: investment banking și piețe Dimon a indicat că taxele din investment banking ar putea crește cu 10% sau mai mult în trimestrul al doilea, menționând că se discută multe „tranzacții mari”. Pe Wall Street, activitatea de fuziuni și achiziții a recăpătat avânt în 2026, pe fondul unei economii americane reziliente, al condițiilor de finanțare mai relaxate și al apetitului mai mare pentru achiziții și majorări de capital. În același timp, divizia de piețe a băncii (care include tranzacționarea) este pe traiectoria unei creșteri de 11% în trimestrul curent și ar putea performa „puțin mai bine” decât acest nivel, a adăugat el. M&A pe radar: buget potențial de 10–20 miliarde dolari Separat, Dimon a reiterat interesul JPMorgan pentru oportunități de achiziții și a spus că, în următorii câțiva ani, ar putea exista o șansă de a aloca 10–20 miliarde de dolari (aprox. 46–92 miliarde lei) pentru a cumpăra „ceva”, fără a preciza domeniile vizate. Reuters notează că analiștii consideră posibil ca banca să se uite la ținte din zona fintech sau inteligență artificială. Contextul este unul în care mai multe bănci mari au semnalat deschidere către achiziții pentru a-și întări poziția competitivă, inclusiv prin extinderea capabilităților tehnologice și câștigarea de scară în zone cu creștere rapidă, precum administrarea averilor și plățile. JPMorgan are un istoric de integrare a achizițiilor, inclusiv cumpărarea First Republic Bank în 2023, într-o tranzacție care a închis cea mai mare falimentare bancară din SUA de după criza din 2008. [...]
Salt Bank repornește un mecanism de atragere de clienți cu bonusuri de până la 3.900 de lei , mizând pe recomandări între utilizatori și pe deschiderea de cont 100% din aplicație, potrivit BF . În forma actuală a campaniei, banca oferă câte 100 de lei persoanei care trimite invitația și câte 100 de lei noului client care își deschide cont prin cod de recomandare și îndeplinește condițiile impuse. Cum se încasează bonusul și care sunt condițiile Pentru utilizatorii noi, deschiderea contului se face integral din aplicație, fără deplasare la sucursală. Bonusul este acordat după activarea contului și efectuarea primei plăți cu cardul , conform regulamentului campaniei. BF menționează și un cod de recomandare (GRYES9) care poate fi folosit la înscriere, însă acordarea bonusului rămâne condiționată de respectarea termenilor promoției. Plafonul maxim: 3.900 de lei, prin cumularea recomandărilor Miza economică a programului este cumularea recompenselor: Salt Bank indică faptul că bonusurile se pot aduna, iar totalul poate ajunge la 3.900 de lei pentru cei care aduc până la 12 utilizatori eligibili . Plata sumelor depinde de îndeplinirea tuturor cerințelor din termenii și condițiile campaniei. Context: diferențiere prin funcții digitale și alte promoții Pe lângă componenta de recomandare, banca își promovează și funcții digitale, inclusiv posibilitatea de a transfera valută către alți clienți folosind doar numărul de telefon, fără introducerea unui IBAN. În aplicație sunt enumerate și alte facilități, între care: cont multicurrency gratuit; transferuri instant în euro între utilizatorii Salt Bank; trimiterea și primirea de euro fără costuri suplimentare între clienți; funcții de securitate precum „Call Monitor” și „Help Mama”; acces la oferte pentru polițe RCA; cont de business pentru antreprenori; administrarea profilului personal și profesional din aceeași aplicație; dobânzi pentru depozite în lei, euro și dolari. Banca precizează că depozitele sunt protejate prin Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare , în limita plafonului legal de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei). Separat de programul de recomandări, utilizatorii noi pot avea acces și la promoții pentru plățile cu cardul în prima lună, cu beneficii care pot ajunge la 200 de lei , în funcție de campaniile active și condițiile aplicabile la momentul înscrierii. [...]
Intesa Sanpaolo Bank România rămâne fără CEO în plin proces de integrare post-achiziție , după ce Alessio Cioni a demisionat, iar Consiliul de Administrație a luat act de plecarea sa și a declanșat procedurile pentru numirea unui nou director general, potrivit Ziarul Financiar . Consiliul de Administrație al băncii românești cu capital italian a decis ca atribuțiile și responsabilitățile funcției să fie preluate temporar de prim-directorul general adjunct, Jola Dima , conform cadrului de guvernanță al băncii. „În conformitate cu actul constitutiv şi cu actualul cadru de guvernanţă al băncii, atribuţiile şi responsabilităţile aferente vor fi exercitate de către prim directorul general adjunct, doamna Jola Dima.” De ce contează: tranziție de management după preluarea First Bank Plecarea lui Alessio Cioni vine la câteva luni după ce, în octombrie 2025, Intesa a finalizat preluarea First Bank pe piața românească. Cioni fusese numit în funcția de director general în octombrie 2024, ca șef al subsidiarei locale a Grupului Intesa Sanpaolo, cel mai mare grup bancar din Italia. În acest context, schimbarea de leadership poate influența ritmul și coerența deciziilor operaționale într-o perioadă în care banca își consolidează activitatea după o achiziție majoră. Indicatori financiari: profit net de 1 mil. euro în T1/2026 În primul trimestru din 2026, Intesa Sanpaolo România a raportat un profit net de 1 mil. euro (aprox. 5 mil. lei), în condițiile unor venituri operaționale de 24 mil. euro (peste 120 mil. lei), conform datelor publicate de grupul italian la Milano. Publicația notează că veniturile operaționale au scăzut față de T1/2025, când erau de 33 mil. euro. În același timp, cheltuielile operaționale au fost ajustate la 19 mil. euro (aprox. 97 mil. lei), de la 26 mil. euro în perioada similară din 2025. La nivel de grup, Intesa Sanpaolo a înregistrat un profit net de 2,8 mld. euro în T1/2026, cel mai bun rezultat trimestrial din istoria băncii, potrivit aceleiași surse. Ce urmează Consiliul de Administrație a inițiat procedurile pentru numirea unui nou director general. Ziarul Financiar nu precizează un calendar pentru această numire și nici motivele demisiei, astfel că impactul concret asupra strategiei locale va depinde de durata interimatului și de profilul viitorului CEO. [...]
Raiffeisen Bank extinde pachetul de servicii pentru antreprenori cu o ofertă de contabilitate digitală, cu reduceri dedicate , printr-un parteneriat cu Keez, disponibil pentru membrii comunității GatadeBusiness , potrivit Raiffeisen Bank . Miza operațională este reducerea timpului și a fricțiunilor administrative pentru micro-companii, PFA și profesii liberale, prin acces la date financiare „la zi” și automatizări legate de documente și declarații. Ce aduce concret parteneriatul pentru antreprenori Keez este prezentat ca un „ecosistem complet de contabilitate digitală” care combină serviciile unui expert contabil certificat CECCAR cu o aplicație. În lista de beneficii menționate intră: acces în timp real la datele financiare ale firmei, pentru decizii bazate pe cifre; preluarea automată a documentelor din SPV ( Spațiul Privat Virtual ) și procesarea lor; sesiuni online săptămânale pentru întrebări despre contabilitate, ANAF, facturare, salarizare și declarații; posibilitatea de a migra la un abonament superior pe măsură ce crește afacerea; stocarea datelor în cloud, cu acces securizat, plus „declarații depuse la timp”. Vicepreședintele Diviziei Antreprenori din Raiffeisen Bank România, Ionuț Pătrăhău, leagă utilitatea soluției de nevoile micro-companiilor, subliniind rolul lor în economie. „Sunt mândru că-i avem alături de noi, pentru că împreună reușim să simplificăm viața de zi cu zi pentru o parte importantă a clienților noștri.” Reducerile: 30% sau 21 euro/lună, timp de 9 luni Pentru clienții antreprenori care sunt noi în Keez și au cont la Raiffeisen Bank, oferta include: reducere de 30% la pachetul Mini pentru SRL-uri; reducere de 30% la pachetul pentru PFA-uri în sistem real; pentru SRL-uri care au nevoie de alt pachet decât Mini: reducere fixă de 21 euro/lună (aprox. 105 lei) timp de 9 luni. CEO-ul Keez, Stelian Trandafir, pune accent pe componenta de „timp câștigat” și pe încrederea în datele contabile. „Antreprenorii nu trebuie să știe contabilitate, dar trebuie să aibă încredere în cifrele lor.” Cum se activează oferta și unde se încadrează în strategia băncii Activarea se face din aplicația Smart Business, din secțiunea dedicată partenerilor. După parcurgerea pașilor, antreprenorul ar urma să fie contactat în maximum două ore de un consultant Keez, pentru recomandarea pachetului și finalizarea achiziției. Raiffeisen Bank încadrează parteneriatul în comunitatea GatadeBusiness, unde banca spune că oferă antreprenorilor acces la soluții financiare, servicii complementare, parteneri și instrumente digitale menite să simplifice activitatea curentă. [...]
Poșta Română pregătește trecerea la servicii bancare , prin schimbarea obiectului principal de activitate din „activități poștale” în „alte intermedieri financiare”, astfel încât să poată furniza o gamă mai largă de produse, inclusiv conturi curente și carduri, potrivit Profit . Miza operațională este extinderea rolului companiei dincolo de plăți și încasări, către servicii bancare de bază, cu potențial de distribuție la nivel național prin rețeaua Poștei. În același timp, schimbarea de obiect de activitate indică o repoziționare care poate aduce Poșta în competiție directă cu o parte din serviciile oferite de bănci și instituții financiare nebancare. Ce servicii vrea să ofere Poșta Română CEO-ul Poștei Române, Valentin Ștefan , spune că planul include deschiderea de conturi și emiterea de carduri, precum și intrarea pe zona de creditare de valori mici. „Vom deschide conturi bancare, cărora le vom asocia și carduri bancare. Vrem să oferim și microcredite.” Publicația notează că sunt luate ca model servicii financiare prestate de Poșta din Italia și de cea din Suedia. Context: o direcție discutată de aproape un deceniu Profit amintește că, în urmă cu aproape 10 ani, Poșta Română își anunța intenția de a-și diversifica portofoliul și de a pune la dispoziție instrumente bancare la nivel național, inclusiv prin selectarea unei bănci partenere. În octombrie 2015, compania ar fi încheiat un acord de principiu cu Nextebank pentru intermedierea unor produse, însă fragmentul disponibil din sursă nu oferă detalii despre implementarea acelui demers sau despre rezultatul lui. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile publicate reiese că primul pas este schimbarea obiectului principal de activitate, pentru a permite extinderea serviciilor financiare. Sursa nu precizează calendarul, forma exactă (licențiere/parteneriat) și nici condițiile de reglementare în care Poșta ar urma să ofere efectiv conturi, carduri și microcredite, astfel că aceste elemente rămân de confirmat. [...]
România are capital, dar extinderea regională a firmelor se blochează în „coerența economică” și în execuție , iar asta limitează apariția unor „campioni regionali”, susține Bogdan Pleșuvescu , într-o analiză publicată de Banca Transilvania . În lipsa unui ecosistem stabil, construit și menținut de zona de guvernanță, investițiile românești ajung să aibă planuri și strategie, dar să piardă ritmul la implementare, mai ales când se schimbă guvernele. Pleșuvescu argumentează că, pentru ca afacerile locale să se scaleze (adică să crească replicând modelul de business în alte piețe), nu este suficientă finanțarea bancară, ci e nevoie de proiecte publice și de un cadru coerent care să susțină extinderea externă, așa cum se întâmplă în Polonia, Ungaria sau Germania. În România, spune el, există know-how și dorință, însă „ne pierdem în execuție”. De ce contează pentru bănci: proiectele „finanțabile” sunt greu de găsit Un efect direct al acestei lipse de coerență este că băncile întâmpină dificultăți în a identifica proiecte care pot fi finanțate în condiții prudente. Pleșuvescu leagă discuția și de nivelul redus al intermedierii financiare (creditarea raportată la economie): în România, intermedierea financiară este „spre 50% din PIB”, în timp ce în Europa este „peste 100%”. Separat, finanțarea bancară a sectorului non-guvernamental este „undeva la 24% din PIB”, față de „90%” media europeană. În acest context, miza nu este doar creșterea creditării, ci orientarea ei către investiții care dezvoltă companiile și le ajută să se extindă, inclusiv în afara țării. Pleșuvescu subliniază că băncile operează într-un cadru strict reglementat de evaluare a riscului (analiză financiară, verificarea planurilor de afaceri, teste de stres), ceea ce limitează finanțarea la proiecte considerate viabile. Cum arată, în viziunea BT, compania „pregătită” de extindere regională Pentru a obține finanțare destinată extinderii, o companie trebuie, în primul rând, să fi demonstrat performanță pe piața din România. Pe lângă acest istoric, sunt necesare: o structură de guvernanță corporativă bine pusă la punct și transparentă, cu proces decizional clar; un plan de afaceri coerent pe termen lung; un plan de investiții argumentat, cu explicația „de ce” pentru investițiile propuse (indiferent dacă sunt pe orizontală sau pe verticală). BT menționează că are în portofoliu clienți finanțați pentru extindere în piețe precum Italia, Spania, Germania sau Ungaria, dar admite că România nu este încă la nivelul Poloniei, urmând ca fenomenul să se amplifice pe măsură ce apar mai multe exemple de succes. Lecția Republicii Moldova: oamenii, „baza” următoarelor extinderi În cazul extinderii Grupului Banca Transilvania în Republica Moldova, Pleșuvescu pune accent pe rolul echipelor care merg în afara țării: acestea accelerează transferul de know-how și implementarea culturii organizaționale, iar pe termen mai lung devin o „pepinieră” pentru viitoare dezvoltări externe. O parte dintre oamenii formați în Republica Moldova au fost aduși în BT și „vor fi implicați cel mai probabil” în eventuale extinderi, potrivit sursei. [...]
