Știri
Știri din categoria Apărare
Europarlamentari din mai multe grupuri politice cer accelerarea unei uniuni europene a apărării, cu achiziții comune care ar putea economisi până la 100 de miliarde de euro pe an, pe fondul temerilor că dependența exclusivă de SUA pentru securitatea continentului devine un risc strategic, potrivit The Economist.
Inițiativa vine sub forma unei alianțe interpartizane în Parlamentul European, care solicită „înființarea rapidă” a unei uniuni de apărare europeană. În declarația grupului, eurodeputații avertizează că „a te baza exclusiv pe Statele Unite pentru a proteja Europa este un joc de noroc periculos”.
Dincolo de mesajul politic, accentul cade pe consecințe operaționale și economice: europarlamentarii cer structuri care să permită statelor europene să acționeze „chiar și fără NATO” în situații de urgență. Printre elementele menționate se numără:
În plan financiar, grupul susține că achizițiile comune de echipamente de apărare ar putea genera economii „până la o sută de miliarde de euro anual” (aprox. 500 de miliarde de lei), prin reducerea fragmentării și a suprapunerilor între programele naționale.
Potrivit declarației citate, guvernele UE spun că vor să își consolideze capacitățile militare, însă „le lipsește o hotărâre reală”, iar interesele naționale pe termen scurt continuă să blocheze progrese în achizițiile de apărare.
Mesajul sugerează că problema nu este doar nivelul cheltuielilor, ci și modul în care sunt cheltuiți banii: fără coordonare, costurile rămân ridicate, iar interoperabilitatea (capacitatea armatelor de a lucra împreună) avansează lent.
Declarația nu include descurajarea nucleară, însă europarlamentarul german Lukas Sieper spune că grupul va aborda ulterior tema. El afirmă că armele nucleare ar trebui abolite la nivel mondial, dar că, atât timp cât există „națiuni puternice cu intenții răuvoitoare” care le dețin, „este mai bine să le avem noi înșine”, iar în acest caz „mai bine UE decât un singur stat membru”.
Contextul politic al apelului este Ziua Europei, care marchează Declarația Schuman din 9 mai 1950, considerată punct de plecare al integrării europene.
Recomandate
Fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen cere o „coaliție de voință” europeană cu criterii stricte, inclusiv pragul de 5% din PIB pentru apărare , pe fondul îndoielilor legate de garanțiile de securitate ale SUA și al riscului de „dezintegrare” a alianței, potrivit Digi24 , care citează un interviu acordat publicației POLITICO. Rasmussen susține că semnalele venite dinspre președintele american Donald Trump au alimentat incertitudinea privind angajamentul față de Articolul 5 (clauza de apărare colectivă), iar concluzia pentru europeni ar fi nevoia de a-și construi capacitatea de apărare „pe propriile forțe”. În acest context, el propune formalizarea unei alianțe europene capabile să organizeze apărarea continentului independent. Un nou „club” de apărare, cu reguli de acces și excludere Fostul șef al NATO propune o structură separată, descrisă ca o „coaliție de voință” oficializată, argumentând că nici Uniunea Europeană, nici NATO „nu sunt în prezent potrivite” pentru consolidarea unui pilon european în interiorul alianței. În viziunea sa, Europa ar avea nevoie de planuri noi, capacități militare noi și de accelerarea producției de arme și muniție. Condițiile de participare ar urma să fie restrictive, inclusiv: eligibilitate pentru statele NATO care ating obiectivul de 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare; angajament la o garanție de securitate „similară Articolului 5”; reguli care să împiedice blocarea operațiunilor militare de către state individuale; un mecanism de excludere pentru membrii care nu respectă condițiile. NATO rămâne „piatra de temelie”, dar europenii ar trebui să acopere apărarea convențională Deși avertizează asupra „dezintegrării” NATO, Rasmussen afirmă că alianța ar continua să joace un rol central, iar „garanția supremă” ar rămâne umbrela nucleară americană. În schimb, apărarea convențională ar trebui, în opinia sa, să fie asigurată de europeni. În același timp, el cere integrarea Ucrainei în viitorul cadru european de securitate, ca membru cu drepturi depline al noii alianțe propuse, invocând ritmul rapid în care Ucraina dezvoltă arme și muniție și rolul ei de „bastion” împotriva Rusiei. Sprijin politic: discuții în curs, fără angajamente ferme Rasmussen spune că a discutat ideea la Berlin cu lideri politici, dar că nu a obținut încă un sprijin ferm. El ar saluta ca inițiativa să fie preluată de cancelarul german Friedrich Merz, împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și premierul italian Giorgia Meloni. În interviul citat, Rasmussen descrie schimbarea de poziție drept „foarte dureroasă”, având în vedere istoricul său pro-transatlantic, și afirmă că Europa trebuie să-și reducă dependența de „oamenii puternici” ai lumii, menționându-i pe Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping. Totodată, el spune că modelul în care europenii s-au bazat pe energie ieftină din Rusia, bunuri ieftine din China și „securitate ieftină” din SUA „nu mai funcționează”. [...]
Donald Trump a deschis ușa unei repoziționări a trupelor SUA din Germania spre Polonia , o mișcare care ar schimba echilibrul operațional al prezenței americane în Europa și ar întări flancul estic al NATO , potrivit G4Media . Președintele SUA a spus, într-un schimb de replici cu reporterii, că mutarea unor trupe retrase din Germania în Polonia „este posibilă” și că „ar putea să o facă”, invocând inclusiv relația sa bună cu președintele polonez Karol Nawrocki, pe care afirmă că l-a susținut la alegerile de anul trecut. Trump a adăugat că Varșoviei „i-ar plăcea” o astfel de decizie. Ce declanșează discuția: retragerea anunțată din Germania Contextul imediat este decizia Pentagonului, anunțată săptămâna trecută, de a retrage 5.000 de soldați din Germania. Trump a afirmat ulterior că reducerea va fi „mult mai mare”, fără să ofere în materialul citat un nou ordin de mărime. Retragerea este programată să aibă loc anul viitor și, potrivit informațiilor preluate de G4Media , a surprins Berlinul, aliații NATO și Kievul, în condițiile în care Ucraina se apără de invazia Rusiei începută în 2022, cu sprijin european și al Alianței. De ce contează: întărirea flancului estic și presiune pe arhitectura de securitate O eventuală repoziționare din Germania în Polonia ar consolida o țară aflată la granița cu Ucraina și Belarus și în vecinătatea enclavei ruse Kaliningrad, notează agenția spaniolă de presă EFE, citată în material. În acest stadiu, informația rămâne la nivel de posibilitate exprimată de președintele SUA, fără un calendar sau detalii despre amploarea și structura forțelor care ar putea fi mutate. [...]
Fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen cere o „coaliție a celor dispuși” în Europa, cu criterii stricte de participare și o garanție de securitate de tip Articolul 5, pe fondul îndoielilor privind angajamentul SUA , potrivit Antena 3 . Mesajul are un impact direct de reglementare și guvernanță: ar muta centrul de greutate al deciziilor militare către un grup restrâns de state, cu reguli care să limiteze blocajele interne. Rasmussen spune că „asistăm acum la dezintegrarea NATO” și leagă această evoluție de incertitudinile create de Donald Trump în jurul Articolului 5 (clauza de apărare colectivă). În opinia sa, europenii „trebuie să ne menținem pe propriile picioare” și să fie capabili să apere continentul fără a depinde de Washington pentru apărarea convențională. Ce ar însemna noul bloc: reguli mai dure și mai puține veto-uri Propunerea vizează formalizarea unei „coaliții a celor dispuși”, descrisă ca un grup de țări europene „pregătite și capabile” să organizeze apărarea continentului independent. Rasmussen susține că, în forma actuală, nici Uniunea Europeană, nici NATO „nu sunt potrivite” pentru consolidarea unui pilon european, motiv pentru care ar fi nevoie de „noi planuri de apărare și noi capacități militare”. Un element central este schimbarea de arhitectură decizională: el cere mecanisme care să împiedice statele individuale să poată bloca operațiunile militare și, în plus, un mecanism de excludere a membrilor care nu respectă condițiile. Criteriile de intrare: prag de 5% și garanții similare Articolului 5 Rasmussen afirmă că participarea ar trebui limitată la state care îndeplinesc criterii stricte, inclusiv: atingerea obiectivului de cinci procente din cheltuielile pentru apărare; angajarea la o garanție de securitate „similară Articolului 5”; reguli care să prevină blocarea operațiunilor militare de către un singur stat; un mecanism de excludere pentru cei care nu mai respectă condițiile. În paralel, el cere intensificarea producției de arme și muniții, ca parte a consolidării capacităților europene. NATO rămâne „piatra de temelie”, dar Europa ar trebui să-și asigure apărarea convențională Deși avertizează asupra „dezintegrării” alianței, Rasmussen spune că NATO va continua să joace un rol central și numește „umbrela nucleară americană” drept „garanția supremă de securitate”. Diferența, în viziunea sa, este că apărarea convențională ar trebui să poată fi asigurată de europeni. Totodată, el cere integrarea Ucrainei într-un viitor cadru european de securitate, ca membru cu drepturi depline al noii alianțe propuse, invocând ritmul în care Ucraina dezvoltă arme și muniții și rolul de „bastion împotriva Rusiei”. Rasmussen, aflat la Berlin pentru discuții cu lideri politici, spune că a discutat ideea, dar că nu are încă un sprijin ferm. El ar „saluta” ca inițiativa să fie preluată de cancelarul german Friedrich Merz împreună cu Emmanuel Macron, Keir Starmer și Giorgia Meloni. [...]
Germania își extinde infrastructura de recrutare voluntară prin deschiderea a 24 de centre de evaluare a candidaților pentru serviciul militar, primul urmând să devină operațional mai târziu în acest an, potrivit Agerpres . Măsura vine în contextul aplicării unei noi legi menite să crească numărul de recrutări pe bază de voluntariat. Din mijlocul anului 2027, tinerii ar urma să fie evaluați în aceste centre din punct de vedere fizic, mental și intelectual, pentru a stabili dacă sunt apți pentru efectuarea serviciului militar. Unde vor fi deschise centrele Planul prevede înființarea centrelor în două tipuri de locații: 16 centre în locații militare existente : Kassel, Wiesbaden, Bonn, Dresden, Hamburg, Kiel, Koblenz, Leipzig, Magdeburg, Neubrandenburg, Nuremberg, Oldenburg, Potsdam, Saarlouis, Schwerin și Ulm. 8 centre suplimentare : Bielefeld, Braunschweig, Dortmund, Jena, Kempten, Offenburg, Regensburg și Würzburg. Două dintre centre sunt planificate în Kassel (centrul țării) și Wiesbaden (est), conform informațiilor transmise. De ce contează: implementarea noii legi și țintele NATO Germania a reintrodus anul trecut un program de recrutare voluntară, cu obiectivul de a crește efectivele, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și al noilor obiective stabilite în cadrul NATO. Ca parte a acestui demers, de la începutul acestui an, bărbații în vârstă de 18 ani trebuie să completeze un chestionar care evaluează pregătirea lor pentru efectuarea serviciului militar. [...]
Ucraina își mută tot mai mult capacitatea de luptă către drone și sisteme fără pilot, pe fondul unei crize de efective care face infanteria clasică aproape nefuncțională , potrivit Focus . Din perspectiva operațională, tehnologia nu mai este doar un „multiplicator de forță”, ci ajunge să înlocuiască direct prezența umană pe segmente întregi de front. Schimbarea este descrisă de fostul ofițer britanic de infanterie Ben Obese-Jecty într-o analiză din Telegraph: frontul este saturat de senzori și aparate de zbor, iar mișcarea în teren deschis devine dificilă fără a fi detectată și atacată. În consecință, manevrele în grup, standard timp de decenii, sunt înlocuite de echipe mici sau chiar de militari izolați, iar „soldatul pe jos” nu mai poate rezista fără sprijin tehnic. Un operator poate face munca unui pluton În unități ucrainene, un singur operator poate controla simultan mai multe drone mici, comutând între ele de pe o tabletă pentru recunoaștere și lovire de ținte, relatează Military Times. Este o schimbare de structură: sarcini care cereau anterior o grupă întreagă sunt comprimate într-un post de operare și câteva platforme ieftine, consumabile. Presiunea pe resursa umană rămâne, însă, determinantă. Potrivit aceleiași surse, multe brigăzi ucrainene ar opera la 50–60% din efectivele planificate, iar unele unități de pe linia frontului ar coborî la circa 30%. În anumite sectoare, „maximum 12 luptători” ar ține între 5 și 10 kilometri de front. În acest context, un pilot polonez de drone din Brigada 28, citat de Military Times, rezumă brutal tranziția: „Infanteria este moartă.” Un alt militar, responsabil de evacuare medicală și sprijin, descrie reorganizarea unității: „Batalionul nostru este un batalion de sisteme fără pilot. Asta înseamnă: nu avem infanterie.” Indicatorii invocați: dronele preiau majoritatea loviturilor Military Times, citând surse ucrainene, indică o creștere accelerată a ponderii sistemelor fără pilot în lovituri și distrugeri: în 2024, 69% dintre atacurile asupra trupelor ruse ar fi fost realizate cu sisteme fără pilot; 75% dintre loviturile asupra vehiculelor și echipamentelor ar fi fost, de asemenea, atribuite acestor sisteme; până la finalul lui 2025, dronele ar fi fost responsabile pentru peste 80% din toate țintele distruse; 819.737 „lovituri” ar fi fost documentate video în acel an. Focus notează, în paralel, că atacurile cu drone ale Rusiei continuă să producă pagube mari în Ucraina și în 2026, semn că avantajul tehnologic este contestat permanent, nu „câștigat” definitiv. Reacția SUA: dronele schimbă doctrina, dar nu elimină complet pilotul Efectul de demonstrație al războiului este urmărit și de armata americană. La competiția „ Best Drone Warfighter Competition ” din februarie 2026 (Huntsville, Alabama), general-maiorul Clair A. Gill , șeful U.S. Army Aviation Center of Excellence, a spus pentru Military Times: „Aplicarea tehnologiei dronelor este limitată doar de creativitatea ta.” Gill vorbește despre un „schimb complet” în ultimii 5–10 ani: sistemele mici și ieftine s-au răspândit atât de mult încât aviația devine „un utilizator dintre mulți”, într-un spațiu aerian în care „toată lumea” va opera aparate într-o formă sau alta. Totuși, el trasează o limită: pentru anumite misiuni, aparatele cu pilot rămân necesare. În formularea sa: „La final ai nevoie de aeronave cu pilot pentru a duce o grupă de asalt la o țintă.” Ce contează operațional Mesajul central al materialului este că Ucraina nu doar „folosește drone”, ci își adaptează modul de luptă la o realitate în care efectivele sunt insuficiente, iar câmpul de luptă este supravegheat aproape continuu. În această ecuație, dronele și sistemele robotizate devin un substitut de prezență, iar întrebarea se mută spre cât de mult poate fi automatizată „lanțul de lovire” (identificare–decizie–angajare), fără a scoate omul din decizia finală — un punct pe care Obese-Jecty îl consideră critic, potrivit Telegraph. [...]
Marea Britanie își prepoziționează distrugătorul HMS Dragon pentru o posibilă misiune de securizare a strâmtorii Ormuz , un coridor esențial pentru transportul global de petrol și gaze, potrivit Digi24 . Mișcarea are miză operațională directă: nava ar urma să poată intra rapid într-o coaliție multinațională, dacă și când misiunea va fi lansată. Ministerul Apărării de la Londra a transmis că „pre-poziționarea” HMS Dragon face parte dintr-o planificare menită să asigure că Regatul Unit este pregătit, într-o coaliție condusă în comun de Regatul Unit și Franța, să securizeze strâmtoarea „atunci când condițiile o vor permite”. Informația este atribuită de Digi24 agenției Agerpres, care citează AFP și dpa. De ce contează: Ormuz, rută critică pentru energie Strâmtoarea Ormuz este descrisă în material drept o rută vitală pentru transportul global de petrol și gaz. În acest context, pregătirea unei misiuni dedicate protejării navigației indică o preocupare pentru continuitatea fluxurilor energetice și pentru reducerea riscurilor la adresa transportului maritim într-o zonă sensibilă. Ce se schimbă pentru HMS Dragon și care e contextul imediat Pentru a fi disponibilă rapid, nava este mutată din Mediterana Orientală, unde apăra bazele militare britanice din Cipru. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării britanic a precizat că această repoziționare ar permite distrugătorului să contribuie la misiunea de apărare a strâmtorii Ormuz imediat după lansarea ei. În regiune este în vigoare o încetare a focului, însă situația rămâne volatilă: materialul menționează că vineri forțele americane au atacat două petroliere iraniene care ar fi încercat să spargă blocada impusă de președintele SUA, Donald Trump. Ce urmează Misiunea este prezentată ca una „propusă” de premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron și ar urma să implice o coaliție de țări interesate să asigure libertatea navigației în strâmtoarea Ormuz. Momentul lansării nu este precizat; Londra condiționează explicit activarea de „condițiile” din teren. [...]
