Știri
Știri din categoria Asigurări

Amenințarea unor controale mai stricte și a amenzilor de până la 500 de lei a împins rapid în sus vânzările de polițe PAD, asigurarea obligatorie a locuinței, pe fondul unui proiect de act normativ care ar urma să implice direct Poliția și IGSU în verificări, potrivit Libertatea.
Miza economică este dublă: pe de o parte, crește gradul de conformare la o obligație legală ignorată în practică ani la rând; pe de altă parte, se vede imediat un efect în piața de asigurări, prin accelerarea emiterii de polițe de către PAID România (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor).
Libertatea relatează, citând Profit.ro, că proiectul discutat prevede controale mai stricte privind asigurarea obligatorie a locuințelor și amenzi de până la 500 de lei pentru proprietarii neasigurați. În acest context, proiectul ar urma să permită Poliției Române și Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) să verifice direct dacă proprietarii au încheiat polița PAD, prin acces la baza de date a PAID.
Efectul s-a văzut imediat în cerere. Cosmin Tudor, director general adjunct al PAID România, a declarat:
„După ce a apărut în spațiul public informația, am primit sute de telefoane în call center și vânzările au crescut puternic. Am avut în luna aprilie două-trei zile la rând cu vânzări de 20.000 de polițe”.
Potrivit aceluiași oficial, în luna martie a fost atins un grad de cuprindere în asigurare de peste 25%, cu un portofoliu de aproximativ 2,4 milioane de polițe active.
PAD este polița obligatorie pentru locuințe și acoperă riscuri precum cutremure, inundații și alunecări de teren, conform legislației în vigoare.
Legea prevede amenzi între 100 și 500 de lei pentru lipsa asigurării, însă aplicarea sancțiunilor a fost până acum limitată. Motivul indicat în material este că verificarea și amendarea reveneau primarilor și persoanelor desemnate de aceștia, iar în realitate „niciun cetățean nu a fost amendat în ultimii 15 ani”, din considerente electorale.
Noul proiect ar schimba mecanismul de control, prin implicarea Poliției și a IGSU și accesul la baza de date a PAID, ceea ce ar putea crește semnificativ conformarea.
PAID România a raportat rezultate financiare în creștere în 2025, cu un profit net de peste 64 de milioane de lei și o reducere a daunelor plătite, pe fondul unui număr mai mare de polițe active, potrivit informațiilor din articol.
În același timp, peste 7 milioane de români riscă să fie amendați pentru lipsa asigurării obligatorii la locuință, mai notează Libertatea.
Recomandate

Un proiect de lege ar muta aplicarea amenzilor pentru lipsa asigurării obligatorii a locuinței (PAD) către Poliția Română și IGSU , o schimbare care ar putea crește semnificativ gradul de cuprindere și ar reduce presiunea potențială pe bugetul statului în cazul unui dezastru major, potrivit Economica . În prezent, sancționarea pentru lipsa PAD revine structurilor locale, prin Poliția Locală, însă amenzile sunt rare, inclusiv din motive de oportunitate politică și din lipsa unei atribuții operaționale alocate unei structuri dedicate. Deși, conform legii, autoritățile locale au acces la baza de date a Padrom (fost PAID) și ar putea identifica relativ ușor clădirile neasigurate, aplicarea sancțiunilor a rămas mai degrabă excepția. De ce contează: de la obligație „pe hârtie” la control efectiv Inițiatorii proiectului invocă faptul că autoritățile locale „aproape deloc” nu au aplicat amenzi, ceea ce a afectat gradul de asigurare (România fiind „de departe pe ultimul loc în UE”, conform materialului). Într-un scenariu de eveniment major, consecința ar fi o presiune directă asupra bugetului statului, care ar ajunge să acopere din daune în locul asigurătorilor. Economica dă și exemple punctuale care sugerează că simpla implicare a autorităților poate schimba rapid comportamentul proprietarilor: la Brașov, după notificări trimise celor fără asigurare, procentul locuințelor asigurate a urcat la peste 50%; la Corbeanca (Ilfov), după aplicarea de amenzi, cuprinderea a depășit 75%, comuna ajungând pe primul loc la nivel național. Ce prevede proiectul: Poliția și IGSU, cu acces la datele PAD Conform proiectului descris, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor ar urma să fie realizate de: personal împuternicit din cadrul Poliției Române; personal desemnat din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), în limitele competențelor stabilite prin lege. Pentru verificarea existenței poliței, PAID ar urma să pună la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, prin mijloace electronice, informații privind existența polițelor PAD. Accesul la aceste informații ar urma să se facă prin sisteme informatice securizate, pe baza unui protocol între Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și PAID, iar procedura de acces și utilizare ar urma să fie stabilită prin ordin comun al ministrului de Interne și al președintelui ASF. Cât costă PAD și care sunt sancțiunile Amenda pentru lipsa PAD este, în prezent, între 100 de lei și 500 de lei. Polița obligatorie costă: 130 de lei pentru locuințele din materiale moderne; 50 de lei pentru locuințele din chirpici. PAD este emisă exclusiv de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (Padrom, fost PAID) și acoperă doar riscurile de cutremur, inundație catastrofală și alunecare de teren, pentru casa principală (nu și dependințe sau bunuri). Suma asigurată este de maximum 100.000 de lei pentru locuințele de tip A și 50.000 de lei pentru cele de tip B. Pentru acoperire până la valoarea de piață a locuinței și pentru riscuri suplimentare (de exemplu incendiu sau furtună), proprietarii au nevoie de o asigurare facultativă, al cărei cost este indicat în material la circa 0,1–0,2% din valoarea asigurată. Ce urmează Materialul descrie prevederile ca parte a unui proiect de lege; nu sunt oferite detalii despre calendarul de adoptare sau despre momentul de la care noile atribuții ar intra efectiv în vigoare. Dacă proiectul va fi adoptat în forma prezentată, schimbarea-cheie pentru proprietari ar fi trecerea de la un regim de sancționare rar aplicat la unul cu capacitate operațională mai mare, prin implicarea Poliției și a IGSU. [...]

Romgaz își reduce costurile de asigurare auto la 4,19 milioane lei (fără TVA), după licitație, și își întărește protecția la riscul tot mai frecvent al accidentelor cu vehicule fără RCA , potrivit Profit . Contractul, împărțit în două loturi (RCA și CASCO), fusese estimat inițial la 6,7 milioane lei (fără TVA). Romgaz cere explicit ca polița CASCO să acopere despăgubiri inclusiv în situațiile în care vinovatul nu are asigurare de răspundere civilă auto (RCA), în țară sau în afara țării, pe fondul creșterii numărului de accidente cu mașini neasigurate, problemă semnalată anterior de aceeași publicație. Cine asigură parcul auto și la ce preț În urma licitației, loturile au fost adjudecate astfel: RCA – Groupama : 1,29 milioane lei (fără TVA), față de o valoare estimată inițial la 3 milioane lei (fără TVA). Contract atribuit la 13 august. CASCO – Omniasig VIG : 2,89 milioane lei (fără TVA), față de o valoare estimată inițial la 3,7 milioane lei (fără TVA). Contract atribuit la 25 august. Valoarea cumulată a celor două loturi este de 4,19 milioane lei (fără TVA) . La procedură au existat trei oferte: Groupama, Omniasig și Allianz-Țiriac Asigurări. Ce schimbă Romgaz în acoperire: decontare directă la RCA și despăgubiri extinse la CASCO Pentru RCA, compania a cerut includerea clauzei de decontare directă (mecanism prin care păgubitul își recuperează dauna de la propriul asigurător, care apoi recuperează banii de la asigurătorul celui vinovat). Totodată, pentru vehiculele și utilajele care ies din patrimoniul companiei, Romgaz solicită returnarea primei aferente perioadei neconsumate . La CASCO, cerințele includ atât daune „clasice” (ciocniri, incendiu, fenomene meteo, vandalism, avarii cauzate de starea drumului, acțiunea animalelor), cât și pagube indirecte (transportul vehiculului avariat, cheltuieli de limitare a pagubelor, daune apărute în timpul măsurilor de salvare). Un punct distinct este acoperirea daunelor când vinovatul nu are RCA sau asigurare facultativă. Polița ar urma să acopere și riscuri de furt (total/parțial, inclusiv prin efracție sau tâlhărie) și anumite bunuri/dotări, în condițiile prevăzute în documentație, inclusiv cheltuieli pentru eliberarea unor noi acte în caz de furt. Condiție de participare care a exclus asigurători străini Romgaz a impus ca, pentru lotul RCA, să poată participa doar un asigurător autorizat de ASF care are rețea teritorială în fiecare județ , condiție care a exclus asigurători străini ce vând RCA în România prin „pașaport european” (drept de stabilire), precum Axeria Iard, Hellas Direct și Interamerican (Anytime), autorizați și supravegheați de autoritățile din țările de origine. Despăgubiri pentru persoane și bagaje (în euro) Documentația licitației prevede și acoperiri pentru persoanele și bagajele aflate în vehicul la momentul daunei: invalidități permanente: 10.000 euro/pers (aprox. 50.000 lei) deces: 10.000 euro/pers (aprox. 50.000 lei) indemnizație spitalizare: 300 euro/pers/zi (aprox. 1.500 lei/zi) avarie bagaje/persoană: 500 euro (aprox. 2.500 lei) cheltuieli transport persoane până la locul de înhumare: 200 euro (aprox. 1.000 lei) Pentru conversia în lei, Romgaz indică utilizarea cursului BNR de la data depunerii ofertei. [...]

Despăgubirile pentru locuințe au urcat la 209 milioane lei în 2025, iar creșterea este trasă aproape integral de polițele facultative , care au ajuns să acopere peste 94% din total, potrivit datelor prezentate de Economedia , pe baza informațiilor UNSAR (cu date ASF). În 2025, companiile de asigurări au plătit 209 milioane de lei pentru refacerea locuințelor asigurate, cu 14% peste nivelul din 2024, când despăgubirile au fost de 183 milioane lei. Polițele facultative domină plățile și cresc mai repede decât piața Cea mai mare parte a despăgubirilor – peste 94%, respectiv 197 milioane lei – a fost achitată în baza asigurărilor facultative pentru locuințe. Segmentul a crescut cu 20% față de anul anterior, potrivit informațiilor citate. Asigurările facultative oferă o protecție mai extinsă decât polița obligatorie PAD, acoperind o gamă mai largă de riscuri, inclusiv incendii, inundații și alte evenimente neprevăzute. Cerere în creștere: mai multe locuințe asigurate facultativ Pe partea de cerere, UNSAR indică o creștere a interesului pentru protejarea locuințelor: numărul locuințelor asigurate facultativ a urcat cu 7% în 2025 față de anul precedent. Președintele și directorul general al UNSAR, Alexandru Ciuncan, pune evoluția în legătură cu frecvența mai ridicată a riscurilor, de la fenomene meteo extreme la incendii, iar Alina Bărbulescu (UNSAR) arată că „în spatele acestor despăgubiri sunt zeci de mii de familii” care și-au refăcut locuințele după evenimente neprevăzute. Context: cum se leagă polița facultativă de PAD În România, asigurările facultative se pot încheia pentru locuințele care sunt deja protejate printr-o poliță obligatorie PAD. Polițele facultative pot acoperi, pe lângă dezastre naturale, și riscuri precum incendii, explozii, furtuni, căderi de corpuri, inundații provocate de avarii ale instalațiilor (apă-canal, climatizare, termoficare), defecțiuni ale centralei termice sau daune ale bunurilor electronice/electrocasnice. [...]

Lipsa RCA la trotinetele vizate de lege aduce amenzi de 1.000–2.000 lei , iar după modificarea legislativă din decembrie 2025 s-au încheiat doar 2.500 de polițe pentru astfel de vehicule, toate pe persoane fizice, potrivit Economica . Miza este una de reglementare și conformare: obligația nu se aplică tuturor trotinetelor, dar sancțiunile sunt similare celor din zona auto. Când devine obligatorie polița RCA pentru trotinetă Conform Legii 132/2007 (RCA), trebuie să aibă asigurare RCA orice mijloc de transport pe uscat cu propulsie proprie (electric sau cu motor termic), care nu se deplasează pe șine, doar dacă îndeplinește una dintre condițiile: are o viteză maximă constructivă mai mare de 25 km/h; sau are o masă proprie mai mare de 25 kg și o viteză maximă constructivă mai mare de 14 km/h. Pentru cei care intră sub incidența acestor criterii, conducerea fără RCA poate fi sancționată cu amenzi între 1.000 și 2.000 de lei , arată publicația. Câte polițe s-au încheiat și ce se întâmplă cu trotinetele de închiriat Din decembrie 2025, de când legea a fost modificată pentru a include obligativitatea de asigurare și pentru trotinete și biciclete cu motor, s-au încheiat 2.500 de asigurări RCA , toate pentru persoane fizice, potrivit datelor consultate de Economica. În același timp, operatorii mari de trotinete închiriabile (Bolt, Uber și alții) nu au cumpărat astfel de asigurări, însă articolul precizează că „nu era cazul” : trotinetele lor nu depășesc 25 kg și sunt setate la maximum 25 km/h, deci nu intră în condițiile care declanșează obligația RCA. Publicația mai notează că, până acum, niciuna dintre trotinetele asigurate nu a provocat daune , astfel că nu există dosare de daună pe acest segment. Context de risc: accidente și o propunere de schimbare a regulilor Economica îl citează pe fostul pilot Titi Aur , care afirmă că în ultimul an au fost 1.500 de accidente provocate de trotinete , dintre care 9 cu morți , și propune ca RCA să fie legat de șofer, nu de vehicul. „Să se facă RCA pe CNP pentru cel care conduce trotineta. La început să fie simbolic, dar, dacă faci accident, să crească exponențial și atunci când primești RCA să completezi un formular cu regulile de circulație de bază.” În prezent, arată articolul, prețurile RCA sunt stabilite în principal în funcție de puterea motorului și vârsta șoferului, la care se adaugă sistemul bonus-malus al mașinii (cu reduceri sau majorări în funcție de istoricul de daune), plus alți factori precum zona de utilizare. [...]

Transgaz pune în joc până la 34,05 milioane lei pentru asigurări voluntare de sănătate , într-o achiziție multianuală care va acoperi anual între 3.900 și 4.200 de angajați, potrivit Economica . Miza economică este dublă: dimensiunea bugetului și modul în care compania își structurează costurile de beneficii într-un acord-cadru pe patru ani. Cum este construită achiziția și ce volum acoperă Compania intenționează să încheie un acord-cadru cu un singur operator economic, urmând ca ulterior să atribuie patru contracte subsecvente, câte unul în fiecare an. Pachetul de asigurare este gândit pentru a oferi acces la servicii medicale suplimentare pentru angajați. Procedura de atribuire este licitație deschisă , iar criteriul este „cel mai bun raport calitate-preț”. Componenta financiară are o pondere de 80% în evaluare. Ce contează în evaluarea ofertelor: acoperiri medicale punctate Pe lângă preț, ofertele vor fi punctate și în funcție de elemente de acoperire și servicii, inclusiv: acoperirea tratamentelor pentru vicii de refracție prin chirurgie refractivă; extinderea rețelei de furnizori medicali și stomatologici; servicii suplimentare pentru diagnostic și tratament în zona oncologică și pentru boli grave. Calendar și finanțare Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 17 august 2026, ora 15:00. Achiziția nu este asociată unui proiect finanțat din fonduri europene, finanțarea urmând să fie asigurată din surse proprii. Transgaz este operatorul tehnic al Sistemului Național de Transport al gazelor naturale, asigurând transportul intern și internațional, dispecerizarea, precum și activități de cercetare și proiectare în domeniu. [...]

CNAS spune că decontările către farmacii sunt „la zi”, dar are nevoie de 827 milioane lei pentru a închide aprilie , în condițiile în care România a fost trimisă la CJUE pe tema întârzierilor la plată, potrivit Mediafax . Miza pentru piață este una operațională și de cash-flow: ritmul de decontare rămâne dependent de mecanisme bugetare și de alocări de la Finanțe, chiar dacă instituția susține că a eliminat restanțele „istorice”. Ce plăți spune CNAS că a făcut și ce urmează până la final de iulie CNAS afirmă că, la 8 iulie 2026, plățile pentru medicamente sunt „la zi”, cu decontările aferente consumului din luna martie achitate integral. Până la sfârșitul lunii iulie ar urma să fie achitat consumul lunii aprilie. Instituția mai precizează că dispune deja de fonduri pentru a acoperi aproximativ 63% din consumul lunii aprilie, iar pentru diferență indică o sumă de aproximativ 827 milioane lei, pentru care a făcut demersuri la Ministerul Finanțelor astfel încât banii să fie puși la dispoziție până la finalul lunii. De ce ajunge România la CJUE și ce susține CNAS despre cauză Potrivit CNAS, procedura europeană are la bază o sesizare formulată în aprilie 2024 de un grup de farmacii, care au reclamat întârzieri la plata medicamentelor înregistrate în perioada anterioară. Instituția susține că procedura vizează „o situație istorică” și nu reflectă situația actuală a plăților. „Procedura vizează o situație istorică și nu reflectă situația actuală a plăților”, informează CNAS. Blocajul invocat: constrângeri administrative din Legea bugetului CNAS afirmă că, în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, România „a reușit să elimine întârzierile istorice” și să efectueze plățile în termenul legal. Instituția mai spune că situația actuală nu ar fi determinată de lipsa fondurilor sau de insuficiența prevederilor bugetare, ci de „constrângerile administrative generate de aplicarea Legii bugetului de stat”. În acest context, CNAS anunță că a cerut Ministerului Finanțelor exceptarea bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) de la acest mecanism, argumentând că serviciile medicale și medicamentele sunt deja furnizate pacienților și au termene legale clare de plată. [...]