Știri
Știri din categoria Bănci
ING Bank România a crescut creditarea cu 12% în 2025, dar profitul brut a scăzut cu 10,2%, pe fondul unei combinații între costuri operaționale mai mari și normalizarea cheltuielilor cu provizioanele de risc, potrivit Ziarul Financiar. Banca a raportat venituri de peste 4 mld. lei (+5% an/an) și depozite de 72,4 mld. lei (+4% an/an).
Cheltuielile operaționale au urcat cu 13,1%, pe fondul majorării impozitului special pe cifra de afaceri și al investițiilor în proiecte de digitalizare și reziliență, arată datele transmise de instituție. În acest context, profitul brut a ajuns la 1,6 mld. lei.
„Rezultatele din 2025 reflectă rezilienţa populaţiei şi a mediului de afaceri, dar şi angajamentul echipelor ING de a sprijini planurile de dezvoltare ale clienţilor noştri.”
Pe zona de sustenabilitate, banca spune că a finanțat proiecte verzi de peste 1,2 mld. euro (aprox. 6,1 mld. lei), iar 40,8% din creditele ipotecare acordate în 2025 au fost direcționate către locuințe eficiente energetic, încadrate în clasa A.
Operațional, ING a continuat să împingă procesele către digital, inclusiv pe zona de companii și credite de consum:
Banca a introdus transferuri instant în euro, fără comision, disponibile 24/7 pentru plăți din zona euro și din alte țări SEPA participante la schema de plăți instant. Totodată, a extins utilizarea serviciului RoPay atât pentru persoane fizice, cât și pentru plăți la comercianți, inclusiv prin implementarea la nivelul unor mari retaileri.
Serviciul RoPay Alias (transferuri instant și gratuite între persoane fizice folosind numărul de telefon) a ajuns la peste 8 milioane de utilizatori la nivel național, iar aproximativ 80% dintre clienții ING sunt înrolați, din totalul de 1,94 milioane de clienți ai băncii, conform datelor citate.
Recomandate
ING Bank România își schimbă conducerea operațională de la 1 iunie 2026 , odată cu numirea lui Tuğçe Bora Kiliç ca Chief Operations Officer (COO) și membru al Comitetului Executiv, potrivit Banking News . Mutarea vine după ce Maria Cristina Matei, care a ocupat rolul timp de 12 ani, trece într-o poziție strategică axată pe date și analiză în cadrul rețelei ING Hubs. Numirea indică o continuitate a priorităților operaționale ale băncii – eficiență, digitalizare și experiența clienților – dar și o întărire a agendei de transformare, având în vedere profilul noului COO, cu experiență recentă în coordonarea proiectelor de accelerare a transformării digitale în cadrul ING Turcia. Cine preia operațiunile ING Bank România Tuğçe Bora Kiliç se alătură ING Bank România după o carieră în cadrul ING Bank Turcia, unde din 2022 a fost COO și a coordonat proiecte dedicate îmbunătățirii experienței clienților și accelerării transformării digitale. Ulterior, în rolul de Head of Private Individuals, a contribuit la implementarea strategiei de creștere și la consolidarea poziției băncii pe segmentul digital, conform informațiilor din comunicatul citat. Înainte de ING, a ocupat poziții de conducere în instituții precum HSBC (COO al HSBC Türkiye), BNP Paribas, Société Générale și Accenture. Este absolventă a Universității Koç din Istanbul (Administrarea Afacerilor) și are o diplomă postuniversitară în Strategii de Comunicare de la Universitatea Galatasaray. Ce se schimbă pentru Maria Cristina Matei: trecerea către roluri globale pe date Maria Cristina Matei, COO al ING Bank România din 2014 până la predarea mandatului, a fost numită CoE Lead Data & Analytics în ING Hubs România și Chief Data Officer (CDO) pentru ING Hubs Global . În rolul de COO, ea a coordonat inițiative cu impact asupra eficienței operaționale, experienței clienților și colaborării interne, potrivit aceleiași surse. Publicația notează și că Matei a avut roluri-cheie în evoluția băncii, inclusiv ca director de Retail încă din 2006, în perioada lansării primelor servicii pentru persoane fizice. De ce contează: operațiunile și datele devin axe centrale în transformarea băncii Schimbarea de la vârful operațiunilor, dublată de repoziționarea fostului COO într-un rol global de „Chief Data Officer” (director responsabil de guvernanța și utilizarea datelor), sugerează o accentuare a direcției de transformare digitală și a utilizării analiticii în decizii și procese. Din informațiile disponibile, banca nu a anunțat modificări de structură sau ținte financiare asociate acestor numiri. [...]
ING Bank România își schimbă conducerea operațională de la 1 iunie 2026 , într-o mutare care indică o continuitate a priorităților pe eficiență și digitalizare, potrivit Economedia . Tuğçe Bora Kiliç a fost numită Chief Operations Officer (COO) și membru al Comitetului Executiv, preluând mandatul de la Maria Cristina Matei, care trece într-un rol global în zona de date și analiză în cadrul ING Hubs . Tuğçe Bora Kiliç vine la ING Bank România după o carieră în ING Bank Turcia, unde din 2022 a ocupat funcția de COO. În acest rol, a coordonat proiecte de îmbunătățire a experienței clienților și de accelerare a transformării digitale, conform informațiilor transmise de bancă. Profilul noului COO: experiență în operațiuni și transformare digitală După poziția de COO în Turcia, Kiliç a fost Head of Private Individuals, contribuind la implementarea strategiei de creștere și la consolidarea poziției băncii pe segmentul digital, în linie cu obiectivul ING Turcia de a deveni una dintre cele mai apreciate bănci digitale din piață. Anterior, a deținut funcții de conducere în instituții financiare internaționale, inclusiv la HSBC (COO al HSBC Türkiye), și a avut roluri în BNP Paribas, Société Générale și Accenture. ING Bank România arată că aceasta este recunoscută pentru coordonarea echipelor și rigoare operațională. Maria Cristina Matei trece la un mandat global pe date în ING Hubs Maria Cristina Matei a fost COO al ING Bank România din 2014, iar după 12 ani în această funcție preia poziția de CoE Lead Data & Analytics în ING Hubs România și rolul de Chief Data Officer (CDO) pentru ING Hubs Global, cu un mandat strategic la nivel global. În perioada în care a condus operațiunile băncii, Matei a coordonat inițiative legate de eficiența operațională, experiența clienților și colaborarea internă. Economedia notează și că a avut un rol în evoluția diviziei de retail încă din 2006, contribuind la orientarea către client și la adoptarea tehnologiei în procesele bancare. [...]
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR poate deschide calea pentru cereri de despăgubiri în instanță , după publicarea motivării, pe baza legislației europene privind acțiunile „follow-on” (procese civile care folosesc o decizie de concurență ca fundament), potrivit declarațiilor președintelui instituției, Bogdan Chirițoiu, citate de Agerpres . Chirițoiu a spus că, după redactarea și comunicarea deciziei, cei afectați pot formula cereri în procese civile, însă Consiliul Concurenței nu cuantifică prejudiciile și nu estimează cât ar fi crescut costurile pentru clienți, invocând lipsa datelor și practica europeană. Investigațiile durează, în general, ani, iar litigiile pot prelungi și mai mult finalizarea cazurilor, a adăugat el. Ce a investigat Consiliul Concurenței și pe cine afectează Investigația a vizat încălcarea regulilor de concurență prin coordonarea comportamentului băncilor în procedura de stabilire a ROBOR și a început în 2022, acoperind perioada 2018 – prezent. Potrivit lui Chirițoiu, nu ar fi vorba despre un „cartel” în sensul unei înțelegeri explicite asupra unui nivel al indicelui, ci despre un schimb de informații și practici care ar fi putut influența cotațiile în fereastra de timp în care băncile transmit nivelurile pentru fixing. Șeful autorității a susținut că efectele discutate ar fi de ordinul „fracțiunilor de procente”, în interiorul unui „culoar” mai larg, și că influența se transmite în principal către creditele în lei legate de ROBOR. În schimb, creditele raportate la IRCC ar fi mai puțin expuse, deoarece IRCC este bazat pe tranzacții efective, nu pe cotații. Amenzi record și o perioadă de tranziție pentru bănci Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei, procentele de amendă fiind, potrivit lui Chirițoiu, între 5% și 7% și calculate în principal în funcție de veniturile băncilor. El a admis că sunt „niște bani care pleacă din bănci”, dar a susținut că profitabilitatea ridicată a sistemului bancar în ultimii ani ar trebui să limiteze riscul de afectare a funcționării. Totodată, instituția acordă o perioadă de 60 de zile de la primirea deciziei motivate pentru ca băncile să își ajusteze practicile, argumentând că obiectivul este îmbunătățirea mecanismului ROBOR, nu blocarea lui. Băncile sancționate și nivelul amenzilor Conform datelor comunicate, cele mai mari amenzi sunt: Banca Transilvania: 875,74 milioane lei Banca Transilvania (pentru fapta realizată de OTP Bank România): 85,03 milioane lei Banca Comercială Română: 577,36 milioane lei Raiffeisen Bank România: 442,49 milioane lei UniCredit Bank: 431,03 milioane lei BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei ING Bank Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei CEC Bank: 332,98 milioane lei Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România: 28,1 milioane lei Ce urmează pentru clienți și companii Pentru debitorii cu credite legate de ROBOR (populație și companii), miza imediată este accesul la motivarea deciziei, care poate fi folosită ca bază în acțiuni civile pentru despăgubiri. Chirițoiu a subliniat însă că România nu are experiență în astfel de despăgubiri bazate pe Legea concurenței și că nu poate anticipa cum vor interpreta instanțele aceste cereri, deși există exemple de procese similare în Europa. [...]
Exim Banca Românească deschide un nou front juridic împotriva sancțiunilor din dosarul ROBOR , anunțând că va ataca în instanță amenda primită de la Consiliul Concurenței , într-un caz cu potențial impact de reglementare pentru întreg sectorul bancar, potrivit Mediafax . Banca spune că acuzațiile autorității „nu reflectă realitatea” și susține că și-a desfășurat activitatea cu respectarea regulilor impuse de Banca Națională a României (BNR), inclusiv a cadrului aplicabil instituțiilor de credit din România și din Uniunea Europeană. Miza: contestarea în instanță a unei decizii cu efecte pentru piața monetară Exim Banca Românească afirmă că autoritatea de concurență ar fi interpretat greșit modul de funcționare al pieței monetare și rolul BNR în supravegherea acesteia. În plus, banca susține că, pe parcursul investigației, a furnizat Consiliului Concurenței „un volum consistent de date, analize și explicații tehnice” care, în opinia sa, ar demonstra conformitatea conduitei. „Exim Banca Românească consideră că anumite concluzii intuite din minuta deliberării par să se bazeze pe o înțelegere neancorată în realitate a mecanismelor specifice pieței monetare și astfel nu reflectă rolul cadrului reglementat și al supravegherii exercitate de banca centrală”, spun oficialii băncii. Instituția, controlată de statul român, precizează că va contesta decizia după comunicarea motivării de către Consiliul Concurenței. Amenzi mari și o reacție în lanț în sistemul bancar În acest caz, Exim Banca Românească a fost sancționată cu 96,49 milioane de lei , iar banca anunță că va folosi „toate căile legale disponibile” pentru a-și susține poziția. Dosarul are o dimensiune sistemică: Consiliul Concurenței a anunțat amenzi totale de aproximativ 710 milioane de euro (aprox. 3,55 miliarde lei) pentru zece bănci, la finalul unei investigații derulate pe parcursul mai multor ani. Autoritatea susține că băncile ar fi încălcat regulile concurenței în procedura de stabilire a indicelui ROBOR, influențând modul de calcul. Pe lângă Exim Banca Românească, au anunțat că vor ataca în instanță decizia și Banca Transilvania, BRD, UniCredit Bank, BCR, CEC Bank și Raiffeisen Bank , conform informațiilor din articol. „Exim Banca Românească va contesta decizia în instanță și va utiliza toate căile legale disponibile pentru a demonstra corectitudinea conduitei sale, cu convingerea că instanțele vor confirma legalitatea și responsabilitatea acțiunilor sale”, au transmis reprezentanții băncii. [...]
ING Bank contestă amenda de 405,91 milioane lei, iar disputa cu Consiliul Concurenței mută presiunea în instanță și pe criteriile de probă ale anchetei ROBOR , potrivit Economedia . Banca susține că sancțiunea și concluziile investigației ar porni de la „o înțelegere eronată” a modului de funcționare a pieței monetare interbancare și anunță că va folosi „toate căile legale” pentru a contesta decizia. În reacția transmisă după comunicarea publică a autorității din 7 iunie 2026, ING Bank România respinge „categoric” concluziile și sancțiunile, pe care le consideră „profund neîntemeiate”. Banca afirmă că activitatea sa s-a desfășurat cu respectarea reglementărilor și a normelor aplicabile, „în cadrul creat, reglementat și supravegheat de Banca Națională a României”, și că mecanismele de control nu ar fi evidențiat deficiențe. „După comunicarea deciziei motivate, ING Bank Romania va exercita cu hotărâre toate căile legale de contestare, având convingerea că a acționat corect, legal și cu respectarea obligațiilor față de clienți și piață”. Miza: sancțiuni record și un precedent de reglementare pentru piața bancară Cazul face parte dintr-o investigație mai amplă în care Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei), pentru încălcarea normelor de concurență – Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) . Autoritatea acuză băncile de coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a ROBOR. Investigația a fost declanșată la finalul lui 2022 și, potrivit autorității, a parcurs inclusiv etapa obligatorie de avizare din mecanismul de cooperare cu Comisia Europeană, în contextul constatării încălcării TFUE. Reacții similare în sistem: contestații anunțate de mai multe bănci Pe lângă ING, mai multe instituții de credit au indicat că vor contesta decizia în instanță, invocând lipsa unei înțelegeri între bănci sau nefundamentarea concluziilor. În material sunt menționate, între altele, poziții similare din partea Băncii Transilvania, BRD, UniCredit Bank, BCR, CEC Bank și Raiffeisen Bank România. Pentru piață, următorul pas relevant este comunicarea „deciziei motivate”, după care băncile își pot construi formal apărarea în instanță. În lipsa acestei motivări, nu sunt încă publice toate elementele de probă și raționamentul complet al autorității, ceea ce limitează evaluarea externă a solidității cazului. [...]
BNR cere clarificări despre baza legală a amenzii-record din dosarul ROBOR , avertizând că, în lipsa unor explicații mai detaliate, concluziile Consiliului Concurenței riscă să rămână neclare pentru piață și public, potrivit Digi24 . Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR, spune că este „foarte greu de susținut” ideea de informații confidențiale într-o piață în care cotațiile sunt vizibile permanent. Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei (aprox. 710 milioane de euro), pentru încălcarea normelor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. În acest context, BNR solicită clarificări suplimentare privind concluziile anchetei. Miza de reglementare: ce anume ar fi fost „anticoncurențial” în fixingul ROBOR Dan Suciu afirmă că, din comunicatul oficial disponibil până acum, reiese explicit că regulamentul de fixing al ROBOR nu este vizat de investigație. Or, tocmai acest regulament — stabilit de Asociația Traderilor și agreat de BNR — este cadrul care descrie ce au de făcut băncile în procesul de cotare. În consecință, reprezentantul BNR indică drept punct-cheie necesitatea ca autoritatea de concurență să explice: ce prevedere concretă din regulament ar încălca legea concurenței sau ar fi anticoncurențială; cum se leagă acuzațiile de schimb de informații de o piață în care cotațiile sunt publice și vizibile. „Informații confidențiale” într-o piață cu cotații publice În discuția despre schimbul de informații între bănci, Dan Suciu susține că e dificil de argumentat existența unor informații confidențiale, câtă vreme piața este cotată în permanență, iar participanții cu acces pot vedea cotațiile. „A spune că este vorba de informații confidențiale este foarte greu de susținut, de vreme ce vorbim de o piață în care se cotează în permanență, toată lumea are acces la piață, toată lumea vede cotațiile.” Suciu adaugă că, dincolo de clarificările cerute pentru opinia publică, disputa se va tranșa în instanță, menționând că băncile amendate contestă decizia. Context: episodul invocat din 2022 și poziția Consiliului Concurenței Întrebat despre declarația din 2022 a guvernatorului Mugur Isărescu (că „băncile au sărit calul și au dus ROBOR peste dobânda cheie”), Dan Suciu spune că a fost un episod temporar, legat de o interpretare greșită a unei prognoze a BNR, dar că — din ce înțelege din poziția Consiliului Concurenței — ancheta nu ar viza acel moment. Separat, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat la Digi24 că investigația nu a identificat un „cartel clasic”, ci un schimb excesiv de informații între instituțiile implicate în fixingul ROBOR. Ce urmează: contestarea în instanță și întrebarea despre efecte în sistem Întrebat dacă amenzile-record ar putea influența finanțarea statului (prin achiziția de titluri de stat), Dan Suciu spune că e greu de anticipat un astfel de scenariu și că, din perspectiva BNR, supravegherea bancară va urmări ca băncile să fie adecvat capitalizate, ținând cont și de amenzi, „astfel încât stabilitatea sistemului bancar să nu fie periclitată”. [...]
