Știri
Știri din categoria Bănci
BRD intenționează să distribuie 50% din profitul net pe 2025 ca dividende, potrivit Ziarul Financiar, care citează raportul anual cu rezultatele financiare ale băncii. Propunerea urmează să fie supusă votului în Adunarea Generală Anuală a Acționarilor programată pentru 29 aprilie 2026.
În raport, Consiliul de Administrație arată că a decis să propună o rată de distribuire a dividendelor de 50% din rezultatul net aferent anului 2025, „având în vedere rezultatele anuale, precum și traiectoria așteptată a ratei de adecvare a capitalului”. Rata de adecvare a capitalului este un indicator de prudențialitate care arată cât capital are banca raportat la riscurile asumate.
La nivel de bancă, BRD a raportat un profit net de 1,5 miliarde de lei, astfel că o distribuire de 50% ar însemna dividende totale de aproximativ 750 mil. lei pentru acționari. Banca are circa 696 de milioane de acțiuni, ceea ce ar echivala, potrivit calculelor ZF, cu un dividend brut de aproximativ 1,1 lei pe acțiune.
Raportat la prețul recent de tranzacționare al acțiunilor BRD, de 29,3 lei pe acțiune, randamentul estimat al dividendului ar fi de aproape 3,7%, notează publicația. BRD nu menționează explicit valoarea dividendului brut propus, iar plata efectivă depinde de aprobarea acționarilor și de deciziile finale ale băncii privind alocarea capitalului.
Recomandate
Diferența de abordare a Consiliului Concurenței față de ROBOR ridică un risc de impredictibilitate pentru bănci și piață , în condițiile în care mecanismul de fixing și cadrul general de reglementare par comparabile, dar concluziile autorității au fost opuse în două investigații la 13 ani distanță, potrivit Banking News . În 2013, Consiliul Concurenței a închis fără sancțiuni o investigație începută în 2008, declanșată pe fondul evoluțiilor ROBOR din octombrie–noiembrie 2008, când dobânda de pe piața monetară interbancară a înregistrat „creșteri fără precedent”. Ancheta a fost închisă prin Ordinul nr. 260 din 23 mai 2013, concluzia fiind că nu există dovezi suficiente pentru a fundamenta sancțiuni. Ce a investigat Consiliul în 2013: comportamentul băncilor în fixing, nu „nivelul ROBOR” Documentul citat arată că autoritatea nu a urmărit „pur și simplu nivelul ROBOR”, ci conduita băncilor contributoare în procedura de stabilire a indicilor monetari de referință ROBID/ROBOR (fixing), care ar fi putut duce la posibile înțelegeri anticoncurențiale interzise de Legea concurenței și de Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Consiliul sublinia, încă de atunci, rolul sistemic al indicilor ROBID/ROBOR în economia reală, ca element central în stabilirea prețului creditelor în lei acordate atât populației, cât și companiilor și municipalităților. Tot în 2013, autoritatea descria mecanismul ca fiind unul formalizat și supravegheat: indicii erau calculați zilnic, pe baza cotațiilor transmise de un grup de 10 bănci comerciale, într-un interval de 30 de minute, pe o platformă specifică (la acel moment Reuters), iar selecția băncilor era făcută de BNR după criterii de performanță, cu actualizare la fiecare șase luni. Concluzia din 2013: „nu există dovezi suficiente” și nu se justifică intervenția După aproape cinci ani de investigație, Consiliul Concurenței a reținut că standardul probatoriu național și european necesar pentru constatarea și sancționarea unor fapte anticoncurențiale nu a fost atins. „În baza probelor administrate, prin raportare la standardul probatoriu naţional şi european, necesar a fundamenta constatarea şi sancţionarea unor fapte anticoncurenţiale, Consiliul Concurenţei consideră că investigaţia nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea Legii concurenţei, care să justifice impunere de măsuri sau sancţiuni.” Autoritatea a analizat cazul și prin prisma dreptului european al concurenței, concluzionând că nu sunt îndeplinite condițiile pentru interdicție în sensul articolului 101 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și că nu există motive pentru intervenție. Cine a fost verificat în dosarul din 2013 În investigația închisă în 2013 au fost verificate băncile participante la mecanismul de fixing al indicilor ROBID și ROBOR, conform documentului analizat de publicație: BCR BRD Groupe Société Générale CEC Bank UniCredit Țiriac Bank (actuala UniCredit Bank) Banca Transilvania Raiffeisen Bank ING Bank EximBank (actuala Exim Banca Românească) RBS Bank România Bancpost De ce contează acum: aceeași arhitectură, verdict diferit și întrebări despre granița dintre „transparență” și influențare Materialul pune în oglindă investigația din 2013 cu ancheta pornită în 2022 și făcută publică în iunie 2026, în urma căreia băncile au primit „amenzi istorice”. În ambele cazuri, Consiliul ar fi indicat că nu mecanismul în sine a fost ținta, ci comportamentul participanților „în interiorul acestui cadru”. Din explicațiile publice menționate în articol, asociate lui Bogdan Chirițoiu, reiese că în investigația recentă problema ar fi fost modul de interacțiune al participanților în cadrul mecanismului, nu regulile ca atare. În această logică, miza de reglementare devine delimitarea practică dintre transparența necesară funcționării fixingului și influențarea nepermisă a procesului de cotare — iar publicația ridică explicit întrebarea dacă ar fi nevoie de schimbări ale normelor BNR. [...]
Grupul Banca Transilvania pierde unul dintre fondatorii Victoriabank , după ce Victor Țurcan , vicepreședinte al Consiliului de Administrație al băncii, a încetat din viață, potrivit Victoriabank . Pentru instituție, dispariția sa înseamnă pierderea unei figuri-cheie de guvernanță și a unui reper istoric al băncii, cu impact direct asupra continuității simbolice și a memoriei organizaționale într-o piață bancară unde încrederea și stabilitatea contează. Victor Țurcan este prezentat ca „vizionar și deschizător de drumuri” în sistemul bancar din Republica Moldova, cu un rol semnificativ în înființarea Victoriabank în 1989, descrisă drept prima bancă comercială din țara vecină. Potrivit comunicatului, timp de 35 de ani a contribuit la dezvoltarea Victoriabank, bancă ce este astăzi parte a Grupului Banca Transilvania și una dintre cele mai mari instituții de credit din Republica Moldova. Publicația menționează că a rămas „până în ultimul moment” legat de bancă. Context biografic și repere publice Victoriabank mai arată că Victor Țurcan este protagonistul cărții „Exploratorul”, scrisă de Serghei Evstratiev și publicată în Republica Moldova în 2012. De asemenea, comunicatul menționează că lucra „chiar zilele trecute” la o carte despre bancă și viața lui, pe care intenționa să o lanseze odată cu aniversarea de 78 de ani. În același mesaj, banca transmite condoleanțe familiei și colegilor din Victoriabank și amintește de intervențiile lui Victor Țurcan în podcastul VB Talks , înregistrate în 2023, ca „amintire valoroasă” a spiritului său antreprenorial și a poveștii Victoriabank. [...]
Raiffeisen Bank își extinde cu circa 30% echipa dedicată IMM-urilor până la final de an , într-o mișcare care vizează întărirea capacității operaționale și specializarea relației cu antreprenorii, potrivit Raiffeisen Bank . Banca spune că dezvoltă Divizia Antreprenori prin roluri noi și investiții în expertiză, pe fondul nevoilor „în evoluție” ale mediului antreprenorial. Creșterea de personal este însoțită de introducerea unor roluri specializate, între care „responsabil clientelă comunitate”, poziție gândită pentru o relație mai apropiată cu antreprenorii și pentru suport personalizat, conform informațiilor publicate de bancă. Ce se schimbă în modelul de acoperire pentru IMM-uri Raiffeisen Bank indică două direcții principale în reorganizarea segmentului: extinderea echipei Diviziei Antreprenori, cu o creștere estimată de aproximativ 30% a numărului de poziții până la finalul lui 2026; specializarea interacțiunii cu clienții prin roluri noi, inclusiv „responsabil clientelă comunitate”, orientat spre adaptarea serviciilor la specificul antreprenorilor. Banca susține că echipa extinsă are o vechime medie de 11,5 ani în bancă, peste media organizației, element prezentat ca argument pentru continuitate și acces la expertiză. „Extinderea Diviziei Antreprenori confirmă angajamentul Raiffeisen Bank de a transforma relația cu antreprenorii într-un parteneriat activ pe termen lung, susținut de oameni cu experiență, structuri specializate și un ecosistem în continuă dezvoltare.” Declarația îi aparține lui Ionuț Pătrăhău , vicepreședinte, Divizia Antreprenori, Raiffeisen Bank România. Context: divizie separată și comunitatea GatadeBusiness Inițiativa se leagă de strategia începută în 2025, când Raiffeisen Bank a creat Divizia Antreprenori ca structură dedicată exclusiv gestionării relației cu întreprinderile mici și mijlocii. În martie 2026, banca a lansat comunitatea GatadeBusiness, descrisă ca un „ecosistem” care reunește soluții financiare, parteneri și instrumente digitale pentru antreprenori. Potrivit băncii, comunitatea s-a extins ulterior prin parteneriate în zone precum tehnologie și securitate cibernetică, facturare electronică, semnătură digitală și contabilitate. Raiffeisen Bank precizează că deservește aproximativ 2,3 milioane de clienți, persoane fizice și juridice, pe piața din România. [...]
Raiffeisen Bank contestă ideea că ar fi încercat să „blocheze” amenda din dosarul ROBOR și spune că, înainte de o decizie a autorității, un astfel de demers „nici nu era posibil”, potrivit Wall-Street . Reacția vine după declarațiile președintelui Consiliului Concurenței , Bogdan Chirițoiu, care a acuzat băncile sancționate că ar fi încercat „prin toate metodele” să împiedice finalizarea investigației soldate cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei. Banca susține că acțiunile sale în instanță au vizat exclusiv exercitarea dreptului la apărare și clarificarea unor aspecte procedurale, nu suspendarea sau blocarea unei amenzi. Ce spune Raiffeisen: demersuri pentru „dreptul la apărare”, nu pentru amânarea sancțiunii În poziția transmisă public, Raiffeisen afirmă că nu a cerut în instanță blocarea unei eventuale amenzi și argumentează că nu putea cere suspendarea unei sancțiuni înainte ca aceasta să existe, în lipsa unei decizii a Consiliului Concurenței. Banca precizează că a solicitat, ca măsură provizorie, suspendarea procedurii de investigație „până la clarificarea unor aspecte legate de accesul la dosar și de exercitarea deplină a dreptului la apărare”, aspecte care, potrivit instituției, nu ar fi fost încă soluționate de instanță la momentul comunicării. Raiffeisen mai afirmă că „problema de fond rămâne neschimbată”: investigația nu ar fi identificat probe împotriva băncii, iar instituția spune că va continua demersurile legale, inclusiv la nivel european, pentru a-și susține poziția. Poziția Consiliului Concurenței: instanțele au respins cererile de suspendare, dar hotărârile nu sunt definitive Consiliul Concurenței a anunțat că a câștigat procesele intentate de două bănci implicate în investigația privind stabilirea indicelui ROBOR, procese prin care acestea au cerut suspendarea unor proceduri ale autorității, în încercarea de a bloca finalizarea cazului. Dosarele au fost judecate la Judecătoria Sectorului 1 și la Curtea de Apel București. Potrivit autorității, sentințele nu sunt definitive, iar băncile pot face recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. În același context, Bogdan Chirițoiu a declarat că instanța ar fi confirmat că demersurile de blocare a procedurilor „nu au avut fundament legal”. De ce contează: disputa mută presiunea pe procedură și pe calendarul litigiilor Schimbul de poziții indică faptul că, dincolo de contestarea pe fond a investigației ROBOR, miza imediată se mută și pe zona procedurală: ce poate fi suspendat în timpul unei investigații, în ce condiții și cât de mult pot astfel de acțiuni să influențeze calendarul unei decizii și al contestării ei în instanță. Pe termen scurt, următorul reper este traseul în instanță al hotărârilor menționate de Consiliul Concurenței, având în vedere posibilitatea de recurs la Înalta Curte. [...]
Consiliul Concurenței a obținut în instanță undă verde pentru finalizarea investigației ROBOR , după ce Judecătoria Sectorului 1 și Curtea de Apel București au respins acțiunile a două bănci care urmăreau suspendarea unor proceduri din anchetă, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare: instanțele au confirmat că demersurile de „blocare” a procedurilor nu au avut fundament legal, iar autoritatea a putut merge mai departe până la decizia de sancționare. Deciziile instanțelor vizează acțiuni intentate pentru a opri investigația începută în 2022, nu contestarea pe fond a deciziei plenului Consiliului Concurenței. În practică, astfel de acțiuni sunt fie anunțate de bănci, fie considerate previzibile, pe baza precedentelor, arată publicația. Ce au cerut băncile și ce au decis instanțele Potrivit Consiliului Concurenței, una dintre bănci a solicitat acces la documente cu caracter protejat fără respectarea procedurilor legale aplicabile. În plus, a cerut suspendarea organizării ședinței de audieri, ceea ce ar fi blocat adoptarea unei decizii de către plen. A doua bancă a cerut suspendarea deliberărilor plenului (adoptarea deciziei), precum și a elaborării/redactării deciziei cu motivarea extinsă, tot cu scopul de a împiedica finalizarea investigației. Bogdan Chirițoiu , președintele Consiliului Concurenței, a declarat: „Aceste acțiuni reprezintă o premieră. Niciodată în istoria Consiliului Concurenței nu s-a mai întâmplat așa ceva: băncile au încercat pe toate căile, fie la judecătorie, fie la Curtea de Apel, să blocheze finalizarea investigației. (...) Ultimul proces s-a judecat luni dimineață, iar instanța a confirmat faptul că demersurile de blocare a procedurilor nu au avut fundament legal”. Context: amenzi totale de 3,73 miliarde lei pentru 10 bănci Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei) pentru încălcarea normelor de concurență (legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene), prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Lista amenzilor prezentată de Mediafax: Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei CEC Bank SA: 332,98 milioane lei UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei Ce urmează În materialul citat este menționat că băncile au început să anunțe că vor contesta amenzile. În același timp, hotărârile din procesele privind suspendarea procedurilor au consolidat poziția autorității că investigația și pașii procedurali au fost derulați legal, ceea ce mută disputa în zona contestării sancțiunilor și a motivării extinse a deciziei. [...]
BCE ar fi cerut Revolut să-și întărească controalele interne înainte de noi produse , o intervenție care poate încetini temporar extinderea fintech-ului în UE, potrivit Profit . Informația este relatată de Financial Times și indică faptul că Banca Centrală Europeană (BCE) ar fi intervenit anul trecut pentru a reduce, pe termen scurt, ritmul de creștere al Revolut în Europa. Miza ține de supravegherea prudențială: înainte de lansarea de noi produse financiare, Revolut ar fi fost obligată să își consolideze sistemele interne de control. Potrivit materialului, BCE și-ar fi exprimat îngrijorarea în legătură cu viteza cu care sunt introduse servicii noi și cu adecvarea proceselor interne ale companiei privind evaluarea riscurilor și respectarea reglementărilor (conformitate). Ce parte a grupului este vizată Măsurile ar viza subsidiara bancară europeană a Revolut, care operează în baza unei licențe obținute în Lituania. Aceasta este entitatea prin care compania își desfășoară activitatea bancară în Uniunea Europeană. De ce contează pentru piață O astfel de intervenție a supraveghetorului bancar european poate avea efecte directe asupra planurilor comerciale ale unei instituții: lansările de produse și extinderea pot fi condiționate de remedierea unor deficiențe de control intern și de management al riscurilor. În cazul Revolut, subiectul este cu atât mai relevant cu cât compania este descrisă drept „cea mai valoroasă companie de tehnologie financiară din Europa”. Informațiile din articol sunt prezentate ca relatări („ar fi”), iar Profit indică drept sursă Financial Times; detaliile complete ale restricțiilor nu apar în fragmentul disponibil. [...]
