Știri
Știri din categoria Asigurări
Piața asigurărilor de garanții a urcat la 302 mil. lei în 2025, pe fondul cererii generate de proiectele de infrastructură și de nevoia companiilor de a depune garanții pentru a participa la licitații publice, potrivit Ziarul Financiar, care citează date ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Volumul primelor brute subscrise pe această linie a ajuns la finalul lui 2025 la 302 mil. lei, în creștere cu 9% față de 2024. Comparativ cu nivelul de acum zece ani, subscrierile „aproape s-au triplat”, conform datelor ASF.
Asigurările de garanții au evoluat în valuri, în funcție de dinamica proiectelor de infrastructură, unde companiile au nevoie, de regulă, fie de scrisoare de garanție bancară, fie de o asigurare de garanție pentru a putea participa la licitații.
Publicația amintește că asigurările de garanții sunt instrumente de garantare eligibile, prevăzute în legislația achizițiilor publice, și sunt prezentate ca alternativă la scrisoarea de garanție bancară, fiind descrise drept „mai rapidă și mai convenabilă”.
Recordul ultimului deceniu a fost în 2020, când primele brute subscrise au urcat la 460 mil. lei, după un avans anual de 67%. În același an, asigurările de garanții au depășit ca volum asigurările de sănătate, care au ajuns la 453 mil. lei, în creștere cu 19%.
Din 2020 până în 2023, segmentul a intrat pe o pantă descendentă, iar din 2024 a reînceput să crească ușor, evoluție care a continuat și în 2025.
Acest tip de asigurare este o soluție financiară folosită de companii pentru:
Recomandate
Piața asigurărilor private de sănătate a ajuns la 1,2 miliarde de lei în prime subscrise, iar ASF avertizează că digitalizarea fără reguli poate crea excludere. Datele și mesajul vin dintr-o prezentare făcută de președintele Autorității de Supraveghere Financiară , Alexandru Petrescu, la Aspen Healthcare Summit 2026 , potrivit Libertatea . La finalul ultimului an raportat, primele brute subscrise pe segmentul asigurărilor de sănătate (inclusiv activitatea sucursalelor) au totalizat 1,2 miliarde de lei , în creștere cu 11% față de anul precedent. În paralel, numărul de contracte active a urcat la 277.294 , de la 246.520 în perioada anterioară, conform datelor centralizate de ASF. În intervenția sa, Petrescu a încadrat creșterea ca semn al unei piețe „încă în formare”, dar cu „direcție” de dezvoltare, insistând că evoluția nu trebuie „supralicitată”, dar nici ignorată. Digitalizarea, între eficiență și risc de excludere Șeful ASF a pus accentul pe rolul tehnologiei în prevenție și în evaluarea riscurilor, însă a avertizat că digitalizarea poate produce și efecte adverse dacă nu este însoțită de reguli și garanții pentru acces echitabil și protecția datelor personale. „Digitalizarea trebuie tratată cu luciditate. Ea nu este magie administrativă și nici panaceu tehnologic. Este un instrument. Poate produce eficiență, dar poate produce și excludere, dacă nu este însoțită de reguli clare, acces echitabil și protecție reală a persoanei”. Ce urmărește ASF pentru „creștere sănătoasă” a pieței Pentru ca asigurările private de sănătate să se extindă fără „confuzie” pentru consumatori, ASF indică cinci direcții pe care le consideră esențiale: Stabilitate financiară – capacitatea asigurătorilor de a-și onora obligațiile contractuale; Transparență – claritate asupra serviciilor cumpărate; Conduită corectă – evitarea clauzelor ascunse și a practicilor care induc în eroare; Inovație responsabilă – tehnologia să servească pacientul, nu doar profilarea de risc; Încredere – condiție de funcționare pentru o piață legată direct de sănătate. În același context, Petrescu a mai arătat că presiunile structurale asupra sistemului medical vor continua, invocând demografia și creșterea costurilor medicale, în timp ce tehnologia va aduce tratamente mai bune, dar și mai scumpe. La eveniment a intervenit și Mircea Geoană, președintele Institutului Aspen România, care a susținut necesitatea digitalizării, iar Iulian Trandafir, membru în boardul Institutului Aspen, a afirmat că „se pierd 3,5 miliarde de euro pe an” în sistem și că reducerea acestor pierderi ar depinde de implementarea medicinei asistate de inteligență artificială, conform relatării. [...]
Activele fondurilor de pensii private au urcat la 209,03 miliarde lei la finalul lui 2025 , în creștere cu 34% față de aceeași perioadă din 2024, potrivit Economica.net , care citează un anunț al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Autoritatea pune avansul pe seama contribuțiilor constante și a performanței investiționale, într-un context economic volatil. Componenta dominantă a sistemului rămâne Pilonul II (pensii administrate privat), cu active de 201,6 miliarde lei, tot după o creștere anuală de 34%. Pilonul III (pensii facultative) a ajuns la 7,42 miliarde lei, ASF indicând o evoluție similară și un interes în creștere pentru economisirea suplimentară. Raportat la dimensiunea economiei , activele totale ale sistemului de pensii private au ajuns la circa 11% din PIB, ceea ce consolidează rolul acestuia ca investitor instituțional și sursă de finanțare pentru economia reală. Din perspectiva participării, la finalul anului 2025 erau 9,46 milioane de participanți, față de 9,12 milioane în anul anterior: 8,46 milioane în Pilonul II și aproape un milion în Pilonul III. ASF mai arată că structura investițională a fondurilor rămâne prudentă: aproximativ 69% din portofolii sunt plasate în instrumente cu venit fix (de regulă titluri de stat și obligațiuni), iar 26% în acțiuni, pentru un echilibru între stabilitate și randament. Autoritatea apreciază că dinamica activelor, creșterea numărului de participanți și menținerea unei structuri echilibrate indică maturizarea sistemului și capacitatea de a genera randamente sustenabile pentru participanți. [...]
Lipsa RCA la trotinetele vizate de lege aduce amenzi de 1.000–2.000 lei , iar după modificarea legislativă din decembrie 2025 s-au încheiat doar 2.500 de polițe pentru astfel de vehicule, toate pe persoane fizice, potrivit Economica . Miza este una de reglementare și conformare: obligația nu se aplică tuturor trotinetelor, dar sancțiunile sunt similare celor din zona auto. Când devine obligatorie polița RCA pentru trotinetă Conform Legii 132/2007 (RCA), trebuie să aibă asigurare RCA orice mijloc de transport pe uscat cu propulsie proprie (electric sau cu motor termic), care nu se deplasează pe șine, doar dacă îndeplinește una dintre condițiile: are o viteză maximă constructivă mai mare de 25 km/h; sau are o masă proprie mai mare de 25 kg și o viteză maximă constructivă mai mare de 14 km/h. Pentru cei care intră sub incidența acestor criterii, conducerea fără RCA poate fi sancționată cu amenzi între 1.000 și 2.000 de lei , arată publicația. Câte polițe s-au încheiat și ce se întâmplă cu trotinetele de închiriat Din decembrie 2025, de când legea a fost modificată pentru a include obligativitatea de asigurare și pentru trotinete și biciclete cu motor, s-au încheiat 2.500 de asigurări RCA , toate pentru persoane fizice, potrivit datelor consultate de Economica. În același timp, operatorii mari de trotinete închiriabile (Bolt, Uber și alții) nu au cumpărat astfel de asigurări, însă articolul precizează că „nu era cazul” : trotinetele lor nu depășesc 25 kg și sunt setate la maximum 25 km/h, deci nu intră în condițiile care declanșează obligația RCA. Publicația mai notează că, până acum, niciuna dintre trotinetele asigurate nu a provocat daune , astfel că nu există dosare de daună pe acest segment. Context de risc: accidente și o propunere de schimbare a regulilor Economica îl citează pe fostul pilot Titi Aur , care afirmă că în ultimul an au fost 1.500 de accidente provocate de trotinete , dintre care 9 cu morți , și propune ca RCA să fie legat de șofer, nu de vehicul. „Să se facă RCA pe CNP pentru cel care conduce trotineta. La început să fie simbolic, dar, dacă faci accident, să crească exponențial și atunci când primești RCA să completezi un formular cu regulile de circulație de bază.” În prezent, arată articolul, prețurile RCA sunt stabilite în principal în funcție de puterea motorului și vârsta șoferului, la care se adaugă sistemul bonus-malus al mașinii (cu reduceri sau majorări în funcție de istoricul de daune), plus alți factori precum zona de utilizare. [...]
RCA mai ieftin direct de la furnizorii de utilități sau din aplicațiile marilor retaileri? O modificare pregătită de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ar putea schimba radical modul în care românii cumpără asigurări auto. Totuși, brokerii avertizează că în spatele promisiunii unor costuri mai mici se poate ascunde un risc real de concurență neloială și, în final, chiar pierderi pentru consumatori. Potrivit informațiilor publicate de Economica.net , ASF analizează modificarea Normei 22/2021, care reglementează activitatea intermediarilor în asigurări. Două schimbări sunt esențiale: introducerea unei noi forme de distribuitor – multiagentul – și reglementarea explicită a Managing General Agent (MGA) . Ce ar însemna apariția multiagentului Noua categorie de distribuitor ar permite companiilor care activează în alte domenii – dar care au baze mari de clienți – să vândă polițe de asigurare direct, prezentând ofertele mai multor asigurători. În teorie, acest lucru ar putea duce la scăderea costurilor de distribuție și, implicit, la prime RCA mai mici. Furnizori de utilități precum PPC sau Electrica, platforme online precum eMAG , Poșta Română ori aplicațiile bancare ar putea deveni canale directe de vânzare pentru polițe RCA. În prezent, multe dintre aceste entități colaborează cu brokeri sau pot vinde produsul unui singur asigurător. Noua formulă le-ar permite să opereze într-un model mai apropiat de cel al brokerilor. Argumentul susținătorilor schimbării este simplu: costuri operaționale mai mici, distribuție digitalizată, volum mare de clienți – deci potențial pentru prețuri mai competitive. De ce reacționează brokerii Patronatul Român al Brokerilor de Asigurare (PRBAR), organizație care reunește intermediari ce controlează peste 50% din piață, a transmis ASF o scrisoare oficială în care își exprimă îngrijorarea față de modificările anunțate. Tonul este rezervat, dar mesajul este ferm: fără o analiză de impact și fără reguli identice pentru toți jucătorii, noul model poate crea un dezechilibru major în piață . Brokerii ridică mai multe întrebări fundamentale: Pe cine va reprezenta, de fapt, multiagentul – clientul sau asigurătorul? Va avea aceleași cerințe de capital, raportare și răspundere profesională ca un broker? Cum va fi monitorizată conduita în piața RCA, unde produsul reprezintă circa 70% din distribuție? Cine răspunde juridic în cazul unor prejudicii aduse consumatorilor? Îngrijorarea centrală este legată de posibilitatea apariției unui avantaj competitiv nejustificat , dacă noua categorie ar avea obligații mai relaxate decât brokerii tradiționali. Miza reală: piața RCA RCA este produsul dominant în piața românească de asigurări. Volumele mari de vânzări înseamnă că orice modificare de distribuție poate avea efecte sistemice. Brokerii avertizează că, într-o piață în care RCA deține o pondere covârșitoare, diferențele de reglementare pot duce la: presiuni comerciale asupra produselor, conflicte de interese în promovarea ofertelor, concentrare excesivă a distribuției în mâinile unor jucători cu baze masive de clienți. În absența unei simetrii reglementare, competiția ar putea deveni formală, nu reală , susțin reprezentanții PRBAR. Ce este Managing General Agent (MGA) A doua modificare importantă vizează reglementarea MGA – entități care primesc de la asigurători drept de subscriere și, uneori, gestionare a daunelor. În piețele mature, MGA reprezintă o extensie tehnică a asigurătorului, nu un simplu intermediar. Brokerii susțin că încadrarea MGA ca „intermediar principal” ar fi o eroare juridică și ar putea genera suprapuneri de responsabilitate sau bariere administrative inutile. Mai mult, impunerea unor cerințe suplimentare pentru MGA ar putea afecta colaborarea cu asigurători europeni care operează în baza principiului libertății de prestare a serviciilor (FOS). Principiul proporționalității, contestat ASF ar avea în vedere și clasificarea intermediarilor în funcție de volume de prime (de exemplu, praguri de 5 milioane și 25 milioane lei). Brokerii susțin că volumul nu reflectă automat riscul operațional. Un distribuitor specializat în RCA poate avea volume mari, dar un profil de risc redus comparativ cu unul care gestionează riscuri industriale complexe. Aplicarea rigidă a pragurilor ar putea duce la: creșterea birocrației, costuri administrative mai mari, descurajarea consolidării pieței, reducerea concurenței în rândul brokerilor mici și medii. Consumatorul câștigă sau pierde? Întrebarea esențială rămâne: va fi RCA mai ieftin? Teoretic, da, dacă noii distribuitori vor opera cu costuri mai mici și vor transfera aceste economii către client. Practic, însă, brokerii avertizează că o reglementare dezechilibrată poate duce, în timp, la concentrarea distribuției și la reducerea competiției reale, ceea ce ar putea afecta negativ consumatorii. Deocamdată, modificările sunt în fază incipientă de consultare. Piața așteaptă forma concretă a normei și eventualele analize de impact. [...]
Transgaz pune în joc până la 34,05 milioane lei pentru asigurări voluntare de sănătate , într-o achiziție multianuală care va acoperi anual între 3.900 și 4.200 de angajați, potrivit Economica . Miza economică este dublă: dimensiunea bugetului și modul în care compania își structurează costurile de beneficii într-un acord-cadru pe patru ani. Cum este construită achiziția și ce volum acoperă Compania intenționează să încheie un acord-cadru cu un singur operator economic, urmând ca ulterior să atribuie patru contracte subsecvente, câte unul în fiecare an. Pachetul de asigurare este gândit pentru a oferi acces la servicii medicale suplimentare pentru angajați. Procedura de atribuire este licitație deschisă , iar criteriul este „cel mai bun raport calitate-preț”. Componenta financiară are o pondere de 80% în evaluare. Ce contează în evaluarea ofertelor: acoperiri medicale punctate Pe lângă preț, ofertele vor fi punctate și în funcție de elemente de acoperire și servicii, inclusiv: acoperirea tratamentelor pentru vicii de refracție prin chirurgie refractivă; extinderea rețelei de furnizori medicali și stomatologici; servicii suplimentare pentru diagnostic și tratament în zona oncologică și pentru boli grave. Calendar și finanțare Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 17 august 2026, ora 15:00. Achiziția nu este asociată unui proiect finanțat din fonduri europene, finanțarea urmând să fie asigurată din surse proprii. Transgaz este operatorul tehnic al Sistemului Național de Transport al gazelor naturale, asigurând transportul intern și internațional, dispecerizarea, precum și activități de cercetare și proiectare în domeniu. [...]
CNAS spune că decontările către farmacii sunt „la zi”, dar are nevoie de 827 milioane lei pentru a închide aprilie , în condițiile în care România a fost trimisă la CJUE pe tema întârzierilor la plată, potrivit Mediafax . Miza pentru piață este una operațională și de cash-flow: ritmul de decontare rămâne dependent de mecanisme bugetare și de alocări de la Finanțe, chiar dacă instituția susține că a eliminat restanțele „istorice”. Ce plăți spune CNAS că a făcut și ce urmează până la final de iulie CNAS afirmă că, la 8 iulie 2026, plățile pentru medicamente sunt „la zi”, cu decontările aferente consumului din luna martie achitate integral. Până la sfârșitul lunii iulie ar urma să fie achitat consumul lunii aprilie. Instituția mai precizează că dispune deja de fonduri pentru a acoperi aproximativ 63% din consumul lunii aprilie, iar pentru diferență indică o sumă de aproximativ 827 milioane lei, pentru care a făcut demersuri la Ministerul Finanțelor astfel încât banii să fie puși la dispoziție până la finalul lunii. De ce ajunge România la CJUE și ce susține CNAS despre cauză Potrivit CNAS, procedura europeană are la bază o sesizare formulată în aprilie 2024 de un grup de farmacii, care au reclamat întârzieri la plata medicamentelor înregistrate în perioada anterioară. Instituția susține că procedura vizează „o situație istorică” și nu reflectă situația actuală a plăților. „Procedura vizează o situație istorică și nu reflectă situația actuală a plăților”, informează CNAS. Blocajul invocat: constrângeri administrative din Legea bugetului CNAS afirmă că, în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, România „a reușit să elimine întârzierile istorice” și să efectueze plățile în termenul legal. Instituția mai spune că situația actuală nu ar fi determinată de lipsa fondurilor sau de insuficiența prevederilor bugetare, ci de „constrângerile administrative generate de aplicarea Legii bugetului de stat”. În acest context, CNAS anunță că a cerut Ministerului Finanțelor exceptarea bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) de la acest mecanism, argumentând că serviciile medicale și medicamentele sunt deja furnizate pacienților și au termene legale clare de plată. [...]
