Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina spune că are nevoie urgentă de interceptori Patriot pentru a contracara principala amenințare aeriană rămasă asupra Kievului – rachetele balistice rusești – în condițiile în care Moscova vorbește despre intensificarea loviturilor asupra capitalei, potrivit Adevărul.
Consilierul ministrului Apărării din Ucraina, Serghei Beskrestnov („Flash”), afirmă că Ucraina va răspunde „simetric” dacă Rusia își intensifică atacurile asupra Kievului și a infrastructurii critice. El a comentat amenințările recente ale Moscovei privind noi lovituri asupra capitalei ucrainene.
„Avem o singură problemă majoră — rachetele balistice. Ucraina are nevoie urgentă de interceptori pentru sistemele Patriot”
Beskrestnov spune că Rusia va continua atacurile aeriene, însă susține că situația privind dronele kamikaze de tip „Shahed” este „semnificativ mai bună” decât anul trecut, pe fondul creșterii eficienței de interceptare prin grupuri mobile și sisteme de apărare dezvoltate de Ucraina.
În schimb, rachetele balistice rămân vulnerabilitatea majoră, iar Ucraina depinde de partenerii occidentali pentru aprovizionarea cu muniție antiaeriană, inclusiv interceptori pentru sistemele Patriot.
Potrivit estimărilor serviciilor de informații ucrainene citate în material, Rusia ar produce aproximativ 60 de rachete balistice pe lună, deși aceste rezerve „nu sunt nelimitate”.
Oficialul ucrainean a vorbit și despre noile drone rusești din seriile „Gheran-3”, „Gheran-4” și „Gheran-5”, pe care Moscova ar încerca să le transforme în aparate reactive, mai rapide și mai greu de interceptat.
Conform afirmațiilor sale, „Gheran-4” ar putea avea o rază de acțiune de până la 800 de kilometri și viteze de aproximativ 500 km/h, iar „Gheran-5” ar funcționa într-un format apropiat de o „dronă-rachetă”. Beskrestnov susține că Ucraina dezvoltă sisteme de interceptare adaptate acestor amenințări și că noile modele ar fi fost deja doborâte.
Declarațiile vin după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-a transmis secretarului de stat american Marco Rubio că Rusia ar urma să înceapă „lovituri sistematice și consecvente” asupra unor obiective din Kiev.
În paralel, Moscova ar fi recomandat statelor străine să își evacueze personalul diplomatic din capitala Ucrainei, alimentând temerile privind o posibilă escaladare a atacurilor asupra orașului.
Recomandate
Premierul Poloniei Donald Tusk avertizează că Rusia ar putea escalada războiul din Ucraina prin provocări la adresa NATO, iar următoarele șase luni ar putea deveni decisive pentru securitatea Europei , potrivit Focus . Tusk a transmis mesajul pe platforma X, după o discuție cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. El a susținut că „escaladarea din partea Rusiei” este în curs și a avertizat că nu pot fi excluse „provocări” ale Moscovei față de unul dintre statele membre ale Alianței. De ce contează: fereastra de risc pentru NATO și securitatea regională Miza declarațiilor este una de securitate și planificare operațională: Tusk indică un orizont scurt – șase luni – în care riscul de incident sau testare a reacției NATO ar putea crește, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor dintre Rusia și Occident. Context: speculații după o vizită a șefului CIA la Moscova În același timp, o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe , a alimentat speculații la nivel internațional. Potrivit unor relatări din presa americană, Ratcliffe ar fi avertizat Rusia împotriva unui atac asupra unui stat NATO. Kremlinul a negat aceste informații și a acuzat Occidentul. Poziția Poloniei: sprijin pentru Ucraina și accelerarea înarmării Polonia este prezentată ca unul dintre cei mai importanți susținători politici și militari ai Ucrainei. În paralel, Varșovia se consideră direct amenințată de Moscova și „se înarmează masiv”, pe fondul percepției de risc în creștere la granița estică a NATO. [...]
Republica Moldova își monitorizează spațiul aerian după survoluri neautorizate ale unor drone, pe fondul atacurilor Rusiei asupra Ucrainei , potrivit Biziday . Ministerul moldovean al Apărării spune că, în noaptea de 27 august, au fost identificate cinci drone care au intrat din Ucraina în spațiul aerian al țării, iar Ministerul de Externe condamnă incidentul și anunță și descoperirea unei a șasea drone prăbușite lângă Chișinău, a cărei origine nu este, deocamdată, cunoscută. Ministerul Apărării precizează că prima dronă a fost detectată la 03:56, în apropiere de localitatea ucraineană Beleaevka (regiunea Odesa), și ar fi rămas în spațiul aerian al Republicii Moldova aproximativ un minut. A doua dronă a intrat la 03:59 prin apropierea localității Căplani și a dispărut de pe sistemele de monitorizare la 04:10, în proximitatea localității Carahasani (raionul Ștefan Vodă). A treia dronă ar fi traversat frontiera la 04:09 pe direcția Palanca – Crocmaz – Olănești – Purcari – Rășcăeți, iar la 04:24 a dispărut de pe radare în apropierea localității Pervomaisk, în sectorul transnistrean, aproape de frontieră. A patra dronă a intrat la 04:16 pe direcția Palanca și a revenit la scurt timp în Ucraina. Totodată, ministerul menționează un survol în zona punctului de trecere Săiți (Republica Moldova) – Lesnoe (Ucraina): o dronă a traversat ambele teritorii, apoi la 06:02 s-a deplasat spre Lesnoie, părăsind spațiul aerian al Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău leagă aceste survoluri de atacurile aeriene ale Federației Ruse asupra Ucrainei și spun că monitorizarea spațiului aerian continuă. Ministerul Afacerilor Externe condamnă „cu fermitate” încălcarea spațiului aerian și anunță separat un incident privind o dronă prăbușită în apropierea capitalei, pe traseul Chișinău–Basarabeasca, fără ca originea acesteia să fie clarificată. Incidentele au loc chiar de Ziua Independenței Republicii Moldova, când sunt programate vizite la Chișinău, inclusiv ale lui Nicușor Dan și Volodimir Zelenski . Conform agendei președintelui României, Nicușor Dan ar urma să ajungă în capitală în jurul orei 14:00, iar până atunci are programate vizite la Cahul. [...]
Finlanda intră în producția de drone pentru Ucraina și piața europeană , prin acorduri semnate între companii de apărare ucrainene și finlandeze, într-un demers care mută o parte din capacitățile industriale în afara razei loviturilor rusești și deschide perspectiva unor livrări și exporturi mai stabile. Informațiile apar în Kyiv Post , care citează anunțul făcut de președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski pe 23 august, după o întâlnire la Kiev cu președintele Finlandei, Alexander Stubb , axată pe cooperarea din industria de apărare. Acordurile vizează dezvoltarea și fabricarea de drone în Finlanda pentru a acoperi atât nevoile armatei ucrainene, cât și cererea din Europa. Zelenski a prezentat parteneriatul ca o combinație între experiența de luptă acumulată de Ucraina și tehnologiile finlandeze. Ce include pachetul de cooperare Potrivit președintelui ucrainean, documentele semnate acoperă trei direcții operaționale: producție comună de vehicule aeriene fără pilot (drone); extinderea capabilităților pentru sisteme maritime fără echipaj; înființarea unei societăți mixte pentru producția de complexe robotice terestre (platforme fără echipaj pentru operațiuni la sol). Zelenski a legat momentul semnării de Ziua Drapelului Național al Ucrainei și de ajunul Zilei Independenței, mulțumind Finlandei pentru sprijinul acordat de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei. „Drone Deal”, un format pentru producție și export pe termen lung Acordurile cu Finlanda se înscriu într-un efort diplomatic mai amplu al Kievului de a obține pacte de cooperare pe termen lung în industria de apărare, sub ceea ce Ucraina numește formatul „Drone Deal”. Publicația amintește că, pe 7 iulie, la summitul NATO de la Ankara, Ucraina a semnat acorduri similare cu Estonia și Țările de Jos. În același context, Zelenski a descris aceste înțelegeri drept acorduri „depline”, care ar include producție comună de drone, dezvoltare tehnologică și exporturi sistematice de armament. De ce contează: reducerea riscului operațional și creșterea capacității industriale Miza principală a inițiativei, așa cum este descrisă în articol, este scalarea producției internaționale de echipamente fără echipaj, folosind expertiza ucraineană testată în luptă și, în același timp, diminuarea riscului ca fabricile din Ucraina să fie lovite de atacuri rusești, prin relocarea unor proiecte comune în state aliate. Materialul nu oferă detalii despre volume de producție, investiții, termene de livrare sau companiile implicate, astfel că impactul cantitativ și calendarul rămân, deocamdată, neprecizate. [...]
Ministerul Apărării nu are indicii că trupele SUA ar urma să plece din România , iar o eventuală reducere a prezenței americane ar diminua capacitatea de descurajare, a declarat ministrul interimar Radu Miruță, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre repoziționarea unor capabilități ale Statelor Unite în Europa și pune accent pe impactul operațional al prezenței militare americane în România. Miruță a spus, la Digi24, că „nu există în acest moment, la nivelul Ministerului Apărării, niciun indiciu” privind o retragere a trupelor americane. În același context, el a invocat un cadru mai larg, descris drept „NATO 3.0”, în care România ar fi „asumată încă de la început”, în condițiile în care SUA își „regândesc” unele capabilități la nivel european. Ce înseamnă pentru postura de descurajare Ministrul interimar a legat direct prezența militarilor americani de capacitatea României de a descuraja amenințări la adresa securității. „Orice militar american care pleacă din România micşorează capacitatea României de a descuraja”, a afirmat Radu Miruță. Tot el a menționat că, în urmă cu câteva luni, au venit „până la 400 de militari în plus”, în urma unei decizii a CSAT , indicând o creștere recentă a efectivelor, nu o reducere. Context: accent pe efortul propriu și producția internă Miruță a susținut că, în cadrul NATO, statele membre trebuie să demonstreze că fac „tot ceea ce pot” înainte de a cere sprijinul aliaților. În acest sens, a afirmat că România investește „un procent mare din PIB” pentru apărare, „cel asumat”, și a invocat programul SAFE , prin care ar fi fost „reînviate” cinci fabrici, ca argument că România contribuie și la creșterea capacității de producție. Informațiile prezentate sunt declarații ale ministrului interimar; nu sunt oferite în material detalii suplimentare despre calendar, negocieri sau decizii formale privind postura militară a SUA în România. [...]
Suedia își extinde prezența militară în Finlanda, cu avioane de luptă Gripen și nave de război, într-o mișcare menită să întărească supravegherea și descurajarea pe flancul estic al NATO , după ce Helsinki a cerut sprijin, potrivit Focus . Miza este una operațională: patrule în „zone deosebit de sensibile” la granița cu Rusia, pe fondul unor incidente aeriene repetate în regiune. Trimiterea de unități militare are ca obiectiv consolidarea supravegherii comune la frontiera estică a Finlandei. În teren ar urma să opereze avioane Gripen și nave militare, pentru a sprijini securizarea teritoriului finlandez, conform informațiilor din material. Ce a declanșat decizia: solicitarea Finlandei și incidente aeriene Postul public suedez SVT relatează că decizia a fost luată după un ajutor cerut de la Helsinki. Finlanda ar reacționa la mai multe incidente care au agravat situația de securitate în zona de graniță, inclusiv „amenințări aeriene” repetate în cursul anului, care au dus la închiderea unor aeroporturi. Ce include operațiunea și ce ar putea urma Potrivit publicației economice Dagens industri , cooperarea mai strânsă vizează „supravegherea și protecția integrității teritoriale”. În toamnă, ar putea fi relocate în Finlanda și unități terestre anti-dronă, însă acest pas nu este confirmat și rămâne, deocamdată, deschis. Mesajul politic și coordonarea cu NATO Ministrul suedez al apărării, Pål Jonson , a încadrat măsura în politica de securitate comună a celor două state și în logica descurajării în regiunea Mării Baltice și pe flancul estic al NATO. „Ca aliați, Suedia și Finlanda au o viziune comună asupra importanței unei descurajări și apărări puternice în regiunea Mării Baltice și pe flancul estic al NATO.” De partea finlandeză, ministrul apărării Antti Häkkänen a spus că cooperarea aeriană și navală este deja un element stabil al relației bilaterale și că extinderea către supravegherea teritorială este un pas firesc. „Este firesc să dezvoltăm acest lucru acum prin cooperare în supravegherea teritorială și în protecția integrității teritoriale.” Operațiunea este descrisă ca fiind strâns coordonată cu NATO, iar guvernele celor două țări o prezintă atât ca sprijin pentru Finlanda, cât și ca o contribuție la securitatea întregii regiuni a Mării Baltice. [...]
Turcia, Arabia Saudită și Pakistan pun pe masă proiecte comune în industria de apărare , la prima reuniune de lucru după semnarea unui pact de apărare colectivă care tratează un atac asupra uneia dintre țări ca un atac asupra tuturor, potrivit HotNews . Întâlnirea are loc luni, la Istanbul, și vine la câteva săptămâni după „ Înțelegerea de Apărare Comună de la Mecca ”, semnată pe 7 august. Acordul reunește trei aliați suniți ai Statelor Unite, pe fondul războiului din Golf și al atacurilor iraniene cu rachete asupra țărilor exportatoare de petrol din regiune. Ce urmăresc cele trei state: interoperabilitate și producție comună La reuniune participă miniștrii de Externe și ai Apărării, precum și șefii de stat-major ai Turciei, Arabiei Saudite și Pakistanului. Pe agendă sunt „chestiuni de securitate internațională”, iar discuțiile vizează, conform informațiilor citate: sporirea capacităților de apărare; o interoperabilitate mai mare între forțele armate (adică posibilitatea de a opera împreună, cu proceduri și echipamente compatibile); intensificarea cooperării în industria de apărare, inclusiv prin proiecte și producție comună de armament. Miza economică este directă: o astfel de cooperare poate muta o parte din cheltuielile de înzestrare către programe industriale comune, cu efecte asupra comenzilor, transferului de tehnologie și capacităților de producție din cele trei țări. O clauză de tip „articolul 5” și posibilă extindere Acordul este descris ca un mecanism de „descurajare colectivă” și include o clauză similară articolului 5 din Tratatul NATO: un atac armat asupra oricăreia dintre cele trei țări semnatare este tratat ca un atac asupra tuturor. Turcia a transmis că pactul este deschis extinderii, Egiptul fiind menționat ca potențial candidat, și că inițiativa nu urmărește să înlocuiască alianțele existente. În context, HotNews amintește că Turcia are a doua armată ca mărime din NATO, iar Pakistanul este o putere nucleară, în timp ce Arabia Saudită este unul dintre marii exportatori de petrol. Context regional: presiune militară și financiară asupra Iranului Reuniunea este anunțată pe fondul îngrijorărilor legate de acțiunile militare ale Israelului și ale Iranului șiit, în condițiile în care Statele Unite încearcă să limiteze tulburările regionale care au provocat o criză energetică globală. Tot în acest context, liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a cerut țărilor musulmane să se unească împotriva Statelor Unite și a Israelului, într-un mesaj transmis duminică, la șase luni de la începutul războiului din Orientul Mijlociu. Potrivit articolului, Iranul a vizat state aliate ale Washingtonului din regiune, iar relațiile Teheranului cu mai multe capitale s-au deteriorat. În perioada următoare, indicatorul practic pentru relevanța pactului va fi dacă discuțiile de la Istanbul se traduc în proiecte industriale concrete și în pași măsurabili de interoperabilitate, nu doar în coordonare politică. [...]
