Știri
Știri din categoria Asigurări
Amenințarea unor controale mai stricte și a amenzilor de până la 500 de lei a împins rapid în sus vânzările de polițe PAD, asigurarea obligatorie a locuinței, pe fondul unui proiect de act normativ care ar urma să implice direct Poliția și IGSU în verificări, potrivit Libertatea.
Miza economică este dublă: pe de o parte, crește gradul de conformare la o obligație legală ignorată în practică ani la rând; pe de altă parte, se vede imediat un efect în piața de asigurări, prin accelerarea emiterii de polițe de către PAID România (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor).
Libertatea relatează, citând Profit.ro, că proiectul discutat prevede controale mai stricte privind asigurarea obligatorie a locuințelor și amenzi de până la 500 de lei pentru proprietarii neasigurați. În acest context, proiectul ar urma să permită Poliției Române și Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) să verifice direct dacă proprietarii au încheiat polița PAD, prin acces la baza de date a PAID.
Efectul s-a văzut imediat în cerere. Cosmin Tudor, director general adjunct al PAID România, a declarat:
„După ce a apărut în spațiul public informația, am primit sute de telefoane în call center și vânzările au crescut puternic. Am avut în luna aprilie două-trei zile la rând cu vânzări de 20.000 de polițe”.
Potrivit aceluiași oficial, în luna martie a fost atins un grad de cuprindere în asigurare de peste 25%, cu un portofoliu de aproximativ 2,4 milioane de polițe active.
PAD este polița obligatorie pentru locuințe și acoperă riscuri precum cutremure, inundații și alunecări de teren, conform legislației în vigoare.
Legea prevede amenzi între 100 și 500 de lei pentru lipsa asigurării, însă aplicarea sancțiunilor a fost până acum limitată. Motivul indicat în material este că verificarea și amendarea reveneau primarilor și persoanelor desemnate de aceștia, iar în realitate „niciun cetățean nu a fost amendat în ultimii 15 ani”, din considerente electorale.
Noul proiect ar schimba mecanismul de control, prin implicarea Poliției și a IGSU și accesul la baza de date a PAID, ceea ce ar putea crește semnificativ conformarea.
PAID România a raportat rezultate financiare în creștere în 2025, cu un profit net de peste 64 de milioane de lei și o reducere a daunelor plătite, pe fondul unui număr mai mare de polițe active, potrivit informațiilor din articol.
În același timp, peste 7 milioane de români riscă să fie amendați pentru lipsa asigurării obligatorii la locuință, mai notează Libertatea.
Recomandate
Un proiect de lege ar muta aplicarea amenzilor pentru lipsa asigurării obligatorii a locuinței (PAD) către Poliția Română și IGSU , o schimbare care ar putea crește semnificativ gradul de cuprindere și ar reduce presiunea potențială pe bugetul statului în cazul unui dezastru major, potrivit Economica . În prezent, sancționarea pentru lipsa PAD revine structurilor locale, prin Poliția Locală, însă amenzile sunt rare, inclusiv din motive de oportunitate politică și din lipsa unei atribuții operaționale alocate unei structuri dedicate. Deși, conform legii, autoritățile locale au acces la baza de date a Padrom (fost PAID) și ar putea identifica relativ ușor clădirile neasigurate, aplicarea sancțiunilor a rămas mai degrabă excepția. De ce contează: de la obligație „pe hârtie” la control efectiv Inițiatorii proiectului invocă faptul că autoritățile locale „aproape deloc” nu au aplicat amenzi, ceea ce a afectat gradul de asigurare (România fiind „de departe pe ultimul loc în UE”, conform materialului). Într-un scenariu de eveniment major, consecința ar fi o presiune directă asupra bugetului statului, care ar ajunge să acopere din daune în locul asigurătorilor. Economica dă și exemple punctuale care sugerează că simpla implicare a autorităților poate schimba rapid comportamentul proprietarilor: la Brașov, după notificări trimise celor fără asigurare, procentul locuințelor asigurate a urcat la peste 50%; la Corbeanca (Ilfov), după aplicarea de amenzi, cuprinderea a depășit 75%, comuna ajungând pe primul loc la nivel național. Ce prevede proiectul: Poliția și IGSU, cu acces la datele PAD Conform proiectului descris, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor ar urma să fie realizate de: personal împuternicit din cadrul Poliției Române; personal desemnat din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), în limitele competențelor stabilite prin lege. Pentru verificarea existenței poliței, PAID ar urma să pună la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, prin mijloace electronice, informații privind existența polițelor PAD. Accesul la aceste informații ar urma să se facă prin sisteme informatice securizate, pe baza unui protocol între Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și PAID, iar procedura de acces și utilizare ar urma să fie stabilită prin ordin comun al ministrului de Interne și al președintelui ASF. Cât costă PAD și care sunt sancțiunile Amenda pentru lipsa PAD este, în prezent, între 100 de lei și 500 de lei. Polița obligatorie costă: 130 de lei pentru locuințele din materiale moderne; 50 de lei pentru locuințele din chirpici. PAD este emisă exclusiv de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (Padrom, fost PAID) și acoperă doar riscurile de cutremur, inundație catastrofală și alunecare de teren, pentru casa principală (nu și dependințe sau bunuri). Suma asigurată este de maximum 100.000 de lei pentru locuințele de tip A și 50.000 de lei pentru cele de tip B. Pentru acoperire până la valoarea de piață a locuinței și pentru riscuri suplimentare (de exemplu incendiu sau furtună), proprietarii au nevoie de o asigurare facultativă, al cărei cost este indicat în material la circa 0,1–0,2% din valoarea asigurată. Ce urmează Materialul descrie prevederile ca parte a unui proiect de lege; nu sunt oferite detalii despre calendarul de adoptare sau despre momentul de la care noile atribuții ar intra efectiv în vigoare. Dacă proiectul va fi adoptat în forma prezentată, schimbarea-cheie pentru proprietari ar fi trecerea de la un regim de sancționare rar aplicat la unul cu capacitate operațională mai mare, prin implicarea Poliției și a IGSU. [...]
Despăgubirile pentru locuințe au urcat la 209 milioane lei în 2025, iar creșterea este trasă aproape integral de polițele facultative , care au ajuns să acopere peste 94% din total, potrivit datelor prezentate de Economedia , pe baza informațiilor UNSAR (cu date ASF). În 2025, companiile de asigurări au plătit 209 milioane de lei pentru refacerea locuințelor asigurate, cu 14% peste nivelul din 2024, când despăgubirile au fost de 183 milioane lei. Polițele facultative domină plățile și cresc mai repede decât piața Cea mai mare parte a despăgubirilor – peste 94%, respectiv 197 milioane lei – a fost achitată în baza asigurărilor facultative pentru locuințe. Segmentul a crescut cu 20% față de anul anterior, potrivit informațiilor citate. Asigurările facultative oferă o protecție mai extinsă decât polița obligatorie PAD, acoperind o gamă mai largă de riscuri, inclusiv incendii, inundații și alte evenimente neprevăzute. Cerere în creștere: mai multe locuințe asigurate facultativ Pe partea de cerere, UNSAR indică o creștere a interesului pentru protejarea locuințelor: numărul locuințelor asigurate facultativ a urcat cu 7% în 2025 față de anul precedent. Președintele și directorul general al UNSAR, Alexandru Ciuncan, pune evoluția în legătură cu frecvența mai ridicată a riscurilor, de la fenomene meteo extreme la incendii, iar Alina Bărbulescu (UNSAR) arată că „în spatele acestor despăgubiri sunt zeci de mii de familii” care și-au refăcut locuințele după evenimente neprevăzute. Context: cum se leagă polița facultativă de PAD În România, asigurările facultative se pot încheia pentru locuințele care sunt deja protejate printr-o poliță obligatorie PAD. Polițele facultative pot acoperi, pe lângă dezastre naturale, și riscuri precum incendii, explozii, furtuni, căderi de corpuri, inundații provocate de avarii ale instalațiilor (apă-canal, climatizare, termoficare), defecțiuni ale centralei termice sau daune ale bunurilor electronice/electrocasnice. [...]
Piața asigurărilor private de sănătate a ajuns la 1,2 miliarde de lei în prime subscrise, iar ASF avertizează că digitalizarea fără reguli poate crea excludere. Datele și mesajul vin dintr-o prezentare făcută de președintele Autorității de Supraveghere Financiară , Alexandru Petrescu, la Aspen Healthcare Summit 2026 , potrivit Libertatea . La finalul ultimului an raportat, primele brute subscrise pe segmentul asigurărilor de sănătate (inclusiv activitatea sucursalelor) au totalizat 1,2 miliarde de lei , în creștere cu 11% față de anul precedent. În paralel, numărul de contracte active a urcat la 277.294 , de la 246.520 în perioada anterioară, conform datelor centralizate de ASF. În intervenția sa, Petrescu a încadrat creșterea ca semn al unei piețe „încă în formare”, dar cu „direcție” de dezvoltare, insistând că evoluția nu trebuie „supralicitată”, dar nici ignorată. Digitalizarea, între eficiență și risc de excludere Șeful ASF a pus accentul pe rolul tehnologiei în prevenție și în evaluarea riscurilor, însă a avertizat că digitalizarea poate produce și efecte adverse dacă nu este însoțită de reguli și garanții pentru acces echitabil și protecția datelor personale. „Digitalizarea trebuie tratată cu luciditate. Ea nu este magie administrativă și nici panaceu tehnologic. Este un instrument. Poate produce eficiență, dar poate produce și excludere, dacă nu este însoțită de reguli clare, acces echitabil și protecție reală a persoanei”. Ce urmărește ASF pentru „creștere sănătoasă” a pieței Pentru ca asigurările private de sănătate să se extindă fără „confuzie” pentru consumatori, ASF indică cinci direcții pe care le consideră esențiale: Stabilitate financiară – capacitatea asigurătorilor de a-și onora obligațiile contractuale; Transparență – claritate asupra serviciilor cumpărate; Conduită corectă – evitarea clauzelor ascunse și a practicilor care induc în eroare; Inovație responsabilă – tehnologia să servească pacientul, nu doar profilarea de risc; Încredere – condiție de funcționare pentru o piață legată direct de sănătate. În același context, Petrescu a mai arătat că presiunile structurale asupra sistemului medical vor continua, invocând demografia și creșterea costurilor medicale, în timp ce tehnologia va aduce tratamente mai bune, dar și mai scumpe. La eveniment a intervenit și Mircea Geoană, președintele Institutului Aspen România, care a susținut necesitatea digitalizării, iar Iulian Trandafir, membru în boardul Institutului Aspen, a afirmat că „se pierd 3,5 miliarde de euro pe an” în sistem și că reducerea acestor pierderi ar depinde de implementarea medicinei asistate de inteligență artificială, conform relatării. [...]
Retragerea licenței DallBogg împinge mii de dosare RCA spre mecanismele de garantare , iar pentru păgubiții din România traseul plății se mută, în practică, către Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) , potrivit Economica . Autoritatea de supraveghere din Bulgaria a decis retragerea autorizației de funcționare a asigurătorului DallBogg Life and Health AD, care a vândut masiv RCA în România prin dreptul de liberă prestare a serviciilor (FoS). ASF a confirmat decizia autorității bulgare și spune că monitorizează situația, urmând să informeze publicul „cu privire la orice element relevant pentru protejarea drepturilor asiguraților și a beneficiarilor de polițe”. Detalii despre hotărârea bulgară sunt publicate de autoritatea locală, FSC, în anunțul oficial: https://www.fsc.bg/komisiyata-za-finansov-nadzor-otne-liczenza-za-zastrahovane-na-zad-dallbogg-zhivot-i-zdrave-ad/ Ce înseamnă decizia pentru șoferii și păgubiții din România Conform datelor analizate de Economica, în România mai sunt încă valabile circa 16.000 de polițe emise de DallBogg, iar aproximativ 3.000 de daune provocate de șoferi cu RCA la compania din Bulgaria nu au fost achitate. Un punct esențial: compania trebuie, în acest moment, să își achite daunele, pentru că nu este încă în faliment. Totuși, retragerea licenței deschide drumul către o procedură care poate muta plata despăgubirilor în zona fondurilor de garantare. Cum se ajunge la faliment și cine plătește, în scenariul negativ Potrivit legislației din Bulgaria, după retragerea licenței, un tribunal trebuie să confirme falimentul. Între timp, fondul de garantare din Bulgaria ar urma să preia daunele. Pentru păgubiții din România, relația operațională ar urma să fie cu FGA (Fondul de Garantare a Asiguraților) din România, care, la rândul său, ar urma să își recupereze plățile de la fondul din Bulgaria. Economica compară mecanismul cu procedurile aplicate în falimentele din piața locală (Euroins, City, Astra, Carpatica), menționând că așteaptă detalii de la FGA. Contextul de reglementare: restricții succesive înainte de retragerea licenței Decizia din 9 iunie vine după o serie de măsuri de supraveghere, pe fondul unor presupuse încălcări ale Codului Asigurărilor și ale cerințelor de conduită pe piață, potrivit publicației bulgare Novinite (citată de Economica). În aprilie 2026, FSC interzisese deja DallBogg să încheie noi acorduri de asigurare și reasigurare, să extindă polițele existente sau să extindă acoperirea în contractele actuale. Interdicția s-a aplicat tuturor produselor, însă polițele deja în vigoare au rămas valabile, conform aceleiași surse. Autoritatea bulgară a anunțat că va prezenta detalii suplimentare într-o informare specială, la care ar urma să participe conducerea FSC, reprezentanți ai Fondului de Garantare și membri ai sectorului asigurărilor. Ce urmează În lipsa unor precizări noi despre calendarul și procedura efectivă de plată pentru dosarele din România, elementele-cheie rămân: confirmarea falimentului de către un tribunal din Bulgaria (dacă se ajunge acolo) și modul în care FGA va gestiona, în practică, despăgubirile și recuperarea sumelor de la schema de garantare din Bulgaria. Știrea este în curs de actualizare, potrivit Economica. [...]
Noua poliță RCA Plus a Anytime adaugă contra cost decontarea directă și asistența rutieră , într-o piață în care distribuția este dominată de brokeri, dar produsul nu este încă integrat în platformele lor, potrivit Economica . Miza practică pentru șoferi este accesul la servicii care, de regulă, se plătesc separat, însă disponibilitatea rămâne deocamdată limitată la canalul online al companiei. Decontarea directă – prezentată în material ca o formă simplificată de „CASCO” – este, în mod obișnuit, o clauză plătită suplimentar, cu un preț pe piață „între 200 și 300 de lei”, în funcție de companie. Aceasta permite șoferului păgubit să își recupereze dauna prin propriul asigurător RCA, fără să mai aștepte procedurile de reparație derulate pe polița vinovatului. Ce include RCA Plus și cât costă suplimentar Pe lângă componenta de decontare directă, pachetul RCA Plus include și asistență rutieră. Deși comunicarea inițială nu a indicat un cost separat, Anytime a precizat pentru Economica faptul că asistența rutieră costă 99 de lei , sumă adăugată la prima RCA. Asistența rutieră de 99 de lei acoperă, între altele: depanare la locul incidentului; tractare către cel mai apropiat service autorizat, în limita a 100 km ; transport pentru pasageri către service, domiciliu, hotel sau altă destinație; depozitarea temporară a autovehiculului pentru maximum trei zile (în funcție de situație); sprijin pentru continuarea călătoriei sau întoarcerea la domiciliu dacă reparația nu se poate face în aceeași zi; cazare la hotel pentru maximum trei nopți ; repatrierea pasagerilor și/sau a autovehiculului, în anumite condiții. De ce contează distribuția: produsul nu e încă pe platformele brokerilor Un punct operațional important este că RCA Plus nu este încă disponibil pe platformele brokerilor , deși, conform articolului, 95% din vânzările de RCA din România sunt intermediate . Reprezentanții Anytime spun că produsul este, în prezent, disponibil pe website-ul companiei și că sunt în discuții cu brokerii pentru distribuție și pentru stabilirea unui calendar de lansare, în funcție de integrarea tehnică necesară. „În prezent, RCA Plus este disponibil pe website-ul Anytime. Totodată, suntem în discuții cu partenerii brokeri pentru distribuirea produsului și prin intermediul platformelor acestora. […] Obiectivul nostru este să extindem disponibilitatea RCA Plus și în alte canale de distribuție, în funcție de procesele de integrare și de dezvoltarea tehnică necesară.” Achiziția RCA Plus se face integral online, de la generarea ofertei până la emiterea instant și livrarea poliței prin e-mail. Context: cine este Anytime Anytime este brandul de asigurări digitale al Interamerican, membru al grupului olandez Achmea . Potrivit informațiilor din articol, Interamerican are o cotă de piață de peste 45% în Grecia și în Cipru, iar brandul Anytime este poziționat pe simplificarea experienței de asigurare și reducerea birocrației. [...]
Despăgubirile pentru furtuni și inundații au trecut de 139 milioane lei în cinci ani , un cost care apasă tot mai vizibil pe piața asigurărilor și pe bugetele gospodăriilor, pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme, potrivit Economica . În 2025, firmele de asigurări au ajuns să plătească, în medie, 21 de dosare de daună pe zi ca urmare a furtunilor și inundațiilor. În total, în ultimii cinci ani, despăgubirile achitate pentru pagubele produse de furtuni locuințelor și bunurilor asigurate au depășit 139 de milioane de lei. Conform datelor citate, peste 24.000 de familii au fost sprijinite financiar pentru refacerea locuințelor calamitate și înlocuirea bunurilor deteriorate. Presiune financiară în creștere, pe fondul riscurilor climatice Mesajul industriei este că frecvența și intensitatea fenomenelor meteo extreme cresc, iar efectele se traduc rapid în daune materiale semnificative, inclusiv într-un interval scurt de timp. Alexandru Ciuncan , președinte și director general al UNSAR, leagă direct această evoluție de nevoia de protecție financiară prin asigurare: „Fenomenele meteo extreme sunt tot mai frecvente și mai intense, iar efectele acestora se resimt direct în viața oamenilor. Furtunile, ploile torențiale sau vijeliile pot provoca daune importante locuințelor într-un timp foarte scurt. Asigurarea locuinței reprezintă una dintre cele mai eficiente soluții de protecție financiară, oferind sprijin concret atunci când apar astfel de situații neprevăzute.” În aceeași notă, Alina Bărbulescu, coordonator Secțiuni Asigurări Generale în cadrul UNSAR, susține că asigurarea facultativă a locuinței poate face diferența pentru „familii și comunități mai reziliente”: „Nevoia existenței unei asigurări este mai mult decât evidentă. Pentru familii și comunități mai reziliente, asigurarea facultativă pentru locuințe este o soluție care va face mereu diferența.” Context: rolul UNSAR și dimensiunea pieței UNSAR (Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România) , înființată în 1994, reprezintă 22 de companii care cumulează peste 90% din piața locală de asigurări. Organizația afirmă că asigurătorii din România plătesc despăgubiri de 7,5 milioane de euro în fiecare zi calendaristică (aprox. 37,5 milioane lei), la nivelul întregii piețe. În acest context, datele privind daunele provocate de furtuni și inundații indică o expunere în creștere la riscuri climatice, cu implicații directe atât pentru costurile din industrie, cât și pentru nevoia de acoperire a locuințelor și bunurilor în fața unor evenimente tot mai frecvente. [...]
