Știri
Știri din categoria Bănci
În perioada 10 februarie – 6 mai 2026, Muzeul Băncii Naționale a României găzduiește expoziția temporară „Banii ne vorbesc – o istorie a leului de la metal la polimer”, realizată în parteneriat cu R.A. Monetăria Statului și R.A. Imprimeria BNR, informează BNR. Expoziția aduce în fața publicului peste 500 de piese relevante din istoria monedei naționale, punând în lumină transformările sale simbolice, economice și tehnologice de-a lungul a peste 150 de ani.
Parcursul expozițional începe din perioada medievală, cu primele monede emise de statele românești începând cu secolul al XIV-lea, și continuă cu talerul-leu olandez – precursorul direct al leului românesc. Sunt evidențiate eforturile legislative și instituționale depuse de Alexandru Ioan Cuza pentru crearea unui sistem monetar propriu în Principatele Unite, deschizând astfel drumul primei emisiuni oficiale din 1867.
Vizitatorii vor putea admira monede, bancnote, matrițe, clișee, coli de tipar și separații de culoare, toate provenind din patrimoniul BNR. Acestea oferă o perspectivă completă asupra etapelor de producție și design ale leului românesc, până în epoca actuală a bancnotelor de polimer. Totodată, expoziția scoate în evidență felul în care moneda națională a reflectat identitatea națională și a fost folosită ca instrument politic în momente-cheie din istoria României.
Un punct de interes major îl constituie prezentarea proceselor tehnologice utilizate în fabricarea banilor, de la metodele tradiționale la cele moderne. Publicul va putea vedea și utilaje funcționale, aduse de Monetăria Statului, care exemplifică fluxul de producție al monedelor de circulație.
Expoziția poate fi vizitată în cadrul tururilor ghidate, disponibile de luni până vineri, la orele 10:00, 12:00, 14:00 și 16:00, prin programare online la muzeu.bnr.ro. Accesul este gratuit, iar tururile sunt adaptate publicului larg, de la pasionați de istorie monetară la vizitatori curioși de poveștile ascunse în spatele fiecărei bancnote.
Recomandate
Profitul net al băncilor a rămas la aproape 7,4 mld. lei în S1/2026 , un nivel comparabil cu cel din prima jumătate a lui 2025, în pofida recesiunii și a unui ritm mai lent al creditării, potrivit Ziarul Financiar , pe baza datelor BNR. Sistemul bancar românesc, format din 29 de bănci, a continuat să livreze rezultate solide într-un context descris ca „complicat” din punct de vedere economic, social și politic. Publicația notează că, dacă performanța se menține și în semestrul al doilea, profitul pe întreg anul ar putea urca din nou spre 15 mld. lei. De ce contează: profitabilitate ridicată, dar cu semne de temperare În spatele profitului, principala sursă de câștig rămân dobânzile încasate la credite. Totuși, indicatorii de rentabilitate au coborât ușor față de anul trecut: la final de iunie 2026, rentabilitatea activelor (ROA) era de 1,5%, iar rentabilitatea capitalului (ROE) de 15,5%. Context macro: recesiune și creditare „cu frâna trasă” Pe partea de economie reală, articolul indică o combinație de factori care, în mod normal, ar pune presiune pe sectorul bancar: economia a intrat în recesiune , cu PIB în scădere în S1/2026 cu 0,8% an/an (serie brută), în tandem cu ajustarea fiscală; creditarea sectorului privat a avansat cu circa 7%, sub ritmul din S1/2025; inflația a început să scadă mai vizibil abia din iunie, după ce a stat aproape un an în jurul a 10%. În acest tablou, menținerea profitului la un nivel apropiat de cel din 2025 sugerează că băncile au reușit să-și păstreze marjele și volumul de venituri, chiar dacă dinamica împrumuturilor s-a temperat. [...]
BNR spune că avertismentul european despre IA are rol preventiv și nu indică un risc iminent pentru bănci , iar analiza riscurilor cibernetice nu trebuie interpretată ca un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunțarea la serviciile financiare digitale, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine după avertismentul publicat la începutul lunii iulie de Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) privind riscurile cibernetice generate de modelele avansate de inteligență artificială. „Analiza prudentă a riscurilor cibernetice nu trebuie, prin urmare, confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunţarea la serviciile financiare digitale.” Ce înseamnă, de fapt, avertismentul CERS BNR explică faptul că avertismentul CERS este un instrument de politică macroprudențială (adică un set de măsuri și semnale pentru limitarea riscurilor la nivelul întregului sistem financiar), adresat autorităților și instituțiilor financiare, cu scopul de a consolida reziliența sistemului financiar european în contextul dezvoltării modelelor de inteligență artificială. Banca centrală precizează că documentul nu anunță producerea unui incident și nu sugerează inevitabilitatea unui blocaj sistemic al sectorului financiar. Cum spune BNR că monitorizează riscurile cibernetice Potrivit băncii centrale, supravegherea include monitorizarea riscurilor operaționale și cibernetice prin: supravegherea băncilor și a infrastructurilor pieței financiare; analiza incidentelor raportate; teste periodice de reziliență cibernetică; exerciții de testare la stres din perspectiva riscului cibernetic; teste avansate de reziliență cibernetică, derulate cu regularitate încă din 2024 de infrastructurile pieței financiare și de instituțiile de credit sistemice, care simulează tehnici folosite de atacatori avansați. BNR mai arată că cel mai recent exercițiu de testare la nivelul infrastructurilor pieței financiare și al instituțiilor de credit sistemice nu a identificat vulnerabilități operaționale semnificative, iar băncile evaluate au demonstrat că pot activa planurile de continuitate și procedurile de gestionare a crizelor. Numerarul rămâne „plan de rezervă”, dar cu riscuri BNR subliniază că numerarul rămâne o componentă importantă a sistemului monetar și poate ajuta la continuitatea plăților în situații excepționale. În același timp, avertizează că păstrarea unor sume mari în afara sistemului bancar implică riscuri de furt, pierdere sau distrugere. Instituția reamintește și că depozitele eligibile sunt garantate în limita echivalentului a 100.000 de euro (aprox. 523.000 lei) pentru fiecare deponent, la fiecare bancă. În plus, BNR indică date din Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2024 : numerarul în circulație era de 120,3 miliarde lei, gradul de disponibilitate ajungea la 98%, iar rețeaua de bancomate deservea aproximativ 13,4 milioane de persoane (71% din populația rezidentă de peste 15 ani), toate localitățile urbane având cel puțin un bancomat. Context: de ce a apărut avertismentul european CERS a publicat la 7 iulie 2026 Avertismentul CERS/2026/3 privind riscurile cibernetice sistemice generate de modelele de inteligență artificială de frontieră. Documentul arată că aceste modele pot crește viteza, amploarea și sofisticarea atacurilor cibernetice și pot modifica structural profilul de risc al sistemului financiar european. La analiza tehnică ce a fundamentat avertismentul au participat și experți ai BNR. [...]
BNR avertizează că amenzile din dosarul ROBOR pot lovi creditarea și costul finanțării statului , într-un document intern care califică situația drept „critică”, potrivit Profit . Miza, dincolo de sancțiunea în sine, este efectul de propagare: diminuarea profitabilității băncilor ar putea reduce capacitatea de finanțare a populației și companiilor și ar putea influența percepția investitorilor și a agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România. Consiliul Concurenței a anunțat luna trecută sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), pentru încălcarea normelor de concurență prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile au fost amendate cu 5-7% din veniturile brute, pentru metodologii comune, comunicări între traderi și publicarea cotațiilor ROBOR în perioada de fixing, astfel încât s-au putut influența una pe cealaltă, fără ca autoritatea să rețină existența unui cartel. Profit notează că sunt cele mai mari amenzi aplicate până acum de autoritatea de concurență. De ce spune BNR că situația este „critică” Într-un document oficial redactat în această lună și analizat de publicație, BNR (cabinetul guvernatorului Mugur Isărescu ) susține că nivelul amenzii propuse generează un „prejudiciu direct semnificativ” pentru băncile vizate și poate produce efecte negative asupra stabilității financiare, asupra intermedierii bancare și asupra economiei în ansamblu, inclusiv asupra percepției agențiilor de rating. Banca centrală argumentează și că estimarea unei influențe asupra ROBOR ar presupune definirea unui nivel de referință „corect” al indicelui, adică nivelul pe care l-ar fi avut în absența presupusei creșteri artificiale. În lipsa datelor care să permită determinarea acestui nivel ipotetic, BNR afirmă că procentul creșterii artificiale nu poate fi calculat „în mod obiectiv”, iar în consecință nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor. „În consecință, nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor rezultat ca urmare a acestei presupuse creșteri (...). Prin urmare, în această ipoteză, singurul prejudiciu care poate fi estimat este cel produs asupra stabilității financiare”, susține banca centrală. Canalele de impact invocate: capital, creditare, finanțe publice BNR indică trei categorii principale de efecte, în logica sa, dacă amenda rămâne la un nivel „excepțional”: prejudiciu financiar direct pentru instituțiile de credit vizate, cu efect de reducere a rentabilității sectorului bancar și, implicit, a capacității de a genera capital intern și de a menține rezerve adecvate; impact asupra stabilității financiare și capacității de creditare , inclusiv prin deteriorarea percepției investitorilor, creditorilor externi și agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România; implicații asupra economiei și finanțelor publice , printr-o posibilă reducere a activității economice, afectarea investițiilor și consumului, dar și prin efecte asupra veniturilor bugetare (impozit pe profit și alte taxe), respectiv asupra costurilor de finanțare ale statului. În document, BNR leagă explicit diminuarea profitabilității de o posibilă temperare a finanțării economiei, pe fondul cerințelor stricte de capital și lichiditate din sistemul bancar. Disputa de fond cu autoritatea de concurență Pe baza argumentelor oficiale disponibile până la data documentului (02.07.2026), BNR afirmă că nu înțelege fundamentul deciziei Consiliului Concurenței și cere prudență în interpretarea concluziilor. „Pe baza argumentelor furnizate până la acest moment, nu înțelegem fundamentul deciziei autorității de concurență și, prin urmare, concluziile acesteia ar trebui interpretate cu prudență”, conchide BNR. În paralel cu amenzile, investigația are și o componentă de reglementare: în materialul citat se arată că raportul de investigație a inclus interdicții și recomandări care vizează participarea la fixingul ROBOR și chiar teme precum comunicările publice/private privind estimări de inflație și dobânzi, precum și recomandări către BNR, Guvern și Parlament pentru modificări. Ce urmează depinde de parcursul contestărilor și de modul în care vor fi implementate eventualele schimbări de procedură pentru stabilirea ROBOR, în condițiile în care organizarea fixingului și obligațiile băncilor sunt sub reglementările BNR, iar Consiliul Concurenței a acordat un termen de două luni pentru formularea unei noi proceduri. [...]
Banca Transilvania își întărește capitalul cu 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei) după o emisiune de obligațiuni subordonate pe piețele internaționale, într-o tranzacție care a strâns ordine de aproape 2 miliarde euro, potrivit Banca Transilvania . Pentru bancă, miza este creșterea bazei de fonduri proprii și a datoriilor eligibile, într-un context de piață descris ca volatil și cu investitori mai selectivi la emisiuni noi. Emisiunea este prima de obligațiuni subordonate a BT pe piețele financiare internaționale și a fost realizată la o marjă cu 0,45 puncte procentuale peste randamentul euroobligațiunilor cu maturitate similară emise de statul român. Banca mai arată că a redus nivelul de preț indicat inițial cu 0,35 puncte procentuale, pe fondul cererii. Cine a cumpărat și ce spune cererea despre accesul la finanțare La tranzacție au participat peste 100 de investitori instituționali din 30 de țări, majoritatea din Europa (44% din cerere), alături de investitori din Regatul Unit, Statele Unite și Asia. Cererea a fost susținută în principal de investitori de tip „real-money” (investitori care cumpără pentru portofolii pe termen mai lung, nu pentru tranzacții rapide), inclusiv: fonduri de investiții; fonduri de pensii; fonduri suverane; companii de asigurare; bănci comerciale și private; instituții supranaționale. În comunicat, directorul general al băncii, Ömer Tetik , leagă emisiunea de capacitatea BT de a finanța economia: „Prin această emisiune de obligațiuni ne consolidăm capacitatea de a finanța proiectele de viitor ale României, companiile și populația, având în același timp indicatori de capital solizi și un profil financiar prudent.” Termenii emisiunii și listarea Obligațiunile subordonate au fost emise cu randament de 6,216% și cupon fix de 6,122% pe an, cu maturitate în 2037 și opțiune de răscumpărare începând din 2032. Emisiunea este listată la Bursa de Valori din Dublin (Euronext Dublin). Intermediari și consultanți implicați Vânzarea a fost coordonată de Goldman Sachs Bank Europe SE, ING Bank N.V., J.P. Morgan SE, Citigroup Global Markets Europe AG și BT Capital Partners. BT Capital Partners a acționat ca intermediar pentru cererea din piața locală și din partea instituțiilor financiare internaționale. Pe partea juridică au lucrat Filip & Company, Freshfields Bruckhaus Deringer LLP, Clifford Chance Badea și Clifford Chance LLP. Deloitte Audit SRL a fost auditor financiar, iar KPMG Tax SRL a fost consultant fiscal. Context: ritmul emisiunilor BT din ultimii ani Banca notează că, de la începutul lui 2023, a lansat opt emisiuni de obligațiuni și a atras aproximativ 4,5 miliarde euro (aprox. 22,5 miliarde lei) de pe piețele de capital, consolidându-și poziția de principal emitent bancar din România. [...]
Acțiunile Raiffeisen Bank International au scăzut cu până la 9% după acuzații privind ocolirea sancțiunilor , într-un episod care reaprinde riscul de conformitate și de acces la finanțare în dolari pentru grupul bancar austriac, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Firma Grizzly Research, cu sediul la New York, a susținut că RBI ar fi devenit un „canal cheie” prin care Rusia poate ocoli sancțiunile occidentale, facilitând tranzacții de peste un miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei), inclusiv pentru bunuri utilizate în industria rusă de armament. Grizzly a precizat că are o poziție „short” pe acțiunile RBI, adică pariază pe scăderea lor și poate câștiga dacă prețul se depreciază. De ce contează: presiune pe conformitate și pe accesul la dolari Miza depășește volatilitatea de bursă pe termen scurt. În 2024, autoritățile americane au avertizat RBI că i s-ar putea bloca accesul la dolari americani din cauza relațiilor sale cu Rusia, însă amenințarea nu a fost pusă în aplicare, conform informațiilor din material. În același timp, subsidiara Raiffeisen din Rusia este descrisă ca fiind cea mai mare bancă din această țară care nu este vizată de sancțiuni, ceea ce a făcut-o importantă pentru plățile comerciale, inclusiv pentru exporturile de gaze către Europa. Reacția băncii și blocajul ieșirii din Rusia Raiffeisen a respins acuzațiile, afirmând că raportul Grizzly Research este „înșelător” și conține erori, și a susținut că sistemele sale de conformitate au fost verificate în repetate rânduri. „Avem încredere deplină în soliditatea sistemelor noastre de conformitate, care au fost verificate în repetate rânduri.” Banca a reiterat că încearcă de mai mulți ani să se retragă din Rusia, dar tentativele de vânzare a operațiunilor locale nu au avut succes. Deși și-a redus activitatea, nu a închis complet subsidiara. Context: profituri blocate și interesul Moscovei de a menține legături economice Rusia a devenit o sursă și mai importantă de profit pentru grup după declanșarea războiului din Ucraina , însă Moscova a blocat repatrierea profiturilor de ordinul miliardelor de euro, potrivit aceleiași surse. Raiffeisen a încercat să vândă subsidiara către un cumpărător local, în speranța ridicării restricțiilor privind repatrierea profiturilor, dar oficialii ruși s-au opus unei vânzări, din dorința de a păstra ceea ce a mai rămas din legăturile economice cu Europa. [...]
Imprimeria BNR spune că poate tipări bancnote euro , un semnal de capacitate operațională relevant pentru momentul în care România va îndeplini condițiile de adoptare a monedei unice , potrivit Agerpres . Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , a afirmat că instituția este „gata, pregătită” să tipărească și euro „când va fi cazul”. Declarația a fost făcută în contextul lansării în circuitul numismatic a unei bancnote aniversare pentru colecționare și a unei coli speciale formate din patru bancnote, cu tema „Eugeniu Carada, întemeietorul Băncii Naționale a României – 190 de ani de la naștere”. Ce argument invocă BNR: tehnologie nouă de securizare Isărescu a indicat drept exemplu un nou element de securitate folosit pe bancnota aniversară: cerneală optic variabilă și magnetică (OVMI/„OVMI Spark”), care își schimbă culoarea din auriu în verde în funcție de unghiul din care este privită bancnota. Potrivit guvernatorului, tehnologia folosește pigmenți metalici orientați cu magneți de înaltă precizie, pentru efecte tridimensionale, și ar fi ușor de recunoscut de public, dar foarte dificil de falsificat. „Asta arată încă o dată că Imprimeria Băncii Naționale a României este gata, pregătită să tipărească și bancnotele euro, când va fi cazul și vom îndeplini condițiile”, a declarat Mugur Isărescu. Detalii despre emisiunea numismatică: tiraj, preț și vânzare BNR a anunțat că bancnota aniversară are dimensiuni identice cu bancnota de circulație de 100 de lei, este imprimată pe suport de polimer și include, între altele, o fereastră transparentă complexă cu portret multiton și OVMI (Spark). Pe avers apar portretul și semnătura lui Eugeniu Carada, precum și elemente grafice legate de Palatul Vechi al BNR. Elementele comerciale comunicate pentru această emisiune: Tiraj: 16.000 de bancnote aniversare (valoare nominală 100 lei) și 1.000 de coli speciale (fiecare cu patru bancnote). Prețuri: bancnota aniversară: 240 de lei (inclusiv TVA și pliantul de prezentare); coala specială cu patru bancnote: 840 de lei (inclusiv TVA și certificatul de autenticitate). Vânzarea începe din 15 septembrie 2026, prin sucursalele regionale BNR din București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș. În material nu sunt precizate termene sau pași concreți privind adoptarea euro; mesajul se referă strict la pregătirea tehnică a Imprimeriei BNR, condiționată de îndeplinirea criteriilor necesare. [...]
