Știri
Știri din categoria Asigurări
Amenințarea unor controale mai stricte și a amenzilor de până la 500 de lei a împins rapid în sus vânzările de polițe PAD, asigurarea obligatorie a locuinței, pe fondul unui proiect de act normativ care ar urma să implice direct Poliția și IGSU în verificări, potrivit Libertatea.
Miza economică este dublă: pe de o parte, crește gradul de conformare la o obligație legală ignorată în practică ani la rând; pe de altă parte, se vede imediat un efect în piața de asigurări, prin accelerarea emiterii de polițe de către PAID România (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor).
Libertatea relatează, citând Profit.ro, că proiectul discutat prevede controale mai stricte privind asigurarea obligatorie a locuințelor și amenzi de până la 500 de lei pentru proprietarii neasigurați. În acest context, proiectul ar urma să permită Poliției Române și Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) să verifice direct dacă proprietarii au încheiat polița PAD, prin acces la baza de date a PAID.
Efectul s-a văzut imediat în cerere. Cosmin Tudor, director general adjunct al PAID România, a declarat:
„După ce a apărut în spațiul public informația, am primit sute de telefoane în call center și vânzările au crescut puternic. Am avut în luna aprilie două-trei zile la rând cu vânzări de 20.000 de polițe”.
Potrivit aceluiași oficial, în luna martie a fost atins un grad de cuprindere în asigurare de peste 25%, cu un portofoliu de aproximativ 2,4 milioane de polițe active.
PAD este polița obligatorie pentru locuințe și acoperă riscuri precum cutremure, inundații și alunecări de teren, conform legislației în vigoare.
Legea prevede amenzi între 100 și 500 de lei pentru lipsa asigurării, însă aplicarea sancțiunilor a fost până acum limitată. Motivul indicat în material este că verificarea și amendarea reveneau primarilor și persoanelor desemnate de aceștia, iar în realitate „niciun cetățean nu a fost amendat în ultimii 15 ani”, din considerente electorale.
Noul proiect ar schimba mecanismul de control, prin implicarea Poliției și a IGSU și accesul la baza de date a PAID, ceea ce ar putea crește semnificativ conformarea.
PAID România a raportat rezultate financiare în creștere în 2025, cu un profit net de peste 64 de milioane de lei și o reducere a daunelor plătite, pe fondul unui număr mai mare de polițe active, potrivit informațiilor din articol.
În același timp, peste 7 milioane de români riscă să fie amendați pentru lipsa asigurării obligatorii la locuință, mai notează Libertatea.
Recomandate
Un proiect de lege ar muta aplicarea amenzilor pentru lipsa asigurării obligatorii a locuinței (PAD) către Poliția Română și IGSU , o schimbare care ar putea crește semnificativ gradul de cuprindere și ar reduce presiunea potențială pe bugetul statului în cazul unui dezastru major, potrivit Economica . În prezent, sancționarea pentru lipsa PAD revine structurilor locale, prin Poliția Locală, însă amenzile sunt rare, inclusiv din motive de oportunitate politică și din lipsa unei atribuții operaționale alocate unei structuri dedicate. Deși, conform legii, autoritățile locale au acces la baza de date a Padrom (fost PAID) și ar putea identifica relativ ușor clădirile neasigurate, aplicarea sancțiunilor a rămas mai degrabă excepția. De ce contează: de la obligație „pe hârtie” la control efectiv Inițiatorii proiectului invocă faptul că autoritățile locale „aproape deloc” nu au aplicat amenzi, ceea ce a afectat gradul de asigurare (România fiind „de departe pe ultimul loc în UE”, conform materialului). Într-un scenariu de eveniment major, consecința ar fi o presiune directă asupra bugetului statului, care ar ajunge să acopere din daune în locul asigurătorilor. Economica dă și exemple punctuale care sugerează că simpla implicare a autorităților poate schimba rapid comportamentul proprietarilor: la Brașov, după notificări trimise celor fără asigurare, procentul locuințelor asigurate a urcat la peste 50%; la Corbeanca (Ilfov), după aplicarea de amenzi, cuprinderea a depășit 75%, comuna ajungând pe primul loc la nivel național. Ce prevede proiectul: Poliția și IGSU, cu acces la datele PAD Conform proiectului descris, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor ar urma să fie realizate de: personal împuternicit din cadrul Poliției Române; personal desemnat din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), în limitele competențelor stabilite prin lege. Pentru verificarea existenței poliței, PAID ar urma să pună la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, prin mijloace electronice, informații privind existența polițelor PAD. Accesul la aceste informații ar urma să se facă prin sisteme informatice securizate, pe baza unui protocol între Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și PAID, iar procedura de acces și utilizare ar urma să fie stabilită prin ordin comun al ministrului de Interne și al președintelui ASF. Cât costă PAD și care sunt sancțiunile Amenda pentru lipsa PAD este, în prezent, între 100 de lei și 500 de lei. Polița obligatorie costă: 130 de lei pentru locuințele din materiale moderne; 50 de lei pentru locuințele din chirpici. PAD este emisă exclusiv de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (Padrom, fost PAID) și acoperă doar riscurile de cutremur, inundație catastrofală și alunecare de teren, pentru casa principală (nu și dependințe sau bunuri). Suma asigurată este de maximum 100.000 de lei pentru locuințele de tip A și 50.000 de lei pentru cele de tip B. Pentru acoperire până la valoarea de piață a locuinței și pentru riscuri suplimentare (de exemplu incendiu sau furtună), proprietarii au nevoie de o asigurare facultativă, al cărei cost este indicat în material la circa 0,1–0,2% din valoarea asigurată. Ce urmează Materialul descrie prevederile ca parte a unui proiect de lege; nu sunt oferite detalii despre calendarul de adoptare sau despre momentul de la care noile atribuții ar intra efectiv în vigoare. Dacă proiectul va fi adoptat în forma prezentată, schimbarea-cheie pentru proprietari ar fi trecerea de la un regim de sancționare rar aplicat la unul cu capacitate operațională mai mare, prin implicarea Poliției și a IGSU. [...]
Despăgubirile pentru locuințe au urcat la 209 milioane lei în 2025, iar creșterea este trasă aproape integral de polițele facultative , care au ajuns să acopere peste 94% din total, potrivit datelor prezentate de Economedia , pe baza informațiilor UNSAR (cu date ASF). În 2025, companiile de asigurări au plătit 209 milioane de lei pentru refacerea locuințelor asigurate, cu 14% peste nivelul din 2024, când despăgubirile au fost de 183 milioane lei. Polițele facultative domină plățile și cresc mai repede decât piața Cea mai mare parte a despăgubirilor – peste 94%, respectiv 197 milioane lei – a fost achitată în baza asigurărilor facultative pentru locuințe. Segmentul a crescut cu 20% față de anul anterior, potrivit informațiilor citate. Asigurările facultative oferă o protecție mai extinsă decât polița obligatorie PAD, acoperind o gamă mai largă de riscuri, inclusiv incendii, inundații și alte evenimente neprevăzute. Cerere în creștere: mai multe locuințe asigurate facultativ Pe partea de cerere, UNSAR indică o creștere a interesului pentru protejarea locuințelor: numărul locuințelor asigurate facultativ a urcat cu 7% în 2025 față de anul precedent. Președintele și directorul general al UNSAR, Alexandru Ciuncan, pune evoluția în legătură cu frecvența mai ridicată a riscurilor, de la fenomene meteo extreme la incendii, iar Alina Bărbulescu (UNSAR) arată că „în spatele acestor despăgubiri sunt zeci de mii de familii” care și-au refăcut locuințele după evenimente neprevăzute. Context: cum se leagă polița facultativă de PAD În România, asigurările facultative se pot încheia pentru locuințele care sunt deja protejate printr-o poliță obligatorie PAD. Polițele facultative pot acoperi, pe lângă dezastre naturale, și riscuri precum incendii, explozii, furtuni, căderi de corpuri, inundații provocate de avarii ale instalațiilor (apă-canal, climatizare, termoficare), defecțiuni ale centralei termice sau daune ale bunurilor electronice/electrocasnice. [...]
Transgaz pune în joc până la 34,05 milioane lei pentru asigurări voluntare de sănătate , într-o achiziție multianuală care va acoperi anual între 3.900 și 4.200 de angajați, potrivit Economica . Miza economică este dublă: dimensiunea bugetului și modul în care compania își structurează costurile de beneficii într-un acord-cadru pe patru ani. Cum este construită achiziția și ce volum acoperă Compania intenționează să încheie un acord-cadru cu un singur operator economic, urmând ca ulterior să atribuie patru contracte subsecvente, câte unul în fiecare an. Pachetul de asigurare este gândit pentru a oferi acces la servicii medicale suplimentare pentru angajați. Procedura de atribuire este licitație deschisă , iar criteriul este „cel mai bun raport calitate-preț”. Componenta financiară are o pondere de 80% în evaluare. Ce contează în evaluarea ofertelor: acoperiri medicale punctate Pe lângă preț, ofertele vor fi punctate și în funcție de elemente de acoperire și servicii, inclusiv: acoperirea tratamentelor pentru vicii de refracție prin chirurgie refractivă; extinderea rețelei de furnizori medicali și stomatologici; servicii suplimentare pentru diagnostic și tratament în zona oncologică și pentru boli grave. Calendar și finanțare Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 17 august 2026, ora 15:00. Achiziția nu este asociată unui proiect finanțat din fonduri europene, finanțarea urmând să fie asigurată din surse proprii. Transgaz este operatorul tehnic al Sistemului Național de Transport al gazelor naturale, asigurând transportul intern și internațional, dispecerizarea, precum și activități de cercetare și proiectare în domeniu. [...]
CNAS spune că decontările către farmacii sunt „la zi”, dar are nevoie de 827 milioane lei pentru a închide aprilie , în condițiile în care România a fost trimisă la CJUE pe tema întârzierilor la plată, potrivit Mediafax . Miza pentru piață este una operațională și de cash-flow: ritmul de decontare rămâne dependent de mecanisme bugetare și de alocări de la Finanțe, chiar dacă instituția susține că a eliminat restanțele „istorice”. Ce plăți spune CNAS că a făcut și ce urmează până la final de iulie CNAS afirmă că, la 8 iulie 2026, plățile pentru medicamente sunt „la zi”, cu decontările aferente consumului din luna martie achitate integral. Până la sfârșitul lunii iulie ar urma să fie achitat consumul lunii aprilie. Instituția mai precizează că dispune deja de fonduri pentru a acoperi aproximativ 63% din consumul lunii aprilie, iar pentru diferență indică o sumă de aproximativ 827 milioane lei, pentru care a făcut demersuri la Ministerul Finanțelor astfel încât banii să fie puși la dispoziție până la finalul lunii. De ce ajunge România la CJUE și ce susține CNAS despre cauză Potrivit CNAS, procedura europeană are la bază o sesizare formulată în aprilie 2024 de un grup de farmacii, care au reclamat întârzieri la plata medicamentelor înregistrate în perioada anterioară. Instituția susține că procedura vizează „o situație istorică” și nu reflectă situația actuală a plăților. „Procedura vizează o situație istorică și nu reflectă situația actuală a plăților”, informează CNAS. Blocajul invocat: constrângeri administrative din Legea bugetului CNAS afirmă că, în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, România „a reușit să elimine întârzierile istorice” și să efectueze plățile în termenul legal. Instituția mai spune că situația actuală nu ar fi determinată de lipsa fondurilor sau de insuficiența prevederilor bugetare, ci de „constrângerile administrative generate de aplicarea Legii bugetului de stat”. În acest context, CNAS anunță că a cerut Ministerului Finanțelor exceptarea bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) de la acest mecanism, argumentând că serviciile medicale și medicamentele sunt deja furnizate pacienților și au termene legale clare de plată. [...]
Despăgubirile CASCO pentru furtuni au depășit 62,3 milioane lei în 2025 , un nivel care arată presiunea financiară tot mai mare pusă de fenomenele meteo severe asupra asigurătorilor și, indirect, asupra costurilor de protecție pentru șoferi, potrivit Știrile Pro TV , care citează un comunicat UNSAR preluat de News.ro. În total, companiile membre ale Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) au plătit, în 2025, despăgubiri de peste 62,3 milioane lei din polițe CASCO pentru pagube produse de furtuni. Datele sunt prezentate ca indicator al frecvenței și severității crescute a evenimentelor meteo, cu efect direct în daune auto. Ce spun cifrele despre frecvența daunelor Pe parcursul anului trecut, „în medie, 15 autovehicule și 15 locuințe au fost despăgubite zilnic” în urma furtunilor, conform aceleiași informări. Articolul nu detaliază valoarea despăgubirilor pentru locuințe, dar subliniază ritmul constant al solicitărilor de plată asociate fenomenelor meteo. În același timp, gradul de acoperire rămâne redus: doar circa 10% dintre autovehiculele din România au protecția unei polițe CASCO, potrivit UNSAR. Asta înseamnă că o parte mare din pierderile provocate de furtuni rămân, în practică, în sarcina proprietarilor. De ce contează pentru șoferi și piața de asigurări UNSAR indică drept riscuri tipice pentru mașini grindina, căderea copacilor sau a altor obiecte antrenate de vânt și inundațiile, evenimente care pot genera reparații costisitoare. Mesajul industriei este că, pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme, polițele facultative pot transforma o cheltuială majoră într-un cost gestionabil. „Fenomenele meteo extreme nu mai sunt evenimente izolate, ci o realitate cu care ne confruntăm tot mai des. O singură furtună poate genera cheltuieli dificil de suportat din bugetul propriu.” Ce acoperă, în general, o poliță CASCO (în funcție de contract) Alina Bărbulescu , coordonator de secțiuni pentru asigurări generale în cadrul UNSAR, arată că acoperirile depind de clauzele contractuale, iar o poliță CASCO poate include, între altele: fenomene naturale (furtuni, grindină); accidente; vandalism; furt. UNSAR recomandă proprietarilor să discute cu asigurătorul sau distribuitorul de asigurări pentru a înțelege acoperirile disponibile și pentru a alege nivelul de protecție în funcție de valoarea autovehiculului și modul de utilizare. UNSAR reprezintă 22 de companii de profil, cu o pondere de peste 90% din piața locală de asigurări, conform informațiilor din articol. [...]
Deficitul de protecție financiară ajunge la 165.400 de lei pe familie , în condițiile în care 29% dintre români nu au niciun plan de rezervă dacă un accident sau o boală gravă le-ar reduce veniturile, potrivit Economedia , care citează Barometrul UNSAR -IRES privind percepția riscului și cultura asigurărilor. În rândul celor care iau în calcul un astfel de scenariu, sprijinul financiar rămâne concentrat în jurul cercului apropiat: 47% dintre respondenți spun că s-ar baza pe familie, procent în creștere cu 4 puncte procentuale față de anul anterior. Economiile personale sunt a doua opțiune (36%), iar asigurările de viață vin după acestea. Asigurările de viață sunt menționate de 17% dintre respondenți ca instrument de protecție financiară în cazul unor evenimente neprevăzute, în creștere cu 6 puncte procentuale față de 2025. În același timp, datele indică faptul că numărul contractelor de asigurări de viață în vigoare a depășit 2,2 milioane, pe fondul interesului în creștere pentru acest tip de produse. Ce arată datele despre vulnerabilitatea financiară Pe lângă ponderea celor fără plan de rezervă, barometrul indică un „deficit de protecție financiară” estimat la 165.400 de lei pentru fiecare familie din România, definit ca diferența dintre resursele disponibile și nevoile care pot apărea în situații neprevăzute. Reacția industriei și miza pentru piață Președintele și directorul general al UNSAR, Alexandru Ciuncan , spune că evoluția interesului pentru asigurările de viață este pozitivă, dar lasă loc de creștere a protecției financiare: „Orice familie poate fi pusă, la un moment dat, în fața unui eveniment care îi afectează veniturile. Ne bucură faptul că tot mai mulți români aleg asigurările de viață ca instrument de protecție financiară, însă faptul că aproape o treime dintre respondenți nu au încă niciun plan arată că există încă un potențial important de creștere a gradului de protecție financiară.” Roxana Băluță, coordonator de programe în cadrul UNSAR, leagă reducerea vulnerabilității de educație financiară și politici publice: „Construirea rezilienței financiare ține de un ansamblu de măsuri care includ informare, planificare și acces la instrumente de protecție adecvate. Creșterea nivelului de educație financiară și încurajarea comportamentelor responsabile prin politici publice pot contribui semnificativ la reducerea vulnerabilității financiare a familiilor.” Barometrul UNSAR-IRES este realizat anual și urmărește modul în care românii percep riscurile financiare și nivelul de protecție personală. [...]
