Știri
Știri din categoria Bănci
În perioada 10 februarie – 6 mai 2026, Muzeul Băncii Naționale a României găzduiește expoziția temporară „Banii ne vorbesc – o istorie a leului de la metal la polimer”, realizată în parteneriat cu R.A. Monetăria Statului și R.A. Imprimeria BNR, informează BNR. Expoziția aduce în fața publicului peste 500 de piese relevante din istoria monedei naționale, punând în lumină transformările sale simbolice, economice și tehnologice de-a lungul a peste 150 de ani.
Parcursul expozițional începe din perioada medievală, cu primele monede emise de statele românești începând cu secolul al XIV-lea, și continuă cu talerul-leu olandez – precursorul direct al leului românesc. Sunt evidențiate eforturile legislative și instituționale depuse de Alexandru Ioan Cuza pentru crearea unui sistem monetar propriu în Principatele Unite, deschizând astfel drumul primei emisiuni oficiale din 1867.
Vizitatorii vor putea admira monede, bancnote, matrițe, clișee, coli de tipar și separații de culoare, toate provenind din patrimoniul BNR. Acestea oferă o perspectivă completă asupra etapelor de producție și design ale leului românesc, până în epoca actuală a bancnotelor de polimer. Totodată, expoziția scoate în evidență felul în care moneda națională a reflectat identitatea națională și a fost folosită ca instrument politic în momente-cheie din istoria României.
Un punct de interes major îl constituie prezentarea proceselor tehnologice utilizate în fabricarea banilor, de la metodele tradiționale la cele moderne. Publicul va putea vedea și utilaje funcționale, aduse de Monetăria Statului, care exemplifică fluxul de producție al monedelor de circulație.
Expoziția poate fi vizitată în cadrul tururilor ghidate, disponibile de luni până vineri, la orele 10:00, 12:00, 14:00 și 16:00, prin programare online la muzeu.bnr.ro. Accesul este gratuit, iar tururile sunt adaptate publicului larg, de la pasionați de istorie monetară la vizitatori curioși de poveștile ascunse în spatele fiecărei bancnote.
Recomandate
BNR spune că avertismentul european despre IA are rol preventiv și nu indică un risc iminent pentru bănci , iar analiza riscurilor cibernetice nu trebuie interpretată ca un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunțarea la serviciile financiare digitale, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine după avertismentul publicat la începutul lunii iulie de Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) privind riscurile cibernetice generate de modelele avansate de inteligență artificială. „Analiza prudentă a riscurilor cibernetice nu trebuie, prin urmare, confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunţarea la serviciile financiare digitale.” Ce înseamnă, de fapt, avertismentul CERS BNR explică faptul că avertismentul CERS este un instrument de politică macroprudențială (adică un set de măsuri și semnale pentru limitarea riscurilor la nivelul întregului sistem financiar), adresat autorităților și instituțiilor financiare, cu scopul de a consolida reziliența sistemului financiar european în contextul dezvoltării modelelor de inteligență artificială. Banca centrală precizează că documentul nu anunță producerea unui incident și nu sugerează inevitabilitatea unui blocaj sistemic al sectorului financiar. Cum spune BNR că monitorizează riscurile cibernetice Potrivit băncii centrale, supravegherea include monitorizarea riscurilor operaționale și cibernetice prin: supravegherea băncilor și a infrastructurilor pieței financiare; analiza incidentelor raportate; teste periodice de reziliență cibernetică; exerciții de testare la stres din perspectiva riscului cibernetic; teste avansate de reziliență cibernetică, derulate cu regularitate încă din 2024 de infrastructurile pieței financiare și de instituțiile de credit sistemice, care simulează tehnici folosite de atacatori avansați. BNR mai arată că cel mai recent exercițiu de testare la nivelul infrastructurilor pieței financiare și al instituțiilor de credit sistemice nu a identificat vulnerabilități operaționale semnificative, iar băncile evaluate au demonstrat că pot activa planurile de continuitate și procedurile de gestionare a crizelor. Numerarul rămâne „plan de rezervă”, dar cu riscuri BNR subliniază că numerarul rămâne o componentă importantă a sistemului monetar și poate ajuta la continuitatea plăților în situații excepționale. În același timp, avertizează că păstrarea unor sume mari în afara sistemului bancar implică riscuri de furt, pierdere sau distrugere. Instituția reamintește și că depozitele eligibile sunt garantate în limita echivalentului a 100.000 de euro (aprox. 523.000 lei) pentru fiecare deponent, la fiecare bancă. În plus, BNR indică date din Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2024 : numerarul în circulație era de 120,3 miliarde lei, gradul de disponibilitate ajungea la 98%, iar rețeaua de bancomate deservea aproximativ 13,4 milioane de persoane (71% din populația rezidentă de peste 15 ani), toate localitățile urbane având cel puțin un bancomat. Context: de ce a apărut avertismentul european CERS a publicat la 7 iulie 2026 Avertismentul CERS/2026/3 privind riscurile cibernetice sistemice generate de modelele de inteligență artificială de frontieră. Documentul arată că aceste modele pot crește viteza, amploarea și sofisticarea atacurilor cibernetice și pot modifica structural profilul de risc al sistemului financiar european. La analiza tehnică ce a fundamentat avertismentul au participat și experți ai BNR. [...]
BNR avertizează că amenzile din dosarul ROBOR pot lovi creditarea și costul finanțării statului , într-un document intern care califică situația drept „critică”, potrivit Profit . Miza, dincolo de sancțiunea în sine, este efectul de propagare: diminuarea profitabilității băncilor ar putea reduce capacitatea de finanțare a populației și companiilor și ar putea influența percepția investitorilor și a agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România. Consiliul Concurenței a anunțat luna trecută sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), pentru încălcarea normelor de concurență prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile au fost amendate cu 5-7% din veniturile brute, pentru metodologii comune, comunicări între traderi și publicarea cotațiilor ROBOR în perioada de fixing, astfel încât s-au putut influența una pe cealaltă, fără ca autoritatea să rețină existența unui cartel. Profit notează că sunt cele mai mari amenzi aplicate până acum de autoritatea de concurență. De ce spune BNR că situația este „critică” Într-un document oficial redactat în această lună și analizat de publicație, BNR (cabinetul guvernatorului Mugur Isărescu ) susține că nivelul amenzii propuse generează un „prejudiciu direct semnificativ” pentru băncile vizate și poate produce efecte negative asupra stabilității financiare, asupra intermedierii bancare și asupra economiei în ansamblu, inclusiv asupra percepției agențiilor de rating. Banca centrală argumentează și că estimarea unei influențe asupra ROBOR ar presupune definirea unui nivel de referință „corect” al indicelui, adică nivelul pe care l-ar fi avut în absența presupusei creșteri artificiale. În lipsa datelor care să permită determinarea acestui nivel ipotetic, BNR afirmă că procentul creșterii artificiale nu poate fi calculat „în mod obiectiv”, iar în consecință nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor. „În consecință, nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor rezultat ca urmare a acestei presupuse creșteri (...). Prin urmare, în această ipoteză, singurul prejudiciu care poate fi estimat este cel produs asupra stabilității financiare”, susține banca centrală. Canalele de impact invocate: capital, creditare, finanțe publice BNR indică trei categorii principale de efecte, în logica sa, dacă amenda rămâne la un nivel „excepțional”: prejudiciu financiar direct pentru instituțiile de credit vizate, cu efect de reducere a rentabilității sectorului bancar și, implicit, a capacității de a genera capital intern și de a menține rezerve adecvate; impact asupra stabilității financiare și capacității de creditare , inclusiv prin deteriorarea percepției investitorilor, creditorilor externi și agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România; implicații asupra economiei și finanțelor publice , printr-o posibilă reducere a activității economice, afectarea investițiilor și consumului, dar și prin efecte asupra veniturilor bugetare (impozit pe profit și alte taxe), respectiv asupra costurilor de finanțare ale statului. În document, BNR leagă explicit diminuarea profitabilității de o posibilă temperare a finanțării economiei, pe fondul cerințelor stricte de capital și lichiditate din sistemul bancar. Disputa de fond cu autoritatea de concurență Pe baza argumentelor oficiale disponibile până la data documentului (02.07.2026), BNR afirmă că nu înțelege fundamentul deciziei Consiliului Concurenței și cere prudență în interpretarea concluziilor. „Pe baza argumentelor furnizate până la acest moment, nu înțelegem fundamentul deciziei autorității de concurență și, prin urmare, concluziile acesteia ar trebui interpretate cu prudență”, conchide BNR. În paralel cu amenzile, investigația are și o componentă de reglementare: în materialul citat se arată că raportul de investigație a inclus interdicții și recomandări care vizează participarea la fixingul ROBOR și chiar teme precum comunicările publice/private privind estimări de inflație și dobânzi, precum și recomandări către BNR, Guvern și Parlament pentru modificări. Ce urmează depinde de parcursul contestărilor și de modul în care vor fi implementate eventualele schimbări de procedură pentru stabilirea ROBOR, în condițiile în care organizarea fixingului și obligațiile băncilor sunt sub reglementările BNR, iar Consiliul Concurenței a acordat un termen de două luni pentru formularea unei noi proceduri. [...]
BNR avertizează că litigiile pe ROBOR pot genera pierderi pentru bănci mai mari decât amenzile și că efectul s-ar putea vedea inclusiv în veniturile bugetare și în costul de finanțare al statului, potrivit Economica , care citează un raport al băncii centrale. În evaluarea BNR, pe lângă riscurile deja cunoscute pentru stabilitatea sectorului bancar (deteriorarea calității activelor, ponderea ridicată a creditării în valută la companiile nefinanciare, precum și riscuri emergente legate de digitalizare, atacuri cibernetice, schimbări climatice și context geopolitic), se adaugă acum costuri asociate unor riscuri juridice și reputaționale legate de cazul ROBOR. Contextul imediat este decizia Consiliului Concurenței din iunie 2026, când instituția a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei) pentru încălcarea normelor de concurență, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, conform raportului citat. De ce contează: riscul de „efect în lanț” dincolo de amenzi BNR susține că amenda poate declanșa litigii inițiate de clienții care au avut credite cu dobândă indexată la ROBOR. În funcție de modul de calcul al prejudiciului invocat de debitori, banca centrală avertizează că pierderile rezultate din procese ar putea depăși semnificativ cuantumul amenzilor. În raport, BNR leagă acest risc de o posibilă acumulare de șocuri, care ar însemna cheltuieli importante pentru bănci și ar putea avea efecte mai largi în economie, inclusiv: scăderea încasărilor statului din impozitul pe profitul bancar; deteriorarea percepției externe asupra stabilității sectorului bancar, cu potențiale efecte asupra ratingului suveran; creșterea costurilor asociate refinanțării datoriei publice; efecte reputaționale interne și externe asupra sectorului bancar românesc. Ce clarificări cere BNR înainte de publicarea deciziei Potrivit raportului, înainte de publicarea deciziei Consiliului Concurenței, BNR a solicitat clarificări pentru a evita „confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate” cu efecte asupra stabilității financiare. Banca centrală indică trei puncte care ar trebui explicate „coerent”: ce prevederi legale au fost încălcate, cum poate fi considerat anticoncurențial un schimb de informații într-un cadru cu reguli de transparență și cum se poate determina un nivel „corect” al ROBOR față de cel publicat. Pentru detalii despre sancțiuni, Economica trimite la articolul despre momentul în care Consiliul Concurenței a sancționat cele 10 bănci. [...]
ING introduce în Home’Bank un buton de blocare instant a contului în caz de fraudă , o schimbare operațională care mută o parte din reacția la incidente din call center direct în aplicație, potrivit Profit . Noua funcționalitate se numește SAFEbutton și este gândită pentru situațiile în care clientul suspectează acces neautorizat sau transferuri frauduloase. Până acum, din Home’Bank exista opțiunea de a bloca doar cardurile. Dacă apăreau suspiciuni privind transferuri neautorizate sau accesul atacatorilor la cont, clientul trebuia să contacteze banca pentru blocarea contului. Odată cu SAFEbutton, blocarea se poate face „instant, direct din Home’Bank”, conform mesajului transmis de bancă. „În Home’Bank ai multe instrumente care te țin în siguranță zi de zi. Iar acum, cu noile funcționalități SAFE, ai și un buton care îți vine în ajutor instant atunci când ai orice suspiciune de fraudă.” Ce se schimbă pentru clienți, în practică Banca precizează că blocarea temporară a cardului rămâne disponibilă ca opțiune separată, pentru cazurile în care clientul vede o tranzacție cu cardul pe care nu o recunoaște, fără a fi necesară blocarea tuturor conturilor. În paralel cu SAFEbutton, ING anunță și o serie mai amplă de modificări legate de utilizarea Home’Bank, opțiuni pentru carduri și plăți, precum și actualizări de tarife și documente contractuale. Calendarul modificărilor în Home’Bank: PIN în loc de parolă Începând din octombrie 2026, modificările vor fi introduse treptat în Home’Bank, iar banca recomandă activarea lor cât mai curând după ce devin disponibile în aplicație. În cursul anului 2027, varianta actuală bazată pe parolă și cod de utilizator va fi retrasă complet. Schimbarea centrală: parola folosită în prezent pentru Home’Bank va fi înlocuită cu un cod PIN din 5 cifre, setat pe dispozitivul mobil de încredere (Android/iOS). După stabilirea PIN-ului, codul de utilizator nu va mai fi folosit la accesarea Home’Bank. Pentru utilizarea aplicației pe mai multe dispozitive, fiecare va trebui înregistrat ca „dispozitiv de încredere” și va avea propriul PIN, care poate fi folosit doar pe dispozitivul pentru care a fost setat. Autentificarea biometrică (amprentă/recunoaștere facială) rămâne disponibilă, atât pentru acces, cât și pentru autorizarea operațiunilor. Notificări și tarife: scumpire la Alerte SMS, push gratuit Odată cu actualizarea metodei de autentificare și aprobare a operațiunilor, notificările push vor fi trimise automat pe toate dispozitivele înregistrate ca fiind de încredere. Dacă utilizatorul dezactivează notificările push, acestea se opresc pe toate dispozitivele. Pe zona de tarife, ING anunță că, din 15.10.2026, tariful pentru serviciul Alerte SMS se modifică de la 5 lei/lună la 10 lei/lună. Alternativa indicată de bancă este activarea notificărilor push din Home’Bank, care sunt gratuite. Comisioane și limite: transferuri interbancare mai scumpe pentru un segment de clienți, limite zilnice reduse la card Din decembrie 2026, pentru clienții cu ING Go care nu îndeplinesc condițiile privind veniturile recurente, comisionul pentru transferurile interbancare în lei și euro se modifică de la 5 lei/transfer la 6 lei/transfer. Banca menționează că acest comision rămâne 0 pentru anumite categorii de clienți, între care cei care îndeplinesc condițiile de venituri recurente (minimum 700 lei lunar încasați în cont și cel puțin o plată lunară), cei cu vârsta între 18 și 24 de ani, deținătorii opțiunii Gold, clienții care au atașat un ING Young, clienții vulnerabili financiar cu ING Elementar și cei cu pachetele ING More sau ING Extra. Tot din perspectiva de securitate, începând cu noiembrie 2026, ING anunță reducerea limitelor zilnice de tranzacționare pentru plățile cu cardul. Clienții vor putea vedea limitele aplicabile în documentul „Limite Standard” anexat și le vor putea modifica din Home’Bank, cu afișarea termenului de valabilitate al noilor limite. Plăți contactless cu RoPay , la final de an Banca mai indică lansarea, la final de an, a plăților contactless (NFC) cu RoPay, atât între persoane fizice (prin apropierea telefoanelor, fără introducerea manuală a datelor/IBAN-ului), cât și la comercianți, prin apropierea telefonului de POS. Pentru plățile între persoane, este necesar ca ambele părți să aibă aplicația de mobile banking și ca banca lor să ofere serviciul RoPay pentru plăți instant contactless. [...]
Banca Transilvania își accelerează atragerea de clienți din diaspora prin canale digitale , după ce 18.000 de români din străinătate și-au deschis cont de la începutul anului, în principal prin aplicațiile BT Pay și BT Pay Italia, potrivit Banca Transilvania . Cele mai multe conturi noi au venit de la români care locuiesc în Italia, Marea Britanie și Germania, semnalând o cerere în creștere pentru relația bancară la distanță cu România. Digitalizarea, canalul principal de creștere pe segmentul diaspora Banca indică două direcții care susțin această dinamică: deschiderea de cont prin aplicații și consumul de informație prin platforme dedicate. Pe lângă conturile deschise prin BT Pay/BT Pay Italia sau în unitățile din România și Italia, platformele online BT pentru Diaspora și BT Italia au cumulat aproape 1 milion de accesări în acest an. Conținutul acestor platforme include soluții de „banking de zi cu zi” (servicii bancare curente), recomandări de gestionare a banilor, informații despre siguranța online și acces la programul de educație financiară FIT – Finanțe pe Înțelesul Tuturor. Ce nevoi acoperă: transferuri, economii, investiții, planuri de revenire Pentru românii din străinătate, relația financiară cu România rămâne legată de transferuri către familie, economii, investiții sau planuri de întoarcere în țară. În acest context, banca susține că soluțiile digitale și resursele online simplifică administrarea banilor indiferent de țara în care se află clientul. Stimulente comerciale: cashback și dobândă dublă, cu condiții și plafon BT leagă atragerea de clienți noi din diaspora și de o campanie cu beneficii punctuale: până la 100 de euro cashback (aprox. 510 lei) pentru cei care: deschid cont online prin BT Pay; plătesc prin BT Pay cu un card BT în lei sau euro, în magazine fizice și online; se înscriu pe pagina campaniei . dobândă dublă pentru prima lună de economisire , pentru primele 500 de persoane care, începând cu 10 august 2026 , deschid cont curent prin BT Pay și își fac un cont de economii în lei sau euro la Banca Transilvania. BT Pay Italia: IBAN italian și încasări fără comision de încasare Pentru rezidenții din Italia, BT promovează BT Pay Italia, care include IBAN italian , astfel încât veniturile din Italia pot fi încasate în cont BT fără comision de încasare , alături de card digital și transferuri instant. Pentru noii clienți BT Pay, banca menționează emiterea imediată a cardului de debit digital în aplicație, iar ulterior livrarea cardului fizic la agenție sau la adresa dorită; alimentarea cardului se poate face prin transfer IBAN sau cu un card de la altă bancă adăugat în aplicație. Indicator de satisfacție: NPS 86 pentru clienții atrași prin BT Pay Interesul pentru deschiderea de cont la distanță este susținut, în comunicarea băncii, și de un indicator de satisfacție: clienții care au devenit clienți prin BT Pay au acordat aplicației un Net Promoter Score (NPS) de 86 din 100 , unul dintre cele mai ridicate din studiul intern al băncii privind satisfacția clienților, aferent anului 2025 și primelor luni din 2026. (NPS este un scor care măsoară probabilitatea ca un client să recomande un serviciu.) [...]
ING Bank România a raportat un profit brut de 667,4 milioane lei în S1, în scădere cu 29,2% , pe fondul încetinirii creșterii economice și al majorării taxării sectorului bancar, potrivit Profit . În același timp, banca a continuat să crească pe creditare și să atragă clienți noi, ceea ce indică o presiune pe profitabilitate, nu o frânare a activității comerciale. Activitatea de creditare și-a menținut „dinamica pozitivă”, cu o creștere de 14,9% a volumelor, până la 52 miliarde lei. Depozitele au avansat cu 5,4%, la 72,5 miliarde lei, semn că economisirea rămâne atractivă pentru clienți, în pofida contextului economic. Creștere comercială, dar profit în scădere Banca a atras 120.000 de clienți noi în prima jumătate a anului. CEO-ul ING Bank România, Mihaela Bîtu , spune că 50.000 dintre clienții noi din acest semestru au sub 24 de ani și că instituția a ajuns la 2 milioane de clienți activi (persoane fizice și juridice), dintr-un total de 2,2 milioane de clienți. „Prima jumătate a anului a marcat un început solid pentru ING Bank România, susținut de o dinamică comercială bună și o performanță financiară reziliență.” Ce urmează pentru clienți: schimbări în Home’Bank și tarife mai mari la unele servicii Din octombrie 2026, ING introduce treptat modificări de utilizare pentru Home’Bank, inclusiv trecerea la autentificare cu PIN (5 cifre) în locul parolei și eliminarea codului de utilizator. În 2027, varianta actuală bazată pe parolă și cod de utilizator ar urma să fie retrasă complet. Pe zona de costuri pentru clienți, banca anunță: Alerte SMS : din 15.10.2026, tariful crește de la 5 lei/lună la 10 lei/lună (alternativ, notificările Push rămân gratuite). Transfer interbancar : din decembrie 2026, pentru clienții cu ING Go care nu îndeplinesc condițiile privind veniturile recurente, comisionul se modifică de la 5 lei/transfer la 6 lei/transfer (cu excepții, în funcție de pachet și eligibilitate). Separat, banca anunță și reducerea limitelor zilnice pentru plățile cu cardul începând cu noiembrie 2026, precum și lansarea la final de an a plăților contactless (NFC) cu RoPay, inclusiv între persoane fizice și la comercianți. Context: tranzacție pe piețele externe ING menționează și rolul de aranjor într-o emisiune de obligațiuni suverane de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei ), descrisă ca cea mai mare tranzacție de acest tip realizată de România, structurată în trei tranșe cu maturități de 5, 10 și 30 de ani. [...]
