Știri
Știri din categoria Asigurări
RCA mai ieftin direct de la furnizorii de utilități sau din aplicațiile marilor retaileri? O modificare pregătită de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ar putea schimba radical modul în care românii cumpără asigurări auto. Totuși, brokerii avertizează că în spatele promisiunii unor costuri mai mici se poate ascunde un risc real de concurență neloială și, în final, chiar pierderi pentru consumatori.
Potrivit informațiilor publicate de Economica.net, ASF analizează modificarea Normei 22/2021, care reglementează activitatea intermediarilor în asigurări. Două schimbări sunt esențiale: introducerea unei noi forme de distribuitor – multiagentul – și reglementarea explicită a Managing General Agent (MGA).
Noua categorie de distribuitor ar permite companiilor care activează în alte domenii – dar care au baze mari de clienți – să vândă polițe de asigurare direct, prezentând ofertele mai multor asigurători. În teorie, acest lucru ar putea duce la scăderea costurilor de distribuție și, implicit, la prime RCA mai mici.
Furnizori de utilități precum PPC sau Electrica, platforme online precum eMAG, Poșta Română ori aplicațiile bancare ar putea deveni canale directe de vânzare pentru polițe RCA. În prezent, multe dintre aceste entități colaborează cu brokeri sau pot vinde produsul unui singur asigurător. Noua formulă le-ar permite să opereze într-un model mai apropiat de cel al brokerilor.
Argumentul susținătorilor schimbării este simplu: costuri operaționale mai mici, distribuție digitalizată, volum mare de clienți – deci potențial pentru prețuri mai competitive.
Patronatul Român al Brokerilor de Asigurare (PRBAR), organizație care reunește intermediari ce controlează peste 50% din piață, a transmis ASF o scrisoare oficială în care își exprimă îngrijorarea față de modificările anunțate.
Tonul este rezervat, dar mesajul este ferm: fără o analiză de impact și fără reguli identice pentru toți jucătorii, noul model poate crea un dezechilibru major în piață.
Brokerii ridică mai multe întrebări fundamentale:
Îngrijorarea centrală este legată de posibilitatea apariției unui avantaj competitiv nejustificat, dacă noua categorie ar avea obligații mai relaxate decât brokerii tradiționali.
RCA este produsul dominant în piața românească de asigurări. Volumele mari de vânzări înseamnă că orice modificare de distribuție poate avea efecte sistemice.
Brokerii avertizează că, într-o piață în care RCA deține o pondere covârșitoare, diferențele de reglementare pot duce la:
În absența unei simetrii reglementare, competiția ar putea deveni formală, nu reală, susțin reprezentanții PRBAR.
A doua modificare importantă vizează reglementarea MGA – entități care primesc de la asigurători drept de subscriere și, uneori, gestionare a daunelor.
În piețele mature, MGA reprezintă o extensie tehnică a asigurătorului, nu un simplu intermediar. Brokerii susțin că încadrarea MGA ca „intermediar principal” ar fi o eroare juridică și ar putea genera suprapuneri de responsabilitate sau bariere administrative inutile.
Mai mult, impunerea unor cerințe suplimentare pentru MGA ar putea afecta colaborarea cu asigurători europeni care operează în baza principiului libertății de prestare a serviciilor (FOS).
ASF ar avea în vedere și clasificarea intermediarilor în funcție de volume de prime (de exemplu, praguri de 5 milioane și 25 milioane lei).
Brokerii susțin că volumul nu reflectă automat riscul operațional. Un distribuitor specializat în RCA poate avea volume mari, dar un profil de risc redus comparativ cu unul care gestionează riscuri industriale complexe.
Aplicarea rigidă a pragurilor ar putea duce la:
Întrebarea esențială rămâne: va fi RCA mai ieftin?
Teoretic, da, dacă noii distribuitori vor opera cu costuri mai mici și vor transfera aceste economii către client. Practic, însă, brokerii avertizează că o reglementare dezechilibrată poate duce, în timp, la concentrarea distribuției și la reducerea competiției reale, ceea ce ar putea afecta negativ consumatorii.
Deocamdată, modificările sunt în fază incipientă de consultare. Piața așteaptă forma concretă a normei și eventualele analize de impact.
Recomandate
Piața asigurărilor de garanții a urcat la 302 mil. lei în 2025 , pe fondul cererii generate de proiectele de infrastructură și de nevoia companiilor de a depune garanții pentru a participa la licitații publice, potrivit Ziarul Financiar , care citează date ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Volumul primelor brute subscrise pe această linie a ajuns la finalul lui 2025 la 302 mil. lei, în creștere cu 9% față de 2024. Comparativ cu nivelul de acum zece ani, subscrierile „aproape s-au triplat”, conform datelor ASF. De ce contează: legătura directă cu achizițiile publice și infrastructura Asigurările de garanții au evoluat în valuri, în funcție de dinamica proiectelor de infrastructură, unde companiile au nevoie, de regulă, fie de scrisoare de garanție bancară, fie de o asigurare de garanție pentru a putea participa la licitații. Publicația amintește că asigurările de garanții sunt instrumente de garantare eligibile, prevăzute în legislația achizițiilor publice , și sunt prezentate ca alternativă la scrisoarea de garanție bancară, fiind descrise drept „mai rapidă și mai convenabilă”. Un vârf în 2020, apoi scădere până în 2023 Recordul ultimului deceniu a fost în 2020, când primele brute subscrise au urcat la 460 mil. lei, după un avans anual de 67%. În același an, asigurările de garanții au depășit ca volum asigurările de sănătate, care au ajuns la 453 mil. lei, în creștere cu 19%. Din 2020 până în 2023, segmentul a intrat pe o pantă descendentă, iar din 2024 a reînceput să crească ușor, evoluție care a continuat și în 2025. Ce este, concret, o asigurare de garanție Acest tip de asigurare este o soluție financiară folosită de companii pentru: participarea la proceduri de achiziție publică; constituirea de garanții contractuale, acolo unde sunt cerute prin contracte sau documentații de licitație. [...]
Generali România începe despăgubirea unui apartament avariat de explozia unei drone, deși riscul de „război” este, în mod obișnuit, exclus din asigurările de locuință , într-un caz pe care compania îl descrie drept „unic” pentru România, potrivit Economedia . Locuința era acoperită printr-o poliță facultativă încheiată la asigurător. Decizia este relevantă pentru piața de asigurări prin prisma limitelor contractuale ale polițelor de locuință: compania arată că, „în practica actuală”, riscurile generate de război nu sunt acoperite, chiar dacă războiul nu are loc pe teritoriul României, invocând dificultatea de a anticipa efectele și potențialul de pierderi de amploare. Ce a făcut asigurătorul și de ce contează Potrivit comunicatului citat de Agerpres , Generali România spune că a contactat „încă din prima zi” clienții care ar fi putut avea pagube și a stabilit cu aceștia modalitățile de sprijin. Compania afirmă că, cu permisiunea autorităților române, sâmbătă seara, 30 mai, a fost realizată o primă evaluare la locația afectată (str. Brăilei 50) și a fost stabilită legătura cu proprietarul apartamentului „cel mai grav avariat”. „Însă, într-un context excepțional, când realitatea și nevoia de solidaritate depășesc limitele obișnuite ale unui contract, Generali România a făcut un pas în plus”, au transmis reprezentanții companiei. Asigurătorul mai precizează că va colabora cu clienții și cu părțile implicate pentru derularea „cât mai rapidă” a procesului de despăgubire. Context: incidentul din Galați O dronă s-a prăbușit vineri, în jurul orei 2:00, pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, iar impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10, conform informațiilor din articol. Generali România este parte a grupului italian Generali, care a raportat venituri totale din prime de 98,1 miliarde de euro (aprox. 490,5 miliarde lei) și active administrate de circa 900 de miliarde de euro (aprox. 4.500 miliarde lei) în 2025. [...]
APAPR cere actualizarea stimulentelor fiscale pentru pensiile private, pe fondul erodării valorii deducerii fixe : deductibilitatea de 400 de euro pentru contribuțiile la Pilonul 3 și Pilonul 4 „nu mai reprezintă mare lucru” și ar trebui majorată sau recalibrată, potrivit Agerpres , care îl citează pe președintele APAPR, Cristian Pascu. Pascu a argumentat că suma fixă de 400 de euro era, la momentul lansării, un procent „semnificativ” din salariul brut (aproximativ 10%), dar între timp și-a pierdut relevanța. În locul unei valori fixe, APAPR vrea ca discuția să se mute spre o raportare la salariul brut – fie la salariul mediu brut pe economie, fie la venitul fiecărui contributor. Ce schimbări urmărește APAPR în zona pensiilor private Pe lângă creșterea deductibilității, organizația indică și alte direcții de lucru, cu impact asupra funcționării și atractivității sistemului: lărgirea orizontului investițional pentru fondurile de pensii, prin acces la mai multe instrumente și diversificare, având în vedere că sunt investitori pe termen lung; digitalizarea comunicării cu participanții , inclusiv prin interfețe automatizate și posibilitatea ca participantul să comunice online, într-un mediu securizat, cu administratorul; integrarea bazelor de date cu instituții relevante pentru sistemul de pensii, precum CNPP și Direcția Generală de Evidență a Populației, pentru eficientizarea proceselor. Ținta de contribuție la Pilonul 2 și discuția despre impozitul pe dividende Un alt obiectiv menționat de președintele APAPR este creșterea contribuției la Pilonul 2 de la 4,75% la 6% , nivel „asumat” în planul bugetar structural național de dezvoltare pe termen mediu pentru perioada 2025–2031. Pascu a spus că există inițiative în acest sens, dar că rămâne de văzut „când va fi momentul cel mai bun”. Totodată, APAPR susține reducerea impozitului pe dividende pentru fondurile de pensii , pe motiv că actuala taxare nu ar fi în linie cu legislația europeană și principiile OCDE, amintind că a existat o perioadă în care fondurile nu plăteau acest impozit. Declarațiile au fost făcute la „Forumul investitorilor – 2026: Provocările și oportunitățile anului”, eveniment organizat de Ziarul Bursa, la care au participat reprezentanți ai autorităților și ai mediului de afaceri. [...]
România devine un test de profitabilitate pentru expansiunea asigurătorilor greci , pe măsură ce mai multe grupuri își mută accentul de creștere spre piața locală, unde volumul este mare, dar costurile și cerințele de capital pot eroda rezultatele. O analiză preluată de Economedia arată că strategia industriei elene se bazează pe diversificare geografică, investiții în asigurări digitale și căutarea de noi surse de profitabilitate. Digitalizarea deschide ușa, dar nu garantează marje Un exemplu este extinderea Interamerican pe piața românească prin canalul digital Anytime, parte din planul mai amplu al grupului Achmea de consolidare a prezenței digitale în Europa. Intrarea în România începe cu produse de asigurare auto, vândute și administrate complet digital, inclusiv pe zona de servicii pentru clienți, model care valorifică experiența din Grecia și Cipru și urmărește accelerarea deservirii și optimizarea operațională. În 2025, Interamerican a raportat o producție premium de 540 milioane euro (aprox. 2,7 miliarde lei), iar profitul înainte de impozitare a urcat la 35,9 milioane euro (aprox. 180 milioane lei), de la 24,3 milioane euro (aprox. 122 milioane lei) în 2024, pe fondul creșterii producției și al rezultatului investițiilor. Hellas Direct : România, cea mai mare piață, dar cu presiune pe rezultate Datele citate în analiză indică faptul că România este principalul pilon pentru Hellas Direct: compania are peste 700.000 de vehicule asigurate local, față de aproximativ 615.000 în Grecia, dintr-o flotă totală de peste 1,3 milioane de vehicule. Totuși, aceeași sursă arată „natura duală” a creșterii: deși există o imagine pozitivă privind rentabilitatea tehnică, Hellas Direct rămâne per total pe pierdere, în principal din cauza structurii costurilor și a investițiilor necesare pentru expansiune. În această logică este plasată și retragerea de pe piața imobiliară din Cipru, pe fondul concentrării pe piețe și sectoare cu potențial mai mare, România fiind în centrul atât al oportunităților, cât și al provocărilor. La nivel de grup, raportul de solvabilitate indică pentru 2025 o creștere de 4,25% a primelor subscrise, până la aproximativ 266 milioane euro (aprox. 1,3 miliarde lei). România rămâne cea mai mare piață ca volum, însă în 2025 primele subscrise pe auto au coborât la 164,5 milioane euro (aprox. 820 milioane lei), de la 188 milioane euro (aprox. 940 milioane lei) în 2024, ceea ce a acționat ca factor de încetinire a creșterii generale. Europe Insurance : intrare prin autorizare pe mai multe linii În paralel, Europe Insurance (grupul EUROPE HOLDINGS) a obținut autorizație pentru a opera în România în cinci sectoare, inclusiv incendii, garanții, bunuri transportate, alte daune aduse bunurilor și răspundere civilă generală. Compania caută sinergii operaționale și parteneriate strategice, pentru a valorifica oportunitățile din cadrul de reglementare, iar demersul din România este văzut ca un posibil „proiect-pilot” pentru o expansiune internațională ulterioară. În ansamblu, analiza indică o miză dublă pentru piața românească: atrage capital și modele digitale de distribuție, dar pune presiune pe costuri, investiții și echilibrul dintre creștere, solvabilitate și conformare. [...]
Amenințarea unor controale mai stricte și a amenzilor de până la 500 de lei a împins rapid în sus vânzările de polițe PAD , asigurarea obligatorie a locuinței, pe fondul unui proiect de act normativ care ar urma să implice direct Poliția și IGSU în verificări, potrivit Libertatea . Miza economică este dublă: pe de o parte, crește gradul de conformare la o obligație legală ignorată în practică ani la rând; pe de altă parte, se vede imediat un efect în piața de asigurări, prin accelerarea emiterii de polițe de către PAID România (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor) . Ce a declanșat creșterea vânzărilor Libertatea relatează, citând Profit.ro, că proiectul discutat prevede controale mai stricte privind asigurarea obligatorie a locuințelor și amenzi de până la 500 de lei pentru proprietarii neasigurați. În acest context, proiectul ar urma să permită Poliției Române și Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) să verifice direct dacă proprietarii au încheiat polița PAD, prin acces la baza de date a PAID. Efectul s-a văzut imediat în cerere. Cosmin Tudor, director general adjunct al PAID România, a declarat: „După ce a apărut în spațiul public informația, am primit sute de telefoane în call center și vânzările au crescut puternic. Am avut în luna aprilie două-trei zile la rând cu vânzări de 20.000 de polițe”. Unde este piața acum: acoperire de peste 25% și 2,4 milioane de polițe Potrivit aceluiași oficial, în luna martie a fost atins un grad de cuprindere în asigurare de peste 25%, cu un portofoliu de aproximativ 2,4 milioane de polițe active. PAD este polița obligatorie pentru locuințe și acoperă riscuri precum cutremure, inundații și alunecări de teren, conform legislației în vigoare. De ce contează: sancțiuni prevăzute, dar aproape inexistente în practică Legea prevede amenzi între 100 și 500 de lei pentru lipsa asigurării, însă aplicarea sancțiunilor a fost până acum limitată. Motivul indicat în material este că verificarea și amendarea reveneau primarilor și persoanelor desemnate de aceștia, iar în realitate „niciun cetățean nu a fost amendat în ultimii 15 ani”, din considerente electorale. Noul proiect ar schimba mecanismul de control, prin implicarea Poliției și a IGSU și accesul la baza de date a PAID, ceea ce ar putea crește semnificativ conformarea. Impact financiar pentru PAID și dimensiunea populației expuse PAID România a raportat rezultate financiare în creștere în 2025, cu un profit net de peste 64 de milioane de lei și o reducere a daunelor plătite, pe fondul unui număr mai mare de polițe active, potrivit informațiilor din articol. În același timp, peste 7 milioane de români riscă să fie amendați pentru lipsa asigurării obligatorii la locuință, mai notează Libertatea. [...]
Banca Transilvania extinde vânzarea de asigurări în BT Pay către toți clienții, inclusiv fără credit ipotecar , mizând pe fluxuri 100% digitale într-o piață în care doar 18% dintre locuințe au o poliță facultativă, potrivit Banca Transilvania . Produsul este emis de Groupama și poate fi încheiat direct din aplicație, fără deplasare la unitate. Ce se schimbă operațional: polița se cumpără integral din aplicație Asigurarea de locuință din BT Pay poate fi încheiată 100% online de persoane care dețin o proprietate în România, dar și de cei care vor să asigure un imobil din România aparținând altei persoane. Banca indică drept consecință practică faptul că soluția poate fi folosită și de românii din diaspora. Polița are valabilitate de 1 an, iar costul este personalizat, în funcție de caracteristicile imobilului și acoperirile alese. Ce acoperă și ce opțiuni suplimentare sunt disponibile Conform informațiilor din comunicat, asigurarea acoperă riscuri care pot afecta: locuința; bunurile din interior; daunele provocate altor persoane. Clienții pot adăuga extra-opțiuni, precum asigurarea aparatelor electrice, electronice și electrocasnice pentru daune electrice, asistență tehnică de urgență sau asigurarea centralelor termice. Tot din BT Pay poate fi emisă simultan și asigurarea obligatorie PAD (Polița de Asigurare împotriva Dezastrelor), împreună cu polița facultativă. Plată în rate și legătura cu cardul Star BT Plata poate fi făcută integral sau în 6 ori 12 rate, dacă este realizată cu un card de cumpărături Star BT, potrivit băncii. Context de piață: acoperire redusă și riscuri ridicate la incendii BT își justifică extinderea pe fondul unui grad redus de asigurare facultativă: doar 18% dintre locuințele din România sunt acoperite printr-o astfel de poliță, conform Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) . În același timp, incendiile sunt indicate drept principalul risc: 8 din 10 dintre cele mai mari dosare de daună achitate în primele 9 luni ale anului 2025 au fost pentru daune cauzate de incendii, de peste 1,3 milioane de euro (aprox. 6,9 milioane de lei), potrivit UNSAR. „BT Pay este un ecosistem în care banking-ul și asigurările funcționează împreună natural și intuitiv, eliminând barierele tradiționale precum distanța, timpul sau complexitatea.” — Oana Ilaș, Director General Adjunct Retail Banking, Banca Transilvania „Le putem oferi clienților noștri o opțiune simplă, rapidă și sigură de a-și achiziționa o asigurare a locuinței, direct din aplicația BT Pay.” — Călin Matei, Director General, Groupama România are, totodată, una dintre cele mai ridicate rate de proprietate din UE: aproximativ 94% dintre români dețin un apartament sau o casă, conform Eurostat (2025). [...]
