Știri
Știri din categoria Bănci
În perioada 10 februarie – 6 mai 2026, Muzeul Băncii Naționale a României găzduiește expoziția temporară „Banii ne vorbesc – o istorie a leului de la metal la polimer”, realizată în parteneriat cu R.A. Monetăria Statului și R.A. Imprimeria BNR, informează BNR. Expoziția aduce în fața publicului peste 500 de piese relevante din istoria monedei naționale, punând în lumină transformările sale simbolice, economice și tehnologice de-a lungul a peste 150 de ani.
Parcursul expozițional începe din perioada medievală, cu primele monede emise de statele românești începând cu secolul al XIV-lea, și continuă cu talerul-leu olandez – precursorul direct al leului românesc. Sunt evidențiate eforturile legislative și instituționale depuse de Alexandru Ioan Cuza pentru crearea unui sistem monetar propriu în Principatele Unite, deschizând astfel drumul primei emisiuni oficiale din 1867.
Vizitatorii vor putea admira monede, bancnote, matrițe, clișee, coli de tipar și separații de culoare, toate provenind din patrimoniul BNR. Acestea oferă o perspectivă completă asupra etapelor de producție și design ale leului românesc, până în epoca actuală a bancnotelor de polimer. Totodată, expoziția scoate în evidență felul în care moneda națională a reflectat identitatea națională și a fost folosită ca instrument politic în momente-cheie din istoria României.
Un punct de interes major îl constituie prezentarea proceselor tehnologice utilizate în fabricarea banilor, de la metodele tradiționale la cele moderne. Publicul va putea vedea și utilaje funcționale, aduse de Monetăria Statului, care exemplifică fluxul de producție al monedelor de circulație.
Expoziția poate fi vizitată în cadrul tururilor ghidate, disponibile de luni până vineri, la orele 10:00, 12:00, 14:00 și 16:00, prin programare online la muzeu.bnr.ro. Accesul este gratuit, iar tururile sunt adaptate publicului larg, de la pasionați de istorie monetară la vizitatori curioși de poveștile ascunse în spatele fiecărei bancnote.
Recomandate
BNR avertizează că un document care îi poartă sigla și data de 04.02.2026 este fals . Banca centrală precizează că în spațiul online circulă materialul intitulat „Pericol crescut privind siguranța juridică – Procură cu autoritate totală”, prezentat ca fiind emis de instituție, însă acesta nu are nicio legătură cu BNR. Instituția subliniază că nu a emis, semnat sau aprobat documentul și că, în plus, nu are atribuții legale pentru emiterea de avertismente referitoare la acte notariale sau procuri. În comunicat, BNR arată că falsul folosește elemente care pot crea aparența de autenticitate, inclusiv funcții și nume reale din cadrul băncii centrale (este menționat Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR), precum și sigla, antetul și date de contact reale, utilizate fără acordul instituției pentru a induce publicul în eroare. BNR respinge „categoric” conținutul materialului și reamintește că informările oficiale sunt publicate exclusiv pe site-ul instituției și pe canalele sale oficiale de comunicare (X, YouTube, LinkedIn, Instagram, Bluesky). Orice document atribuit băncii centrale care circulă în afara acestor canale ar trebui tratat cu maximă prudență, mai ales când invocă teme sensibile sau solicită acțiuni imediate. Banca centrală cere publicului să nu dea curs, să nu semneze și să nu redistribuie documentul fals și atrage atenția că transmiterea, reproducerea sau distribuirea unor astfel de materiale intră în sfera infracțiunilor de fals și uz de fals, sancționate de Codul penal. Detalii suplimentare sunt disponibile în comunicatul publicat de instituție, notează BNR . [...]
Expunerea directă a băncilor europene la Orientul Mijlociu este sub 0,5% din active , potrivit Economedia , care citează date publicate de Autoritatea Bancară Europeană (EBA). Instituția avertizează însă că efectele economice ale războiului pot afecta sectorul bancar prin canale indirecte, în special prin scumpirea energiei. EBA arată, în raportul său trimestrial de risc, că a inclus „în mod excepțional” elemente legate de conflict pentru a oferi o imagine asupra prezenței băncilor europene în Orientul Mijlociu. Pentru cele 161 de bănci analizate, expunerile către regiune, măsurate ca mărime a activelor, sunt estimate la 132 miliarde de euro la finalul lui 2025. Deși ponderea este redusă, autorii raportului avertizează că o escaladare a tensiunilor ar putea produce „efecte de runda a doua”, prin prețuri mai mari la energie, presiuni inflaționiste, o creștere mai slabă a economiei globale și perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. Impactul ar fi mai pronunțat în sectoarele cu consum energetic ridicat, precum transporturile, construcțiile și anumite ramuri ale industriei prelucrătoare. Pe țări, băncile franceze sunt cele mai expuse la Orientul Mijlociu , cu 60,825 miliarde de euro la finalul lui 2025. Urmează băncile din Germania, cu 18,954 miliarde de euro, și cele din Spania, cu 18,563 miliarde de euro, acestea din urmă consemnând o extindere semnificativă a activității în regiune în ultimele luni. Din perspectiva tipului de activitate, cea mai mare componentă a expunerii este creditarea altor instituții financiare, în valoare de 46,894 miliarde de euro. Pe locul al doilea se află împrumuturile către companii nefinanciare, de 32,525 miliarde de euro, la finalul lui 2025. Geografic, afacerile băncilor europene în Orientul Mijlociu erau concentrate în Emiratele Arabe Unite (54,586 miliarde de euro), Qatar (29,407 miliarde de euro) și Arabia Saudită (23,196 miliarde de euro), urmate de Bahrein (8,282 miliarde de euro), Israel (8,052 miliarde de euro), Kuweit (3,948 miliarde de euro) și Oman (3,590 miliarde de euro). [...]
Guvernul polonez ar lua în calcul cumpărarea unei bănci mari din Ucraina , potrivit Ziarul Financiar , care citează informații neoficiale preluate de Business Insider Polonia. Miza ar fi intrarea pe o piață considerată cu potențial ridicat de creștere, în pofida războiului, iar o astfel de mișcare ar putea schimba poziția capitalului polonez în regiune. Informațiile au apărut în contextul vizitei recente la Kiev a premierului Donald Tusk și a ministrului de finanțe Andrzej Domanski. În paralel, Ucraina încearcă de câțiva ani să privatizeze instituții financiare de top, între care PrivatBank, Oschadbank, Ukreximbank, Sens Bank și Ukrgasbank , cele cinci bănci de stat controlând peste 50% din activele sectorului bancar ucrainean. Lista pentru privatizare a fost prezentată în toamna lui 2024, iar la acel moment se presupunea că vânzările vor avea loc după încheierea războiului. Privatizarea băncilor este prezentată ca o cerință-cheie a Fondului Monetar Internațional, care sprijină economia ucraineană. Obiectivele menționate includ atât obținerea de venituri din vânzare, cât și îmbunătățirea calității managementului și întărirea capitalizării băncilor sub un nou proprietar (capitalizarea fiind nivelul de capital propriu raportat la riscurile asumate). Un bancher citat sub rezerva anonimatului compară interesul Poloniei pentru o achiziție în Ucraina cu interesul grupurilor financiare străine pentru băncile poloneze în anii 1990 și începutul anilor 2000. Consemnează, de asemenea, Wirtualna Polska că guvernul polonez ar fi decis să caute să cumpere acțiuni la Oschadbank sau Ukreximbank, iar Ukreximbank ar putea sprijini pe viitor companiile poloneze în procesul de reconstrucție. Oschadbank este a doua bancă din Ucraina după active, cu aproximativ 515 miliarde grivne (circa 13 miliarde de dolari), față de PrivatBank, liderul pieței, cu aproape 1.000 de miliarde de grivne (circa 25 de miliarde de dolari). Ukreximbank, banca de stat de export-import, este al treilea jucător, cu aproximativ 310 miliarde de grivne în active (circa 7,6 miliarde de dolari), și funcționează preponderent ca bancă pentru companii și investiții, ceea ce o face, potrivit articolului, mai probabil de scos la vânzare doar într-o etapă ulterioară. În prezent, guvernul ucrainean a acordat prioritate privatizării Sens Bank și Ukrgasbank, proces început la finalul lui 2025, în timp ce Ukreximbank și Oschadbank sunt considerate active strategice, a căror vânzare ar necesita un mediu economic mai stabil. Potrivit rapoartelor din Ucraina citate de ZF, consultanții financiari pentru Sens Bank și Ukrgasbank ar urma să fie selectați până în octombrie 2026. [...]
Raiffeisen Private Banking a fost desemnată pentru al treilea an la rând „Romania’s Best International Private Bank” , potrivit BankingNews , în urma anunțului făcut la Euromoney Global Private Banking Awards 2026, eveniment organizat la Londra. În aceeași competiție, divizia de private banking a Raiffeisen Bank a mai primit distincțiile „CEE Best Chief Investment Office” și „Romania’s Best for Structured Products”, conform comunicatului citat de publicație. Distincțiile Euromoney și ce a fost premiat Premiile Euromoney Private Banking Awards sunt acordate anual de revista financiară Euromoney și evaluează bănci și instituții financiare pe baza unui sondaj global în rândul profesioniștilor din industrie, luând în calcul calitatea serviciilor, expertiza în administrarea averii, inovația în produse și performanța pe piețele locale și internaționale. În cazul Raiffeisen Private Banking, banca indică drept fundament al acestor rezultate performanțe financiare și o strategie de diversificare a ofertei, cu soluții de investiții și management al averii adaptate profilului și obiectivelor clienților. Indicatori de activitate raportați pentru 2025 Raiffeisen Bank arată că, în 2025, activele totale administrate în cadrul Raiffeisen Private Banking & Premium Invest au depășit 4 miliarde de euro, în creștere cu 18%. Potrivit băncii, aproximativ două treimi din această creștere a fost susținută de segmentul de clienți Private Banking. Tot în 2025, activele clienților din segmentele Private Banking și Premium Invest deținute în produse de investiții au urcat la 1,7 miliarde de euro, un avans de 19%, conform datelor prezentate în comunicat. Produse și inițiative menționate de bancă În zona investițiilor sustenabile, banca precizează că a inclus în ofertă două noi fonduri internaționale axate pe sustenabilitate, pe lângă cele 11 fonduri ESG deja disponibile (ESG este o abreviere folosită pentru criterii de mediu, sociale și de guvernanță în evaluarea investițiilor). Totodată, în 2025, Raiffeisen Private Banking menționează finalizarea a 9 oferte de certificate, cu o valoare totală de 57 milioane de euro, precum și relansarea serviciilor de brokeraj la finalul anului, cu acces pentru clienți la acțiuni listate la Bursa de Valori București și pe piețe de capital din Europa și America. active totale administrate în Private Banking & Premium Invest: peste 4 miliarde de euro (+18%) active în produse de investiții pentru cele două segmente: 1,7 miliarde de euro (+19%) două fonduri internaționale noi axate pe sustenabilitate, pe lângă 11 fonduri ESG existente 9 oferte de certificate în 2025, în valoare totală de 57 milioane de euro relansarea serviciilor de brokeraj la finalul lui 2025 Declarația conducerii și poziționarea diviziei Alexandru Cristescu , Director Raiffeisen Private Banking & Premium Invest, a legat reconfirmarea premiului de activitatea echipei și de relația cu clienții, inclusiv prin dezvoltarea unei comunități în jurul diviziei. „Reconfirmarea, pentru al treilea an consecutiv, a titlului de Romania’s Best International Private Bank la Euromoney Global Private Banking Awards 2026, validează eforturile unei echipe care și-a asumat pe deplin misiunea de a-și sprijini clienții în administrarea performantă a finanțelor personale.” Raiffeisen mai precizează că direcția de Private Banking a fost lansată în 2012 și că divizia deservește peste 3.200 de clienți de private banking în România, cu sediul în București și birouri în principalele orașe din țară, punând accent pe consultanță personalizată și confidențialitate. [...]
Salt Bank acordă cashback de 20 de bani pe litru la alimentare , printr-o campanie derulată în două weekenduri consecutive, pentru plățile făcute cu cardul băncii la benzinăriile din România. Campania se aplică în perioadele 19–22 martie 2026 și 27–29 martie 2026. Mecanismul este legat de valoarea tranzacției: pentru fiecare 9 lei cheltuiți la benzinării, utilizatorii primesc înapoi o sumă echivalentă cu 20 de bani pe litru. Condițiile principale ale ofertei includ un plafon și un termen de decontare. Cashback-ul este limitat la maximum 10 lei per weekend și intră în cont în cel mult o săptămână după încheierea perioadei de campanie în care a fost efectuată plata. Elementele-cheie ale campaniei sunt: perioade eligibile: 19–22 martie 2026 și 27–29 martie 2026; eligibilitate: plăți la benzinării din România, efectuate cu cardul Salt; beneficiu: echivalentul a 20 de bani/litru, calculat la fiecare 9 lei cheltuiți; plafon: maximum 10 lei cashback per weekend; termen de virare: cel mult o săptămână după încheierea weekendului de campanie relevant. Inițiativa este lansată pe fondul scumpirilor la carburanți din ultimele săptămâni, în condițiile în care, în marile orașe, prețul mediu a ajuns la circa 9 lei pe litru. Potrivit sursei, creșterile sunt puse pe seama evoluțiilor internaționale ale cotațiilor petrolului și a ajustărilor locale, ceea ce amplifică impactul fiecărei alimentări în bugetele zilnice. [...]
Marile bănci internaționale își închid temporar sucursalele și evacuează birourile din statele din Golf , pe fondul temerilor legate de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit HotNews , care citează Reuters, Citibank a anunțat că va închide majoritatea sucursalelor și centrelor financiare din Emiratele Arabe Unite până pe 14 martie, ca măsură de precauție. Decizia vine după ce mai multe instituții financiare din regiune și-au trimis angajații să lucreze de acasă, în contextul temerilor privind posibile atacuri asupra intereselor economice occidentale din Golf. Citibank a precizat că sucursala din „Mall of the Emirates” din Dubai va rămâne deschisă, iar restul unităților ar urma să își reia activitatea pe 16 martie. Banca a trecut la un model de lucru la distanță pentru angajații săi din Emiratele Arabe Unite și susține că serviciile pentru clienți vor continua fără întreruperi majore, deși unele operațiuni ar putea fi afectate. Potrivit reprezentanților instituției, inclusiv serviciul de phone banking funcționează în prezent la capacitate limitată, iar procesarea cecurilor poate înregistra întârzieri. În paralel, HSBC a anunțat că își închide toate sucursalele din Qatar până la noi instrucțiuni, invocând motive de siguranță pentru angajați și clienți. Măsurile luate de marile bănci sunt un semn al tensiunilor tot mai mari din regiune, după ce Iranul a amenințat explicit că va viza centre economice și instituții financiare legate de Statele Unite și Israel. Avertismentul a fost lansat după un atac israeliano-american asupra unei sucursale bancare din Teheran, în urma căruia ar fi fost uciși angajați care lucrau pentru pregătirea plăților salariale. Autoritățile iraniene au transmis că forțele armate ar putea lovi „centre economice și bănci” din statele din Golf asociate cu SUA și Israelul. Escaladarea conflictului dintre Iran și alianța SUA-Israel a provocat deja aproximativ două mii de victime și a generat turbulențe pe piețele globale, afectând transportul și sectorul energetic. În același timp, situația începe să afecteze imaginea Dubaiului ca centru financiar stabil al regiunii, alimentând temeri privind retrageri de capital, relocarea companiilor și reducerea activităților economice. [...]
