Știri
Știri din categoria Asigurări
Piața asigurărilor de garanții a urcat la 302 mil. lei în 2025, pe fondul cererii generate de proiectele de infrastructură și de nevoia companiilor de a depune garanții pentru a participa la licitații publice, potrivit Ziarul Financiar, care citează date ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Volumul primelor brute subscrise pe această linie a ajuns la finalul lui 2025 la 302 mil. lei, în creștere cu 9% față de 2024. Comparativ cu nivelul de acum zece ani, subscrierile „aproape s-au triplat”, conform datelor ASF.
Asigurările de garanții au evoluat în valuri, în funcție de dinamica proiectelor de infrastructură, unde companiile au nevoie, de regulă, fie de scrisoare de garanție bancară, fie de o asigurare de garanție pentru a putea participa la licitații.
Publicația amintește că asigurările de garanții sunt instrumente de garantare eligibile, prevăzute în legislația achizițiilor publice, și sunt prezentate ca alternativă la scrisoarea de garanție bancară, fiind descrise drept „mai rapidă și mai convenabilă”.
Recordul ultimului deceniu a fost în 2020, când primele brute subscrise au urcat la 460 mil. lei, după un avans anual de 67%. În același an, asigurările de garanții au depășit ca volum asigurările de sănătate, care au ajuns la 453 mil. lei, în creștere cu 19%.
Din 2020 până în 2023, segmentul a intrat pe o pantă descendentă, iar din 2024 a reînceput să crească ușor, evoluție care a continuat și în 2025.
Acest tip de asigurare este o soluție financiară folosită de companii pentru:
Recomandate
Piața asigurărilor private de sănătate a ajuns la 1,2 miliarde de lei în prime subscrise, iar ASF avertizează că digitalizarea fără reguli poate crea excludere. Datele și mesajul vin dintr-o prezentare făcută de președintele Autorității de Supraveghere Financiară , Alexandru Petrescu, la Aspen Healthcare Summit 2026 , potrivit Libertatea . La finalul ultimului an raportat, primele brute subscrise pe segmentul asigurărilor de sănătate (inclusiv activitatea sucursalelor) au totalizat 1,2 miliarde de lei , în creștere cu 11% față de anul precedent. În paralel, numărul de contracte active a urcat la 277.294 , de la 246.520 în perioada anterioară, conform datelor centralizate de ASF. În intervenția sa, Petrescu a încadrat creșterea ca semn al unei piețe „încă în formare”, dar cu „direcție” de dezvoltare, insistând că evoluția nu trebuie „supralicitată”, dar nici ignorată. Digitalizarea, între eficiență și risc de excludere Șeful ASF a pus accentul pe rolul tehnologiei în prevenție și în evaluarea riscurilor, însă a avertizat că digitalizarea poate produce și efecte adverse dacă nu este însoțită de reguli și garanții pentru acces echitabil și protecția datelor personale. „Digitalizarea trebuie tratată cu luciditate. Ea nu este magie administrativă și nici panaceu tehnologic. Este un instrument. Poate produce eficiență, dar poate produce și excludere, dacă nu este însoțită de reguli clare, acces echitabil și protecție reală a persoanei”. Ce urmărește ASF pentru „creștere sănătoasă” a pieței Pentru ca asigurările private de sănătate să se extindă fără „confuzie” pentru consumatori, ASF indică cinci direcții pe care le consideră esențiale: Stabilitate financiară – capacitatea asigurătorilor de a-și onora obligațiile contractuale; Transparență – claritate asupra serviciilor cumpărate; Conduită corectă – evitarea clauzelor ascunse și a practicilor care induc în eroare; Inovație responsabilă – tehnologia să servească pacientul, nu doar profilarea de risc; Încredere – condiție de funcționare pentru o piață legată direct de sănătate. În același context, Petrescu a mai arătat că presiunile structurale asupra sistemului medical vor continua, invocând demografia și creșterea costurilor medicale, în timp ce tehnologia va aduce tratamente mai bune, dar și mai scumpe. La eveniment a intervenit și Mircea Geoană, președintele Institutului Aspen România, care a susținut necesitatea digitalizării, iar Iulian Trandafir, membru în boardul Institutului Aspen, a afirmat că „se pierd 3,5 miliarde de euro pe an” în sistem și că reducerea acestor pierderi ar depinde de implementarea medicinei asistate de inteligență artificială, conform relatării. [...]
Activele fondurilor de pensii private au urcat la 209,03 miliarde lei la finalul lui 2025 , în creștere cu 34% față de aceeași perioadă din 2024, potrivit Economica.net , care citează un anunț al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Autoritatea pune avansul pe seama contribuțiilor constante și a performanței investiționale, într-un context economic volatil. Componenta dominantă a sistemului rămâne Pilonul II (pensii administrate privat), cu active de 201,6 miliarde lei, tot după o creștere anuală de 34%. Pilonul III (pensii facultative) a ajuns la 7,42 miliarde lei, ASF indicând o evoluție similară și un interes în creștere pentru economisirea suplimentară. Raportat la dimensiunea economiei , activele totale ale sistemului de pensii private au ajuns la circa 11% din PIB, ceea ce consolidează rolul acestuia ca investitor instituțional și sursă de finanțare pentru economia reală. Din perspectiva participării, la finalul anului 2025 erau 9,46 milioane de participanți, față de 9,12 milioane în anul anterior: 8,46 milioane în Pilonul II și aproape un milion în Pilonul III. ASF mai arată că structura investițională a fondurilor rămâne prudentă: aproximativ 69% din portofolii sunt plasate în instrumente cu venit fix (de regulă titluri de stat și obligațiuni), iar 26% în acțiuni, pentru un echilibru între stabilitate și randament. Autoritatea apreciază că dinamica activelor, creșterea numărului de participanți și menținerea unei structuri echilibrate indică maturizarea sistemului și capacitatea de a genera randamente sustenabile pentru participanți. [...]
RCA mai ieftin direct de la furnizorii de utilități sau din aplicațiile marilor retaileri? O modificare pregătită de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ar putea schimba radical modul în care românii cumpără asigurări auto. Totuși, brokerii avertizează că în spatele promisiunii unor costuri mai mici se poate ascunde un risc real de concurență neloială și, în final, chiar pierderi pentru consumatori. Potrivit informațiilor publicate de Economica.net , ASF analizează modificarea Normei 22/2021, care reglementează activitatea intermediarilor în asigurări. Două schimbări sunt esențiale: introducerea unei noi forme de distribuitor – multiagentul – și reglementarea explicită a Managing General Agent (MGA) . Ce ar însemna apariția multiagentului Noua categorie de distribuitor ar permite companiilor care activează în alte domenii – dar care au baze mari de clienți – să vândă polițe de asigurare direct, prezentând ofertele mai multor asigurători. În teorie, acest lucru ar putea duce la scăderea costurilor de distribuție și, implicit, la prime RCA mai mici. Furnizori de utilități precum PPC sau Electrica, platforme online precum eMAG , Poșta Română ori aplicațiile bancare ar putea deveni canale directe de vânzare pentru polițe RCA. În prezent, multe dintre aceste entități colaborează cu brokeri sau pot vinde produsul unui singur asigurător. Noua formulă le-ar permite să opereze într-un model mai apropiat de cel al brokerilor. Argumentul susținătorilor schimbării este simplu: costuri operaționale mai mici, distribuție digitalizată, volum mare de clienți – deci potențial pentru prețuri mai competitive. De ce reacționează brokerii Patronatul Român al Brokerilor de Asigurare (PRBAR), organizație care reunește intermediari ce controlează peste 50% din piață, a transmis ASF o scrisoare oficială în care își exprimă îngrijorarea față de modificările anunțate. Tonul este rezervat, dar mesajul este ferm: fără o analiză de impact și fără reguli identice pentru toți jucătorii, noul model poate crea un dezechilibru major în piață . Brokerii ridică mai multe întrebări fundamentale: Pe cine va reprezenta, de fapt, multiagentul – clientul sau asigurătorul? Va avea aceleași cerințe de capital, raportare și răspundere profesională ca un broker? Cum va fi monitorizată conduita în piața RCA, unde produsul reprezintă circa 70% din distribuție? Cine răspunde juridic în cazul unor prejudicii aduse consumatorilor? Îngrijorarea centrală este legată de posibilitatea apariției unui avantaj competitiv nejustificat , dacă noua categorie ar avea obligații mai relaxate decât brokerii tradiționali. Miza reală: piața RCA RCA este produsul dominant în piața românească de asigurări. Volumele mari de vânzări înseamnă că orice modificare de distribuție poate avea efecte sistemice. Brokerii avertizează că, într-o piață în care RCA deține o pondere covârșitoare, diferențele de reglementare pot duce la: presiuni comerciale asupra produselor, conflicte de interese în promovarea ofertelor, concentrare excesivă a distribuției în mâinile unor jucători cu baze masive de clienți. În absența unei simetrii reglementare, competiția ar putea deveni formală, nu reală , susțin reprezentanții PRBAR. Ce este Managing General Agent (MGA) A doua modificare importantă vizează reglementarea MGA – entități care primesc de la asigurători drept de subscriere și, uneori, gestionare a daunelor. În piețele mature, MGA reprezintă o extensie tehnică a asigurătorului, nu un simplu intermediar. Brokerii susțin că încadrarea MGA ca „intermediar principal” ar fi o eroare juridică și ar putea genera suprapuneri de responsabilitate sau bariere administrative inutile. Mai mult, impunerea unor cerințe suplimentare pentru MGA ar putea afecta colaborarea cu asigurători europeni care operează în baza principiului libertății de prestare a serviciilor (FOS). Principiul proporționalității, contestat ASF ar avea în vedere și clasificarea intermediarilor în funcție de volume de prime (de exemplu, praguri de 5 milioane și 25 milioane lei). Brokerii susțin că volumul nu reflectă automat riscul operațional. Un distribuitor specializat în RCA poate avea volume mari, dar un profil de risc redus comparativ cu unul care gestionează riscuri industriale complexe. Aplicarea rigidă a pragurilor ar putea duce la: creșterea birocrației, costuri administrative mai mari, descurajarea consolidării pieței, reducerea concurenței în rândul brokerilor mici și medii. Consumatorul câștigă sau pierde? Întrebarea esențială rămâne: va fi RCA mai ieftin? Teoretic, da, dacă noii distribuitori vor opera cu costuri mai mici și vor transfera aceste economii către client. Practic, însă, brokerii avertizează că o reglementare dezechilibrată poate duce, în timp, la concentrarea distribuției și la reducerea competiției reale, ceea ce ar putea afecta negativ consumatorii. Deocamdată, modificările sunt în fază incipientă de consultare. Piața așteaptă forma concretă a normei și eventualele analize de impact. [...]
Despăgubirile CASCO pentru furtuni au depășit 62,3 milioane lei în 2025 , un nivel care arată presiunea financiară tot mai mare pusă de fenomenele meteo severe asupra asigurătorilor și, indirect, asupra costurilor de protecție pentru șoferi, potrivit Știrile Pro TV , care citează un comunicat UNSAR preluat de News.ro. În total, companiile membre ale Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) au plătit, în 2025, despăgubiri de peste 62,3 milioane lei din polițe CASCO pentru pagube produse de furtuni. Datele sunt prezentate ca indicator al frecvenței și severității crescute a evenimentelor meteo, cu efect direct în daune auto. Ce spun cifrele despre frecvența daunelor Pe parcursul anului trecut, „în medie, 15 autovehicule și 15 locuințe au fost despăgubite zilnic” în urma furtunilor, conform aceleiași informări. Articolul nu detaliază valoarea despăgubirilor pentru locuințe, dar subliniază ritmul constant al solicitărilor de plată asociate fenomenelor meteo. În același timp, gradul de acoperire rămâne redus: doar circa 10% dintre autovehiculele din România au protecția unei polițe CASCO, potrivit UNSAR. Asta înseamnă că o parte mare din pierderile provocate de furtuni rămân, în practică, în sarcina proprietarilor. De ce contează pentru șoferi și piața de asigurări UNSAR indică drept riscuri tipice pentru mașini grindina, căderea copacilor sau a altor obiecte antrenate de vânt și inundațiile, evenimente care pot genera reparații costisitoare. Mesajul industriei este că, pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme, polițele facultative pot transforma o cheltuială majoră într-un cost gestionabil. „Fenomenele meteo extreme nu mai sunt evenimente izolate, ci o realitate cu care ne confruntăm tot mai des. O singură furtună poate genera cheltuieli dificil de suportat din bugetul propriu.” Ce acoperă, în general, o poliță CASCO (în funcție de contract) Alina Bărbulescu , coordonator de secțiuni pentru asigurări generale în cadrul UNSAR, arată că acoperirile depind de clauzele contractuale, iar o poliță CASCO poate include, între altele: fenomene naturale (furtuni, grindină); accidente; vandalism; furt. UNSAR recomandă proprietarilor să discute cu asigurătorul sau distribuitorul de asigurări pentru a înțelege acoperirile disponibile și pentru a alege nivelul de protecție în funcție de valoarea autovehiculului și modul de utilizare. UNSAR reprezintă 22 de companii de profil, cu o pondere de peste 90% din piața locală de asigurări, conform informațiilor din articol. [...]
Deficitul de protecție financiară ajunge la 165.400 de lei pe familie , în condițiile în care 29% dintre români nu au niciun plan de rezervă dacă un accident sau o boală gravă le-ar reduce veniturile, potrivit Economedia , care citează Barometrul UNSAR -IRES privind percepția riscului și cultura asigurărilor. În rândul celor care iau în calcul un astfel de scenariu, sprijinul financiar rămâne concentrat în jurul cercului apropiat: 47% dintre respondenți spun că s-ar baza pe familie, procent în creștere cu 4 puncte procentuale față de anul anterior. Economiile personale sunt a doua opțiune (36%), iar asigurările de viață vin după acestea. Asigurările de viață sunt menționate de 17% dintre respondenți ca instrument de protecție financiară în cazul unor evenimente neprevăzute, în creștere cu 6 puncte procentuale față de 2025. În același timp, datele indică faptul că numărul contractelor de asigurări de viață în vigoare a depășit 2,2 milioane, pe fondul interesului în creștere pentru acest tip de produse. Ce arată datele despre vulnerabilitatea financiară Pe lângă ponderea celor fără plan de rezervă, barometrul indică un „deficit de protecție financiară” estimat la 165.400 de lei pentru fiecare familie din România, definit ca diferența dintre resursele disponibile și nevoile care pot apărea în situații neprevăzute. Reacția industriei și miza pentru piață Președintele și directorul general al UNSAR, Alexandru Ciuncan , spune că evoluția interesului pentru asigurările de viață este pozitivă, dar lasă loc de creștere a protecției financiare: „Orice familie poate fi pusă, la un moment dat, în fața unui eveniment care îi afectează veniturile. Ne bucură faptul că tot mai mulți români aleg asigurările de viață ca instrument de protecție financiară, însă faptul că aproape o treime dintre respondenți nu au încă niciun plan arată că există încă un potențial important de creștere a gradului de protecție financiară.” Roxana Băluță, coordonator de programe în cadrul UNSAR, leagă reducerea vulnerabilității de educație financiară și politici publice: „Construirea rezilienței financiare ține de un ansamblu de măsuri care includ informare, planificare și acces la instrumente de protecție adecvate. Creșterea nivelului de educație financiară și încurajarea comportamentelor responsabile prin politici publice pot contribui semnificativ la reducerea vulnerabilității financiare a familiilor.” Barometrul UNSAR-IRES este realizat anual și urmărește modul în care românii percep riscurile financiare și nivelul de protecție personală. [...]
Retragerea licenței DallBogg împinge mii de dosare RCA spre mecanismele de garantare , iar pentru păgubiții din România traseul plății se mută, în practică, către Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) , potrivit Economica . Autoritatea de supraveghere din Bulgaria a decis retragerea autorizației de funcționare a asigurătorului DallBogg Life and Health AD, care a vândut masiv RCA în România prin dreptul de liberă prestare a serviciilor (FoS). ASF a confirmat decizia autorității bulgare și spune că monitorizează situația, urmând să informeze publicul „cu privire la orice element relevant pentru protejarea drepturilor asiguraților și a beneficiarilor de polițe”. Detalii despre hotărârea bulgară sunt publicate de autoritatea locală, FSC, în anunțul oficial: https://www.fsc.bg/komisiyata-za-finansov-nadzor-otne-liczenza-za-zastrahovane-na-zad-dallbogg-zhivot-i-zdrave-ad/ Ce înseamnă decizia pentru șoferii și păgubiții din România Conform datelor analizate de Economica, în România mai sunt încă valabile circa 16.000 de polițe emise de DallBogg, iar aproximativ 3.000 de daune provocate de șoferi cu RCA la compania din Bulgaria nu au fost achitate. Un punct esențial: compania trebuie, în acest moment, să își achite daunele, pentru că nu este încă în faliment. Totuși, retragerea licenței deschide drumul către o procedură care poate muta plata despăgubirilor în zona fondurilor de garantare. Cum se ajunge la faliment și cine plătește, în scenariul negativ Potrivit legislației din Bulgaria, după retragerea licenței, un tribunal trebuie să confirme falimentul. Între timp, fondul de garantare din Bulgaria ar urma să preia daunele. Pentru păgubiții din România, relația operațională ar urma să fie cu FGA (Fondul de Garantare a Asiguraților) din România, care, la rândul său, ar urma să își recupereze plățile de la fondul din Bulgaria. Economica compară mecanismul cu procedurile aplicate în falimentele din piața locală (Euroins, City, Astra, Carpatica), menționând că așteaptă detalii de la FGA. Contextul de reglementare: restricții succesive înainte de retragerea licenței Decizia din 9 iunie vine după o serie de măsuri de supraveghere, pe fondul unor presupuse încălcări ale Codului Asigurărilor și ale cerințelor de conduită pe piață, potrivit publicației bulgare Novinite (citată de Economica). În aprilie 2026, FSC interzisese deja DallBogg să încheie noi acorduri de asigurare și reasigurare, să extindă polițele existente sau să extindă acoperirea în contractele actuale. Interdicția s-a aplicat tuturor produselor, însă polițele deja în vigoare au rămas valabile, conform aceleiași surse. Autoritatea bulgară a anunțat că va prezenta detalii suplimentare într-o informare specială, la care ar urma să participe conducerea FSC, reprezentanți ai Fondului de Garantare și membri ai sectorului asigurărilor. Ce urmează În lipsa unor precizări noi despre calendarul și procedura efectivă de plată pentru dosarele din România, elementele-cheie rămân: confirmarea falimentului de către un tribunal din Bulgaria (dacă se ajunge acolo) și modul în care FGA va gestiona, în practică, despăgubirile și recuperarea sumelor de la schema de garantare din Bulgaria. Știrea este în curs de actualizare, potrivit Economica. [...]
