Știri
Știri din categoria Bănci
Raiffeisen oferă până la 2.500 lei antreprenorilor care își recomandă partenerii de afaceri, printr-o campanie dedicată firmelor care deschid pachete de cont curent IMM. Programul „Prietenii antreprenori și partenerii de afaceri câștigă împreună!” recompensează atât recomandarea, cât și noul client.
Antreprenorii pot câștiga 500 lei pentru fiecare firmă recomandată, în limita a cinci recomandări, ceea ce înseamnă un total de maximum 2.500 lei. Condiția este ca firma recomandată să își deschidă un pachet de cont curent IMM la Raiffeisen Bank până la 15 iunie 2026 și să efectueze cel puțin trei tranzacții cu cardul business, fiecare de minimum 60 lei, la comercianți fizici sau online, până la 30 iunie 2026.
Și firmele nou intrate în bancă pot primi un bonus de bun venit de 500 lei, dacă respectă aceleași condiții privind utilizarea cardului business.
Premiile pentru cei care fac recomandările vor fi virate până la 17 iulie 2026, după îndeplinirea tuturor criteriilor din campanie.
Participarea se face prin transmiterea unui link personalizat către partenerii de afaceri sau prietenii antreprenori, prin email, SMS sau aplicații de mesagerie. În lipsa utilizării linkului de recomandare, banca poate să nu poată valida eligibilitatea pentru bonus.
Campania se adresează mediului antreprenorial și are ca obiectiv extinderea portofoliului de clienți IMM, stimulând totodată utilizarea activă a produselor bancare prin tranzacții recurente.
Recomandate
JPMorgan a închis conturile lui Donald Trump în februarie 2021 , la circa o lună după asaltul din 6 ianuarie asupra Capitoliului SUA, potrivit Biziday , care citează un document depus de bancă în instanță. Banca confirmă pentru prima dată, în mod explicit, că decizia a vizat atât conturi folosite pentru administrarea averii personale a lui Trump, cât și conturi utilizate în activitatea unor companii ale acestuia. În scrisorile transmise atunci nu a fost indicat un motiv concret, iar instituția financiară a invocat doar principiul potrivit căruia poate decide, în anumite situații, că relația cu un client „nu îi mai servește interesele”. Dezvăluirea apare într-un proces de 5 miliarde de dolari deschis de Trump împotriva JPMorgan și a directorului general, Jamie Dimon. Președintele american susține că închiderea conturilor a avut motivație politică și i-a afectat semnificativ activitatea economică. În același dosar, avocații lui Trump acuză banca și că l-ar fi introdus pe o „listă neagră internă”, ceea ce ar fi îngreunat deschiderea de conturi la alte instituții financiare. JPMorgan respinge acuzațiile și afirmă că acțiunea în instanță nu are temei; apărătorii băncii spun că vor răspunde punctual după ce va fi lămurit ce înseamnă, concret, această presupusă listă. Până acum, JPMorgan nu confirmase direct că a închis conturile lui Trump în perioada imediat următoare evenimentelor din ianuarie 2021, când susținători ai acestuia au luat cu asalt clădirea Congresului. După acel moment, mai multe organizații și companii au întrerupt relațiile cu Trump sau cu afacerile sale, pe fondul presiunii publice și al riscului reputațional. Cazul readuce în discuție tema „debanking” (închiderea conturilor sau refuzul de a furniza servicii bancare), un subiect disputat în SUA: unii politicieni conservatori susțin că băncile ar folosi criterii precum „riscul reputațional” pentru a exclude clienți din motive ideologice, în timp ce instituțiile financiare afirmă că își gestionează riscurile comerciale și legale. Separat, organizația de afaceri a lui Trump a deschis o acțiune și împotriva Capital One, cu acuzații similare, iar în procesul cu JPMorgan instanța nu a ajuns încă la fond, discutând deocamdată unde trebuie judecat dosarul, Florida sau New York, notează Reuters și NBC , citate de Biziday. [...]
Economia României a înregistrat o contracție de 1,9% în T4 2025 față de T3, iar creșterea anuală a fost de doar 0,1% , conform Profit.ro . Această performanță economică sub așteptări a determinat BCR să revizuiască în jos prognoza de creștere economică pentru 2026, de la 2,1% la 1%. Economia a avut o creștere anuală de 0,6% în 2025, comparativ cu 0,9% în 2024. Piața anticipa o scădere trimestrială de 0,3% și o creștere anuală de 1,3% pentru ultimul trimestru al anului trecut. În plus, economia a scăzut cu 0,1% în T3 față de T2 și cu 0,6% în primul trimestru, conform datelor rectificate. „Având în vedere că atât trimestrul al treilea cât și trimestrul al doilea din 2025 arată contracții în dinamica trimestrială, România îndeplinește definiția unei recesiuni tehnice”, a precizat Vlad Ioniță, economist la BCR. BCR anticipează că problemele economice vor continua, cu un consum al gospodăriilor slab în prima jumătate a anului 2026, din cauza condițiilor financiare restrictive și a presiunilor asupra veniturilor reale. De asemenea, vânzările cu amănuntul au scăzut din august 2025, iar salariile reale sunt în declin din iulie, ceea ce a afectat moralul consumatorilor. Lista factorilor care influențează prognoza economică pentru 2026 include: Consumul gospodăriilor : se așteaptă să rămână redus. Investițiile : ar putea genera creștere economică, susținute de fondurile UE. Exportul net : se preconizează un efect neutru asupra PIB-ului. Inflația : se așteaptă să scadă abrupt din iulie-august. În ciuda acestor provocări, BCR se așteaptă ca activitatea investițională să se accelereze datorită fondurilor europene disponibile pentru România în 2026. Guvernul pare să fie angajat să maximizeze absorbția acestor resurse, ceea ce ar putea oferi un impuls semnificativ formării de capital. Pe termen lung, dacă cererea externă se stabilizează, exporturile ar putea contribui modest la susținerea creșterii economice, deși există riscul unor presiuni de scădere în a doua jumătate a anului, pe măsură ce importurile ar putea crește. [...]
ING a redus la 0,6% prognoza de creștere a României în 2026 , pe fondul unei închideri slabe a anului trecut, potrivit Profit.ro . Economiștii ING Bank România, Valentin Tătaru și Ștefan Posea, arată că economia a încheiat 2025 „cu dificultăți vizibile”, după o contracție trimestrială pronunțată în ultimul trimestru. Datele citate indică o scădere a PIB de 1,9% în T4 2025 față de trimestrul anterior și o creștere anuală de doar 0,1%. Pe întreg anul 2025, avansul economic a încetinit la 0,6%, de la 0,9% în 2024. Economiștii subliniază că, excluzând perioada pandemiei, scăderea din T4 2025 este cea mai mare de după 2012. Revizuirile operate de Statistică au înrăutățit, de asemenea, imaginea de ansamblu. În special, pentru T1 2025, o creștere inițială de 0,1% a fost revizuită la o scădere de 0,6%. În plus, noile date arată că România a trecut printr-o recesiune și în prima parte a lui 2024, după ce T1 2024 a fost revizuit de la 0 la -0,4%, urmat de -0,4% în T2 2024. În lipsa detaliilor complete pentru T4 2025, ING anticipează că principalii factori ai contracției au fost consumul privat și, probabil, investițiile private mai slabe. În același timp, banca consideră că investițiile publice au avut o contribuție pozitivă și au limitat amplitudinea scăderii. Pe acest fundal, ING a tăiat prognoza de creștere pentru 2026 de la 1,4% la 0,6%, invocând un „efect de carry-over” (moștenirea statistică a unui final de an slab) substanțial negativ. Economiștii avertizează că, dacă nu vor mai exista alte revizuiri ale datelor, economia va avea nevoie de un ritm mai bun doar pentru a rămâne pe plus. Principalele elemente evidențiate de ING pentru 2026 includ: consum probabil scăzut o perioadă, pe fondul dinamicii negative a salariilor reale, cu presiune pe cerere cel puțin până la jumătatea anului; așteptări pentru un an record al intrărilor de fonduri europene, cu sprijin pentru investiții, dar cu efect mai vizibil spre finalul lui 2026 și în 2027; posibilitatea unei inflații mai mici decât se anticipa, ceea ce ar putea încuraja BNR să relaxeze mai devreme politica monetară; risc de presiune asupra guvernului pentru a tempera ritmul consolidării fiscale, în contextul încetinirii economice. În ceea ce privește politica monetară, ING își menține scenariul unei reduceri a ratei cheie la ședința BNR din mai și vede dobânda coborând de la 6,5% în prezent la 5,5% la finalul anului. [...]
În perioada 10 februarie – 6 mai 2026, Muzeul Băncii Naționale a României găzduiește expoziția temporară „Banii ne vorbesc – o istorie a leului de la metal la polimer” , realizată în parteneriat cu R.A. Monetăria Statului și R.A. Imprimeria BNR, informează BNR . Expoziția aduce în fața publicului peste 500 de piese relevante din istoria monedei naționale, punând în lumină transformările sale simbolice, economice și tehnologice de-a lungul a peste 150 de ani. Parcursul expozițional începe din perioada medievală, cu primele monede emise de statele românești începând cu secolul al XIV-lea, și continuă cu talerul-leu olandez – precursorul direct al leului românesc. Sunt evidențiate eforturile legislative și instituționale depuse de Alexandru Ioan Cuza pentru crearea unui sistem monetar propriu în Principatele Unite, deschizând astfel drumul primei emisiuni oficiale din 1867. Vizitatorii vor putea admira monede, bancnote, matrițe, clișee, coli de tipar și separații de culoare, toate provenind din patrimoniul BNR. Acestea oferă o perspectivă completă asupra etapelor de producție și design ale leului românesc, până în epoca actuală a bancnotelor de polimer. Totodată, expoziția scoate în evidență felul în care moneda națională a reflectat identitatea națională și a fost folosită ca instrument politic în momente-cheie din istoria României. Un punct de interes major îl constituie prezentarea proceselor tehnologice utilizate în fabricarea banilor, de la metodele tradiționale la cele moderne. Publicul va putea vedea și utilaje funcționale, aduse de Monetăria Statului, care exemplifică fluxul de producție al monedelor de circulație. Expoziția poate fi vizitată în cadrul tururilor ghidate, disponibile de luni până vineri, la orele 10:00, 12:00, 14:00 și 16:00, prin programare online la muzeu.bnr.ro . Accesul este gratuit, iar tururile sunt adaptate publicului larg, de la pasionați de istorie monetară la vizitatori curioși de poveștile ascunse în spatele fiecărei bancnote. [...]
Aplicația BT Go, destinată exclusiv clienților persoane juridice ai Băncii Transilvania, a fost din nou indisponibilă în noaptea de vineri spre sâmbătă, 8 februarie 2026, pentru o perioadă de peste două ore , fără ca banca să ofere o informare prealabilă prin SMS sau e-mail. Defecțiunea afectează singurul canal online prin care cele peste 120.000 de firme din portofoliul BT pot face tranzacții simplificate, iar incidentul reprezintă a treia cădere majoră a aplicației în mai puțin de trei săptămâni. Conform informațiilor disponibile, aplicația a redevenit funcțională în jurul orei 4 dimineața. În intervalul în care BT Go nu a putut fi accesată, serviciul de relații cu clienții nu era disponibil, ceea ce a lăsat antreprenorii fără alternative reale de tranzacționare, în special pe cei care nu aveau deja instalată aplicația BT Pay, rezervată conturilor de persoane fizice. Problemele de funcționare se repetă la doar două săptămâni de la o întrerupere similară, petrecută pe 26 ianuarie, când aplicația a fost indisponibilă mai multe ore. La acel moment, banca a oferit pentru prima dată alternativa tranzacțiilor prin site-ul oficial. Totuși, dificultățile tehnice s-au resimțit și ulterior, întrucât reconectarea în aplicație a necesitat reintroducerea datelor inițiale și reverificarea conturilor. Acest aspect a creat probleme suplimentare pentru antreprenorii care nu aveau la îndemână documentele necesare. Eșecurile tehnice frecvente ale BT Go ridică semne de întrebare privind fiabilitatea sistemelor digitale ale celei mai mari bănci din România. Lipsa unor comunicări oficiale în timp real, absența unor notificări automate și imposibilitatea de a accesa rapid un canal alternativ de tranzacționare lasă clienții business într-o zonă de incertitudine inacceptabilă, mai ales într-un context economic în care digitalizarea este esențială pentru continuitatea afacerilor. Situațiile repetate indică o nevoie urgentă de modernizare a infrastructurii aplicației și de îmbunătățire a modului în care sunt tratate comunicările de criză. De asemenea, este de așteptat ca banca să ofere explicații și eventuale măsuri compensatorii pentru clienții afectați, dacă aceste întreruperi continuă să se repete în viitor. [...]
BRD intenționează să distribuie 50% din profitul net pe 2025 ca dividende , potrivit Ziarul Financiar , care citează raportul anual cu rezultatele financiare ale băncii. Propunerea urmează să fie supusă votului în Adunarea Generală Anuală a Acționarilor programată pentru 29 aprilie 2026. În raport, Consiliul de Administrație arată că a decis să propună o rată de distribuire a dividendelor de 50% din rezultatul net aferent anului 2025, „având în vedere rezultatele anuale, precum și traiectoria așteptată a ratei de adecvare a capitalului”. Rata de adecvare a capitalului este un indicator de prudențialitate care arată cât capital are banca raportat la riscurile asumate. La nivel de bancă, BRD a raportat un profit net de 1,5 miliarde de lei, astfel că o distribuire de 50% ar însemna dividende totale de aproximativ 750 mil. lei pentru acționari. Banca are circa 696 de milioane de acțiuni, ceea ce ar echivala, potrivit calculelor ZF, cu un dividend brut de aproximativ 1,1 lei pe acțiune. Raportat la prețul recent de tranzacționare al acțiunilor BRD, de 29,3 lei pe acțiune, randamentul estimat al dividendului ar fi de aproape 3,7%, notează publicația. BRD nu menționează explicit valoarea dividendului brut propus, iar plata efectivă depinde de aprobarea acționarilor și de deciziile finale ale băncii privind alocarea capitalului. [...]
