Știri
Știri din categoria Bănci
În perioada 10 februarie – 6 mai 2026, Muzeul Băncii Naționale a României găzduiește expoziția temporară „Banii ne vorbesc – o istorie a leului de la metal la polimer”, realizată în parteneriat cu R.A. Monetăria Statului și R.A. Imprimeria BNR, informează BNR. Expoziția aduce în fața publicului peste 500 de piese relevante din istoria monedei naționale, punând în lumină transformările sale simbolice, economice și tehnologice de-a lungul a peste 150 de ani.
Parcursul expozițional începe din perioada medievală, cu primele monede emise de statele românești începând cu secolul al XIV-lea, și continuă cu talerul-leu olandez – precursorul direct al leului românesc. Sunt evidențiate eforturile legislative și instituționale depuse de Alexandru Ioan Cuza pentru crearea unui sistem monetar propriu în Principatele Unite, deschizând astfel drumul primei emisiuni oficiale din 1867.
Vizitatorii vor putea admira monede, bancnote, matrițe, clișee, coli de tipar și separații de culoare, toate provenind din patrimoniul BNR. Acestea oferă o perspectivă completă asupra etapelor de producție și design ale leului românesc, până în epoca actuală a bancnotelor de polimer. Totodată, expoziția scoate în evidență felul în care moneda națională a reflectat identitatea națională și a fost folosită ca instrument politic în momente-cheie din istoria României.
Un punct de interes major îl constituie prezentarea proceselor tehnologice utilizate în fabricarea banilor, de la metodele tradiționale la cele moderne. Publicul va putea vedea și utilaje funcționale, aduse de Monetăria Statului, care exemplifică fluxul de producție al monedelor de circulație.
Expoziția poate fi vizitată în cadrul tururilor ghidate, disponibile de luni până vineri, la orele 10:00, 12:00, 14:00 și 16:00, prin programare online la muzeu.bnr.ro. Accesul este gratuit, iar tururile sunt adaptate publicului larg, de la pasionați de istorie monetară la vizitatori curioși de poveștile ascunse în spatele fiecărei bancnote.
Recomandate
Fitch a urcat ratingul Băncii Transilvania peste cel al României, susținut de „bufferul” de rezoluție , un indicator care poate influența costul de finanțare și percepția de risc a băncii în relația cu investitorii și deponenții, potrivit Profit . Agenția explică decizia prin excluderea datoriei senior de rezoluție din obligațiile de referință pentru IDR (Issuer Default Rating – ratingul riscului de neplată al emitentului), prin „bufferul” foarte mare de datorie de rezoluție al Băncii Transilvania și prin considerentele legate de riscul de țară. „La finalul anului 2025, bufferul de datorie de rezoluție era de 17% din activele ponderate la risc (RWA) și ne așteptăm să rămână sustenabil peste 15%.” Plafonarea la o treaptă peste ratingul suveran și perspectiva negativă În cazul Băncii Transilvania, Fitch precizează că ratingul pe termen lung al băncii și ratingul aferent datoriei senior negarantate sunt limitate de riscul de țară, astfel că sunt plafonate la o treaptă peste ratingul „BBB-” al României. Perspectiva pentru IDR-ul pe termen lung este negativă, în linie cu cea a statului român. Ce ratinguri a atribuit Fitch pentru depozite Fitch a atribuit Băncii Transilvania: rating pentru depozite pe termen lung: „BBB”; rating pentru depozite pe termen scurt: „F3”. Agenția arată că ratingul pentru depozite pe termen lung este cu o treaptă peste ratingul de viabilitate (VR) al băncii, aflat la „bbb-”, pe fondul opiniei revizuite privind creșterea protecției deponenților, susținută de bufferul ridicat de datorie de rezoluție. În același timp, Fitch a confirmat ratingul IDR pe termen scurt la „F3” și explică menținerea la acest nivel prin faptul că scorul de finanțare și lichiditate nu este suficient de mare pentru a justifica ratinguri pe termen scurt mai ridicate. Context: CEC Bank și Libra Internet Bank Separat, Fitch a îmbunătățit și calificativul pe termen lung al CEC Bank, de la „BB” la „BB+”, cu perspectivă stabilă, invocând bufferul ridicat de datorie de rezoluție și îmbunătățirea protecției deponenților, conform Profit . Tot separat, Fitch a atribuit Libra Internet Bank ratinguri pentru depozitele pe termen lung și scurt la „BB/B”, iar ratingul pentru depozite pe termen lung este cu o treaptă peste VR-ul băncii („bb-”), pe baza evaluării privind protecția crescută a deponenților, ca urmare a respectării cerinței de buffer de rezoluție și a strategiei de rezoluție aplicabile. [...]
Intesa Sanpaolo România își menține profitul pe fondul tăierii costurilor, deși veniturile au scăzut. Potrivit Ziarul Financiar , banca a raportat în T1/2026 un câștig net de 1 mil. euro (5 mil. lei), la venituri operaționale de 24 mil. euro (peste 120 mil. lei), în baza datelor publicate de grupul italian la Milano . Veniturile operaționale au fost mai mici decât în T1/2025, când banca avea 33 mil. euro, ceea ce indică o presiune pe linia de business în primul trimestru din 2026. Costurile, principala pârghie care a susținut rezultatul În același timp, Intesa Sanpaolo România și-a redus cheltuielile operaționale la 19 mil. euro (97 mil. lei) în T1/2026, de la 26 mil. euro în perioada similară din 2025, conform datelor băncii-mamă. Din perspectiva impactului economic, scăderea costurilor a compensat parțial reculul veniturilor și a ajutat la menținerea profitabilității. Context: creștere ușoară a creditării și efectul achiziției First Bank La final de T1/2026, soldul creditelor Intesa Sanpaolo în România era de 1,8 mld. euro (peste 9 mld. lei), în ușoară creștere față de T1/2025. Banca a finalizat anul trecut preluarea First Bank, iar în urma tranzacției activele au crescut cu 86%, ajungând la final de 2025 la aproape 15 mld. lei, ceea ce o poziționează să intre în top 10 cele mai mari bănci de pe piața românească, conform informațiilor din articol. [...]
Raiffeisen Bank România a urcat la 25,44% ponderea finanțărilor sustenabile în creditele către corporații , iar aproape jumătate (49%) din creditele ipotecare noi au mers în 2025 către clădiri cu performanță energetică A sau mai bună, pe fondul extinderii criteriilor ESG (mediu, social, guvernanță) în activitatea de creditare, potrivit Raiffeisen Bank România . Banca își leagă aceste rezultate de direcția strategică de integrare a sustenabilității în modelul de business, inclusiv prin dezvoltarea finanțărilor sustenabile și prin măsuri de optimizare a operațiunilor interne. „Suntem în al 17-lea an consecutiv în care comunicăm rezultatele noastre non-financiare și acest lucru spune, în sine, ceva esențial despre felul în Raiffeisen Bank România înțelege transparența și responsabilitatea față de impactul economic, social și de mediu. Pentru noi, sustenabilitatea este parte din modul în care luăm decizii, felul în care lucrăm zilnic, alături de echipe, clienți și parteneri. Contribuim, cu fiecare an, la susținerea unei economii mai reziliente și competitive, prin soluții de planificare financiară și practici care ajută oamenii și companiile să se adapteze unui viitor în continuă schimbare.” — Zdenek Romanek , Președinte & CEO, Raiffeisen Bank România Creditarea „verde” și ipotecarele eficiente energetic, în creștere În zona corporate, finanțarea sustenabilă a reprezentat 25,44% din totalul finanțărilor acordate clienților corporații, în creștere față de 2024, conform datelor băncii. În retail, 49% dintre creditele ipotecare noi au fost acordate pentru clădiri cu performanță energetică A sau superioară, semnalând o cerere mai mare pentru locuințe eficiente energetic. Ca element de guvernanță și aliniere la obiective climatice, banca precizează că a elaborat și aprobat o „Politică privind tranziția climatică și de mediu”, care stabilește direcții de acțiune pentru reducerea emisiilor finanțate până în 2030 și alinierea portofoliului la o traiectorie de 1,5°C. Operațiuni: carduri din PVC reciclat și reducerea consumului de resurse Pe partea operațională, Raiffeisen Bank menționează măsuri de reducere a utilizării resurselor primare și de promovare a economiei circulare, inclusiv prin prelungirea duratei de viață a echipamentelor IT și optimizarea consumului de hârtie. Un indicator concret: în 2025, peste 99% din materialul utilizat pentru cardurile nou emise a fost PVC reciclat, potrivit băncii. Angajați și comunități: instruire ESG și granturi pentru ONG-uri În 2025, banca a organizat ateliere pe metodologia Climate Fresk pentru aproximativ 140 de participanți, cu accent pe strategia de sustenabilitate și finanțarea sustenabilă. Pentru segmentele Retail și IMM, a fost implementat un training ESG obligatoriu, cu obiectivul de a integra principiile ESG în interacțiunile curente cu clienții. În comunități, Raiffeisen Bank arată că a acordat granturi totale de 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) și mentorat pentru 20 de ONG-uri, prin programul Raiffeisen Comunități, și a continuat educația financiară prin parteneriatul cu Junior Achievement România. Banca mai menționează programele MoonShotX și COMPETITIV, orientate către scalare, tranziție verde, economie circulară și digitalizare. Raiffeisen Bank România precizează că își publică rezultatele non-financiare pentru al 17-lea an consecutiv și indică disponibilitatea Raportului Anual de Sustenabilitate pentru 2025 , în care sunt detaliate aceste direcții. [...]
Fitch a îmbunătățit ratingul CEC Bank , un semnal de costuri potențial mai mici la finanțare și de încredere mai mare pentru deponenți și creditori , după ce agenția a evaluat mai bine capacitatea băncii de a absorbi pierderi, potrivit Ziarul Financiar . Fitch a ridicat ratingul de emitent pe termen lung (IDR) al CEC Bank de la BB la BB+, cu perspectivă stabilă. În același timp, agenția a atribuit ratinguri pentru depozite: BBB- pe termen lung și F3 pe termen scurt. De ce contează: protecția deponenților și accesul la finanțare Un element-cheie din decizie este că ratingul pentru depozitele pe termen lung este plasat cu două trepte peste ratingul de viabilitate al băncii. Potrivit informațiilor transmise de CEC Bank, acest lucru reflectă evaluarea Fitch privind „nivelul ridicat de protecție a deponenților”, în contextul unei revizuiri de metodologie. Fitch a revizuit ratingurile acordate CEC Bank după publicarea metodologiei actualizate privind ratingurile bancare, la 8 mai 2026. Ce a stat în spatele îmbunătățirii: capital și MREL CEC Bank arată că agenția a luat în calcul poziția solidă de capital și nivelul „semnificativ” al amortizorului MREL (cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile pentru rezoluție – adică resurse care pot fi folosite pentru absorbția pierderilor într-un scenariu de criză, fără a afecta deponenții). „Prin aceste acţiuni, Fitch recunoaşte poziţia solidă de capital a CEC Bank şi nivelul semnificativ al amortizorului de datorie de rezoluţie (MREL), care asigură o capacitate ridicată de absorbţie a pierderilor şi consolidează rezilienţa băncii în scenarii de stres, susţinând siguranţa deponenţilor şi protecţia creditorilor seniori.” Banca mai susține că poziția de capital îi oferă flexibilitate pentru a continua investițiile în transformare, digitalizare și eficientizare operațională, menținând totodată capacitatea de a absorbi șocuri economice sau de piață. „CEC Bank rămâne angajată în menţinerea unui bilanţ rezilient, protejând depozitele clienţilor săi şi sprijinind economia românească prin finanţare sustenabilă şi crearea de valoare pe termen lung.” Context: profilul băncii CEC Bank este fondată în 1864 și are „cea mai extinsă rețea națională”, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale, conform informațiilor din articol. Banca oferă produse și servicii pentru persoane fizice, IMM-uri și companii mari, prin canale precum unități bancare, rețele de ATM și POS, aplicația de mobile banking (CECapp) și magazinul virtual CEC_IN pentru acces 100% online la produse și servicii bancare. [...]
UniCredit își extinde oferta pentru clienții cu venituri mari printr-un model care mută relația cu banca în aplicație, dar păstrează accesul prioritar în sucursale , odată cu lansarea „ Prime by UniCredit Bank ” în nouă piețe din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, potrivit Ziarul Financiar . Noul model este adresat clienților „affluent” (segmentul cu disponibilități financiare peste medie) și combină servicii digitale cu consultanță umană: un bancher personal dedicat, accesibil direct din aplicație, plus servicii prioritare în agenții și în contact center, conform informațiilor transmise de bancă. Ce primește clientul „Prime” în România În România, pachetul include, potrivit UniCredit, o combinație de servicii și facilități, atât în zona fizică, cât și în cea digitală: bancher personal dedicat și consultanță personalizată, inclusiv în aplicația mobilă UniCredit Bank, în secțiunea „PRIME”; servicii prioritare și oferte exclusive în sucursale și în call center; spațiu dedicat „Prime” în sucursale, pentru intimitate și confort; acces prioritar în agenții și în contact center. Beneficii regionale: ipotecare cu dobânzi preferențiale și acces la cercetare de investiții La nivelul întregii regiuni ECE, clienții Prime ar urma să aibă acces și la produse de investiții, credite ipotecare cu dobânzi preferențiale, protecție pentru călătorii, precum și la cercetări și strategii de investiții furnizate de The Investment Institute by UniCredit. Banca menționează și beneficii de tip „lifestyle”, precum acces în lounge-urile aeroporturilor, evenimente VIP și parteneriate din zona wellness. Privilegiile și beneficiile diferă de la o țară la alta, precizează UniCredit. De ce contează: competiția pe segmentul „affluent” se mută în experiența de servicii Lansarea arată o direcție de piață: băncile încearcă să crească veniturile din segmentele cu potențial mai mare (investiții, credit ipotecar, servicii cu valoare adăugată), printr-o experiență care îmbină interacțiunea digitală cu un „punct unic” de contact uman (bancherul dedicat) și cu timpi de așteptare mai mici în rețea. UniCredit spune că modelul este implementat simultan în România, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Cehia, Ungaria, Serbia, Slovacia și Slovenia. [...]
Banca Transilvania spune că miza investigației ROBOR este reputațională, nu amenda , iar o decizie a Consiliului Concurenței este așteptată „probabil la început de luna iunie”, potrivit Ziarul Financiar . Investigația a fost declanșată din oficiu în noiembrie 2022, după ce ROBOR a depășit 8%, iar președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , a declarat la ZF Live că raportul experților instituției este finalizat, a fost transmis băncilor și a fost „muncit și validat cu Comisia Europeană”. Dosarul vizează zece instituții de credit care participă la formarea ROBOR. De ce contează: risc de reglementare și cost reputațional pentru o bancă listată Banca Transilvania (TLV) afirmă că „impactul reputațional al acuzațiilor depășește cu mult orice sancțiune financiară” și că obiectivul său este să demonstreze autorității de concurență – și, dacă va fi cazul, „altor autorități sau instanțe” – că acuzațiile „nu sunt reale” și nu reflectă modul în care funcționează piața financiară. În răspunsurile transmise publicației, banca leagă reputația sistemului bancar de percepția investitorilor asupra României și de stabilitatea financiară, argumentând că sectorul este reglementat și supravegheat de Banca Națională a României (BNR) și că, în criza precedentă, statul nu a fost nevoit să intervină pentru salvarea unei bănci. Argumentul economic al băncii: ROBOR mai mare ar aduce costuri pe „întregul portofoliu de resurse” BT susține că, din perspectiva stimulentelor economice, băncile ar avea „mult mai mult de pierdut decât de câștigat” din creșterea ROBOR. În cazul Băncii Transilvania, creditele legate de ROBOR ar reprezenta „doar 13% din totalul activelor”, ceea ce ar însemna că venituri suplimentare ar apărea pe o parte limitată din portofoliu, în timp ce costurile cu resursele atrase ar crește pe întreg portofoliul. Banca mai afirmă că, la BT, ROBOR se actualizează pentru contractele de credit la sfârșitul trimestrului, nu imediat, ceea ce ar crea un decalaj între creșterea costurilor și ajustarea veniturilor. Fixing supravegheat de BNR și comparația cu LIBOR Banca precizează că nu poate comenta raportul preliminar primit, deoarece este confidențial, și spune că se va raporta doar la informațiile publice. În acest cadru, BT contestă ideea că participarea la un „fixing” (mecanism de stabilire a unei cotații de referință) organizat și supravegheat de BNR ar putea fi calificată drept practică anticoncurențială. În același timp, banca susține că paralela cu scandalul LIBOR „nu este corectă”, argumentând că, spre deosebire de LIBOR, ROBOR ar fi calculat transparent, reglementat și „supervizat” de banca centrală. Ce urmează: fără provizioane și fără negociere, dar cu opțiuni de contestare Banca afirmă că nu a constituit provizioane pentru riscul unei sancțiuni, invocând faptul că dosarul este într-o etapă preliminară și că se așteaptă ca acuzațiile să fie retrase. Dacă nu se va întâmpla, BT indică existența „multiplelor căi juridice” de contestare. Pe tema unei eventuale înțelegeri cu autoritatea de concurență pentru reducerea sancțiunii, poziția băncii este fermă: „În niciun caz. Nu putem să negociem despre acuzații care nu sunt reale.” [...]
