Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina susține că poate produce anual milioane de drone FPV, un salt care ridică miza industrială a războiului și mută accentul de pe importuri pe capacitatea internă de a livra rapid echipamente consumabile pe front, potrivit Kyiv Post, care citează declarațiile președintelui Volodîmîr Zelenski.
Zelenski a spus, într-un discurs cu ocazia Zilei Armurierului Ucrainean, că industria de apărare a țării a ajuns la o scară de producție care include nu doar drone FPV (drone controlate de la distanță cu imagine „din cockpit”), ci și rachete cu rază lungă, interceptoare, obuze și sisteme robotice deja folosite în luptă. „Capacitățile industriei de apărare a Ucrainei înseamnă milioane de drone FPV pe an”, a afirmat el.
În aceeași intervenție, Zelenski a susținut că Ucraina dispune acum de capabilități de lovire în adâncime și de sisteme cu rază lungă care „nu mai sunt experimentale”. El a enumerat mai multe programe – Flamingo, Ruta, Peklo, Neptune, Palyanytsia, Vilha – descriindu-le drept o „forță reală” aflată deja în operare.
Totodată, a indicat că dronele ucrainene au atins o rază de 1.750 km de la graniță și a adăugat că această capacitate va crește, fără a oferi un calendar sau detalii despre volumele efective livrate către unități.
Un alt element operațional invocat de Zelenski este utilizarea sistemelor terestre fără pilot. El a afirmat că, „pentru prima dată în istoria acestui război”, o poziție inamică ar fi fost capturată exclusiv cu platforme fără pilot și drone, fără implicarea infanteriei și fără pierderi de partea ucraineană.
Președintele ucrainean a mai spus că sistemele terestre fără pilot – inclusiv Ratel, Termit, Ardal, Borsuk, Zmiy, Protector și Volia – au executat peste 22.000 de misiuni în doar trei luni, susținând că acestea au înlocuit soldații în zonele cele mai periculoase.
Zelenski a mai declarat că sisteme ucrainene de interceptare sunt deja operaționale în Orientul Mijlociu și în state din Golf, în cadrul unei cooperări mai largi pe apărare aeriană. El a menționat Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, afirmând că expertiza ucraineană ar ajuta la detectarea și contracararea dronelor de tip Shahed la scară mare, printr-un set complet de instrumente (radar, război electronic, comunicații între componentele apărării aeriene și interceptare).
Publicația nu oferă detalii tehnice sau contractuale despre aceste sisteme și nici despre amploarea implementării, astfel că afirmațiile rămân la nivel de declarație politică.
Mesajul central este că Ucraina încearcă să transforme producția de drone FPV și extinderea portofoliului de armament într-un avantaj industrial și operațional: capacitatea de a produce „milioane” anual ar însemna, în practică, o presiune mai mare și mai constantă asupra Rusiei, dar și o reducere a dependenței de livrările externe pentru o categorie de echipamente cu rată mare de consum pe front. Zelenski a spus că industria „va continua să se dezvolte” și că „inamicul o va simți”, fără a anunța ținte de producție pe termen scurt sau investiții concrete.
Recomandate
Rusia își mută apărarea antiaeriană pe acoperișurile Moscovei : imagini apărute pe rețelele sociale arată instalarea cu elicopterul a unui sistem Pantsir-SMD-E pe un bloc de 42 de etaje, într-o nouă etapă de întărire a apărării capitalei împotriva dronelor, potrivit HotNews . Măsura vine pe fondul atacurilor cu drone ucrainene care au ajuns în Moscova, inclusiv un „atac de amploare” menționat pentru 17 mai. Publicația notează că Rusia a continuat, la rândul ei, atacurile cu drone asupra Ucrainei, inclusiv asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. În România, HotNews amintește că, în noaptea de joi spre vineri, o dronă „de proveniență rusească”, conform MApN, a lovit un bloc din Galați , iar în urma exploziei de la impact două persoane au fost rănite. (Detaliile despre incident sunt prezentate într-un material separat al HotNews, legat în articolul-sursă.) Ce este Pantsir-SMD-E și de ce contează amplasarea pe clădiri Sistemul instalat la Moscova este Pantsir-SMD-E, descris ca o versiune mai nouă a sistemului rusesc de apărare antiaeriană cu rază scurtă Pantsir, proiectată special pentru contracararea dronelor și a altor ținte aeriene de mici dimensiuni. Potrivit informațiilor citate, sistemul folosește două tipuri de rachete: 95Ya6, cu o rază de interceptare raportată de până la 20 km; TKB-1055, rachete mai mici pentru interceptarea dronelor de mici dimensiuni la distanțe de până la 7 km. Context: o desfășurare accelerată în jurul capitalei The Kyiv Independent (care citează publicații ucrainene de specialitate) arată că Rusia a început să amplaseze sisteme Pantsir pe acoperișuri în Moscova încă din 2023, inclusiv deasupra sediului Ministerului rus al Apărării, după ce dronele ucrainene au reușit să ajungă în capitală. În 2025, Rusia ar fi desfășurat peste 40 de sisteme suplimentare Pantsir-S1 în jurul Moscovei; potrivit estimărilor publicației ucrainene Militarnyi, numărul total de astfel de sisteme instalate ar depăși 100. [...]
SUA cer aliaților asiatici să urce bugetele de apărare la 3,5% din PIB și avertizează că relația cu Washingtonul se va schimba pentru statele care „profită gratuit”, potrivit Agerpres , care relatează declarațiile secretarului american al apărării, Pete Hegseth , la Dialogul Shangri-La din Singapore. În intervenția sa, Hegseth a spus că există motive „legitime de alarmă” în fața „amplorii istorice” a întăririi militare a Chinei, dar a insistat că Washingtonul nu urmărește o „confruntare inutilă” și că vizează un „echilibru stabil” în Asia-Pacific, „în care niciun stat, inclusiv China, nu își poate impune hegemonia” și nu poate amenința securitatea sau prosperitatea SUA și a aliaților. Presiune pe bugete și condiționarea sprijinului Mesajul central către partenerii din regiune a fost creșterea contribuției financiare la apărarea colectivă. Hegseth a salutat în mod special Coreea de Sud, Japonia, Australia și Filipine și a avertizat că statele care nu se mobilizează vor vedea „o schimbare clară” în modul în care SUA „fac afaceri”. „Acele zile au trecut. Aliații care refuză să se mobilizeze și să își asume partea lor pentru apărarea noastră colectivă se vor confrunta cu o schimbare clară în modul nostru de a face afaceri.” Potrivit lui Hegseth, așteptarea Washingtonului este ca aliații și partenerii asiatici să își majoreze cheltuielile militare la 3,5% din PIB. Taiwan: poziția oficială, neschimbată; decizia privind vânzările de arme, la Trump Reuniunea are loc la două săptămâni după vizita lui Donald Trump în China, despre care președintele american a spus că a dus la acorduri comerciale „fantastice” și în contextul în care a sugerat că vânzările de arme către Taiwan ar putea fi folosite ca pârghie de presiune asupra Beijingului. Hegseth a afirmat că nu a intervenit „nicio schimbare” în poziția Washingtonului privind Taiwanul, dar a precizat că „orice decizie” despre viitoare vânzări de arme către Taiwan îi va aparține președintelui Trump. Context regional: delegație americană amplă, prezență redusă a Chinei În Singapore, șeful Pentagonului conduce o delegație americană „impozantă”, în timp ce China a trimis, pentru al doilea an consecutiv, doar o echipă de experți militari și cercetători. Absența ministrului apărării, Dong Jun, este interpretată de analiști ca un semn al creșterii puterii Chinei, care nu ar mai considera necesară trimiterea unor oficiali de cel mai înalt rang. În marja forumului, Hegseth urmează să se întâlnească și cu omologii săi britanic și australian, în cadrul parteneriatului de securitate AUKUS , pe care China îl consideră o tentativă de contracarare a dezvoltării sale economice și militare. [...]
Un contact militar rar SUA–Cuba la Guantanamo sugerează o gestionare pragmatică a riscului de escaladare în contextul în care administrația Trump își intensifică presiunea asupra Havanei, potrivit Reuters . Generalul american Francis Donovan, comandantul U.S. Southern Command (structura care coordonează forțele SUA în America Latină), s-a întâlnit vineri cu oficiali militari cubanezi la perimetrul bazei navale americane de la Guantanamo Bay , Cuba. Discuția a vizat „chestiuni de securitate operațională” la limita perimetrului, iar delegația cubaneză a inclus, între alții, pe generalul Roberto Legrá Sotolongo, prim-adjunct al ministrului-șef al Statului Major General, conform mesajului publicat de Southern Command pe X. În paralel, Donovan a făcut o evaluare a securității perimetrului bazei și a discutat cu oficialii de la Guantanamo despre protecția forței, siguranța militarilor și a familiilor acestora, precum și despre nivelul de pregătire operațională, a mai transmis comandamentul. De ce contează întâlnirea: canal de comunicare într-un moment de tensiune Reuters notează că vizita este prima de acest fel „în memoria recentă” pentru un șef al Southern Command și vine pe fondul unor îngrijorări tot mai mari în Cuba privind posibilitatea unui atac militar american asupra insulei conduse de un regim comunist. La rândul lor, forțele armate cubaneze au anunțat pe Facebook că întâlnirea a avut loc „de comun acord”, că a fost evaluată pozitiv și că cele două părți au convenit să mențină comunicarea între comenzi. În termeni practici, un astfel de canal poate reduce riscul de incidente la perimetrul unei baze sensibile, într-un climat politic deteriorat. Context: presiune americană în creștere și avertismente de la Havana Întâlnirea are loc după o vizită rară la Havana, la începutul lunii mai, a directorului CIA, John Ratcliffe, potrivit Reuters. În același timp, președintele Donald Trump a indicat în repetate rânduri Cuba ca obiectiv de politică externă în al doilea mandat și a sugerat că atenția sa s-ar putea muta asupra insulei după încheierea războiului cu Iranul. Administrația Trump a „crescut treptat presiunea” asupra Cubei, iar Reuters menționează câteva repere recente: pe 20 mai, SUA l-au acuzat formal pe fostul președinte cubanez Raul Castro de patru capete de acuzare pentru omor, legate de doborârea din 1996 a unor aeronave civile operate de exilați din Miami; un raid al armatei americane din 3 ianuarie pentru capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, la Caracas, urmat de transportarea acestuia la New York pentru a răspunde acuzațiilor de trafic de droguri (Maduro a pledat nevinovat). Reuters descrie episodul drept un exemplu al rolului mai asertiv al Washingtonului în regiune. În acest context, ministrul cubanez de externe Bruno Rodriguez a avertizat că orice acțiune militară ar duce la o „baie de sânge”, cu mii de morți cubanezi și americani, potrivit Reuters. Tot Reuters mai relatează că Trump a impus efectiv o „blocadă de combustibil” prin amenințarea cu tarife a țărilor care aprovizionează Cuba, ceea ce a alimentat pene de curent prelungite și a lovit suplimentar economia deja fragilă a insulei. Experți citați de agenție spun că instabilitatea din Cuba poate alimenta o criză migraționistă. Ce urmează Din informațiile disponibile, întâlnirea de la Guantanamo nu indică o schimbare de politică, ci mai degrabă o măsură de management operațional al riscurilor la perimetru, într-un moment în care retorica și acțiunile Washingtonului cresc presiunea asupra Havanei. Rămâne de văzut dacă menținerea comunicării între comenzi se va traduce în noi contacte militare sau va rămâne limitată la securizarea zonei din jurul bazei. [...]
Confirmarea NATO că drona de la Galați a fost rusească ridică presiunea pe măsurile de apărare anti-dronă ale României , după ce un aparat a ajuns pe teritoriul național și a lovit un bloc de locuințe, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), Martin O’Donnell, a declarat că drona prăbușită la Galați, în timpul unui atac aerian al Rusiei asupra Ucrainei, este de origine rusească, informație transmisă de Reuters. Ministerul Apărării Naționale a precizat, la rândul său, că drona este de tip Geran-2 și are proveniență rusească. Context: Moscova contestă originea și avertizează asupra „dronelor rătăcite” În același timp, președintele rus Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării originea rusească a dronei și a cerut ca Rusia să investigheze epava, notează Reuters, citată de Agerpres. Putin a invocat și cazuri recente în care drone ucrainene ar fi pătruns în spațiul aerian al Finlandei, Poloniei și al statelor baltice. Tot pe acest fond, Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, i-a avertizat pe liderii europeni că „drone rătăcite” vor continua să ajungă în țările lor, despre care a afirmat că sunt implicate direct în războiul cu Rusia. De ce contează: incidentul trece de la „posibil” la „confirmat” în evaluarea riscului Pentru România, confirmarea NATO și poziția MApN mută discuția din zona suspiciunilor în zona faptelor asumate public: un aparat de proveniență rusească a ajuns pe teritoriul național și a produs victime ușor rănite, în contextul războiului din proximitate. În lipsa altor detalii tehnice în informațiile publicate, rămâne de urmărit ce măsuri operaționale și de protecție vor fi accelerate după acest incident și cum va evolua schimbul de mesaje diplomatice cu Rusia, în condițiile în care Moscova contestă concluzia privind originea dronei. [...]
România cere NATO dislocarea temporară de capabilități anti-dronă până la livrările din 2027–2028 , după incidentul de la Galați, unde o dronă militară s-a prăbușit pe un bloc, a declarat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, potrivit Agerpres . Ministrul a spus că MApN a transmis către NATO o listă „concretă” de capabilități necesare Armatei Române pentru a lupta eficient împotriva dronelor, iar pe 6 februarie 2026 comandantul SACEUR (Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa) ar fi aprobat lista. În urma aprobării, „s-a emis un ordin la nivel NATO” pentru ca produsele cerute să intre în capabilitățile flancului estic, cu prezență pe teritoriul național, însă până acum „țările membre” nu s-au oferit cu echipamentele aprobate, potrivit declarațiilor lui Miruță. Decizia CSAT : MApN și MAE cer punerea în practică a solicitării Miruță a mai afirmat că, în ședința CSAT de vineri, s-a decis ca Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe să solicite partenerilor din NATO ca cererea trimisă pe 6 februarie să fie pusă în practică „și la nivel de capabilități”. În același context, ministrul a indicat că România a comandat deja produse pentru Armata Română, dar termenul de livrare este 2027–2028. Până atunci, România solicită „un transfer, o dislocare de capabilități” pe teritoriul național, ca soluție de acoperire a intervalului până la intrarea în dotare a echipamentelor comandate. Contextul operațional: drona prăbușită la Galați Potrivit informațiilor prezentate, o dronă militară de proveniență rusească s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc de locuințe din Galați, distrugând un apartament de la etajul 10 și rănind două persoane. Separat, într-o declarație citată de Agerpres dintr-un material conex, Miruță a susținut că Armata Română „nu a primit suficiente capabilități” dedicate luptei împotriva dronelor și că, în cazul incidentului, avioanele de vânătoare au evaluat că angajarea dronei cu rachetă ar fi putut genera pagube mai mari în zona locuită. Tot el a afirmat că drona ar fi parcurs patru minute în spațiul aerian românesc și că a fost detectată de un radar nou adăugat în zonă în ultimele săptămâni, dar că nu au existat suficiente dispozitive pentru a o angaja în condiții de siguranță. Ce urmează Din declarațiile ministrului reiese că următorul pas este demersul comun MApN–MAE către partenerii NATO pentru dislocarea efectivă a capabilităților aprobate la nivel aliat, ca măsură temporară până la livrările estimate pentru 2027–2028. În acest stadiu, nu sunt menționate în mod public tipurile exacte de echipamente sau un calendar de implementare. [...]
România accelerează achizițiile antidrone după incidentul din Galați , pe fondul limitărilor actuale de interceptare în zone urbane, potrivit Biziday . Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că Armata Română va semna „opt proiecte” pentru „cele mai avansate capabilități antidrone disponibile în acest moment în lume”, după ce o dronă rusească a lovit acoperișul unui bloc din Galați. Președintele Nicușor Dan a declarat, din fața blocului avariat, că din primele estimări ale criminaliștilor drona ar fi avut „cel puțin 30 de kilograme” de „explozibil clasic”, în timp ce poliția prelevează mostre pentru a stabili tipul de încărcătură. În timpul declarațiilor, un grup de cetățeni l-a huiduit. De ce nu a fost doborâtă drona: fereastră scurtă și risc în oraș Ministrul Apărării a susținut că incidentul nu indică un „eșec” al Armatei Române, argumentând că drona a evoluat în spațiul aerian românesc timp de patru minute, iar avioanele „nu au avut scenariu să o angajeze fără riscuri în Galați”. Miruță a adăugat că, deși a fost adus în zonă „un radar nou” care a detectat drona, nu au existat suficiente dispozitive pentru a o angaja în condițiile de la fața locului. În același context, președintele a explicat că solicitările de capabilități antidrone implică constrângeri tehnice, inclusiv riscul ca interceptarea să producă pagube la sol și necesitatea de a evita situații în care s-ar trage din România către teritoriul ucrainean. Traiectoria: lovită deasupra Ucrainei și deviată spre România, potrivit președintelui Nicușor Dan a afirmat că drona care a ajuns la Galați ar fi fost deviată după ce a fost lovită în zbor deasupra Ucrainei, „aparent de apărarea antiaeriană ucraineană”. Potrivit președintelui, ar fi fost vorba despre un grup de 43 de drone venite „dinspre est”, dintre care o parte au fost doborâte pe teritoriul ucrainean, iar una ar fi fost lovită deasupra orașului Reni, ceea ce i-ar fi modificat traiectoria. Întrebat dacă a fost o modificare aleatorie sau intenționată, președintele a spus că a fost lovită „kinetic”. Ce urmează: discuții la NATO și cooperare cu Ucraina pentru producția de drone Miruță a declarat că, în februarie, România a trimis la NATO o solicitare privind capabilitățile necesare pentru lupta cu dronele în zona Dobrogei și că, în discuțiile din prezent, s-a luat decizia de a discuta în Consiliul Nord-Atlantic pentru ca solicitarea să fie îndeplinită, inclusiv prin livrări de capabilități din partea statelor membre. Separat, pe contul de Facebook al președintelui a fost publicat un mesaj după o convorbire telefonică cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski , în care se arată că cei doi au convenit să accelereze cooperarea România–Ucraina privind producția în comun de drone. Sprijin pentru locatari: ajutoare de urgență și revenire în apartamente, cu o excepție Guvernul a anunțat ajutoare financiare de urgență pentru persoanele ale căror locuințe au fost afectate de prăbușirea dronei: 10.000 de lei pentru fiecare familie sau persoană singură, dacă locuința a fost afectată în proporție mai mică de 25%; 25.000 de lei pentru fiecare familie sau persoană singură, dacă locuința a fost afectată în proporție mai mare de 25%. Președintele a mai spus că locatarii pot reveni în apartamente, cu excepția apartamentului afectat, unde este necesar un proiect de reparații, estimat la „câteva săptămâni”. [...]
