Știri
Știri din categoria Apărare
Thales Belgium vizează triplarea capacității de producție între 2026 și 2028 pentru familia sa de rachete ghidate, pe fondul cererii în creștere pentru soluții anti-dronă mai ieftine, potrivit Interesting Engineering. Miza este una operațională și bugetară: armatele caută interceptări „la cost sustenabil”, după ce folosirea munițiilor scumpe împotriva dronelor ieftine a început să erodeze stocuri și să apese pe cheltuielile de apărare.
Noua rachetă prezentată, LGR275 Proxy, este o rachetă de 70 mm ghidată cu laser, proiectată special pentru interceptarea dronelor mici (sisteme aeriene fără pilot). Thales susține că a dezvoltat-o pentru a „restabili echilibrul” dintre costul țintei și costul interceptării, într-un context în care dronele sunt ieftine, ușor de produs și de desfășurat.
Elementul central al LGR275 Proxy este un senzor de proximitate, gândit să crească eficiența împotriva țintelor aeriene rapide. În loc să se bazeze exclusiv pe lovirea directă, senzorul ar urma să declanșeze racheta „în momentul optim”, pentru a crește probabilitatea de neutralizare. Thales a asociat acest senzor cu un focos „de nivel militar”, optimizat pentru amenințări aeriene de dimensiuni mici.
Racheta este descrisă ca fiind utilizabilă atât în misiuni sol-aer, cât și aer-aer, ceea ce ar permite integrarea într-o apărare stratificată (mai multe „inele” de apărare, cu muniții diferite în funcție de țintă), astfel încât interceptoarele mai scumpe să fie păstrate pentru amenințări mai complexe.
Publicația notează că dronele din clasele 1 și 2 au devenit o amenințare persistentă pe câmpul de luptă: sunt folosite pentru recunoaștere, pentru dirijarea focului de artilerie și pentru transportul de încărcături explozive. În conflictele recente, atacurile cu drone pot suprasolicita rapid apărările tradiționale și pot consuma stocurile de interceptori.
În acest context, Thales poziționează LGR275 Proxy ca o opțiune mai economică pentru interceptare, menită să reducă „mismatch-ul” dintre muniția scumpă și țintele ieftine, care poate deveni nesustenabil în operațiuni prelungite.
Thales Belgium spune că intenționează să-și consolideze amprenta industrială pentru a susține clienți internaționali care cer livrări mai rapide și lanțuri de aprovizionare mai robuste. Creșterea capacității ar urma să susțină și cererea globală pentru capabilități anti-dronă.
LGR275 Proxy este prezentată și ca o piesă pentru SkyDefender, arhitectura integrată de apărare aeriană și antirachetă a Thales. Ideea este adăugarea unui „strat” de interceptare cu cost mai redus, pentru o protecție mai sustenabilă în fața amenințărilor aeriene în evoluție.
Directorul de țară pentru Belgia și Luxemburg, Alain Quevrin, a declarat că racheta a fost dezvoltată pentru a ajuta statele să-și crească nivelul de pregătire în fața extinderii amenințării dronelor și că majorarea producției ar urma să răspundă cerințelor operaționale ale forțelor armate.
Recomandate
Ucraina a început să folosească operațional o nouă dronă interceptor pentru a doborî dronele rusești Shahed cu motor cu reacție, într-un efort de a reduce presiunea asupra apărării antiaeriene clasice, potrivit Kyiv Post . Anunțul a fost făcut de președintele Volodîmîr Zelenski după un raport operațional prezentat de șeful interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) , Oleksandr Poklad. Zelenski a spus că departamentul de contrainformații militare al SBU a obținut „rezultate operaționale” în interceptarea dronelor rusești de mare viteză și că noul interceptor „a fost creat și deja aplicat cu succes”, fără a oferi detalii tehnice sau un bilanț al interceptărilor. De ce contează: răspuns mai ieftin la o amenințare mai rapidă Miza este una operațională și de cost: planificatorii ucraineni tratează dronele interceptoare ca o contramăsură „rentabilă” menită să degreveze sistemele de apărare antiaeriană de la sol, într-un context în care Rusia a intensificat folosirea munițiilor rătăcitoare (drone kamikaze) cu propulsie cu reacție. În ultimele luni, forțele ruse au escaladat lansările de Geran-4 și Banderol cu motor turbojet, care ar zbura cu 400–600 km/h, la altitudini de câțiva kilometri. Aceste caracteristici fac mai puțin eficiente echipele mobile cu tunuri antiaeriene și interceptoarele cu elice, notează publicația. Testare pe front și extinderea producției Potrivit informațiilor prezentate, Forțele Armate ale Ucrainei testează în prezent patru modele avansate de drone interceptoare în sectoare active ale frontului, cu obiectivul de a neutraliza ținte aeriene rapide. În paralel, aproximativ 10 alți producători ucraineni fac teste de zbor și interceptare cu prototipuri, înainte de a le trimite spre „codificare” militară (procedura formală de acceptare/standardizare pentru utilizare în armată). Zelenski a indicat și o direcție de politică industrială de apărare: creșterea producției, mulțumind inginerilor și întreprinderilor din domeniu care lucrează la scalarea fabricației. Context: creșterea victimelor civile din lovituri la distanță Dezvoltarea interceptoarelor interne vine pe fondul unei creșteri a victimelor civile din bombardamente aeriene asupra orașelor aflate departe de linia frontului. Kyiv Post citează o evaluare a ONU potrivit căreia în august au fost uciși cel puțin 372 de civili și au fost răniți 2.349. În aceeași evaluare, armele cu rază lungă sunt indicate drept principala cauză a victimelor civile în august, cu 47% din totalul morților și răniților (194 uciși și 1.077 răniți). Separat, dronele tactice cu rază scurtă, în special FPV (first-person view – drone controlate „din perspectiva” camerei), ar fi reprezentat 30% din totalul victimelor civile la nivel național în august. Ce urmează: dacă testele din zonele de luptă confirmă eficiența, următorul pas este accelerarea codificării și a producției, pentru a integra interceptoarele la scară mai mare în arhitectura de apărare aeriană a Ucrainei. [...]
Ucraina are nevoie de 27 miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde lei) în următoarele două luni pentru a acoperi un gol din bugetul apărării , altfel riscă să nu poată cumpăra arme la începutul lui 2027, a avertizat președintele Volodîmîr Zelenski , potrivit Politico . Zelenski a spus că cea mai mare parte a sumei este destinată dronelor, rachetelor și aprovizionării pentru militari, iar „aproximativ o treime” — posibil „chiar puțin mai mult” — ar fi pentru drone necesare în ianuarie, februarie și martie. Miza este una operațională: dacă aceste echipamente nu sunt comandate și plătite în octombrie și noiembrie, Ucraina ar putea întâmpina „provocări serioase” în ianuarie și februarie. De ce contează: fereastra de achiziție se închide în octombrie–noiembrie Mesajul lui Zelenski indică o problemă de calendar, nu doar de volum al finanțării. Comenzile pentru drone și muniție au termene de producție și livrare, iar întârzierea plăților în toamnă poate împinge disponibilitatea echipamentelor în afara intervalului critic de la începutul anului viitor. În acest context, președintele ucrainean a spus că acoperirea deficitului a fost un subiect central în discuțiile sale cu partenerii europeni și că a cerut Comisiei Europene să grăbească a doua tranșă din împrumutul UE de 90 miliarde euro. Cum s-a ajuns la deficit și ce finanțare europeană e în joc Ucraina a anunțat pentru prima dată acest gol bugetar în august, după ce a fost nevoită să devanseze cheltuieli de apărare planificate inițial pentru a doua jumătate a anului, pe fondul întârzierii împrumutului UE de 90 miliarde euro către Kiev, întârziere pusă de Politico pe seama Ungariei. Potrivit fostului ministru al apărării, Mykhailo Fedorov, achizițiile devansate au inclus „drone cu fibră optică, drone de lovire la distanță medie, interceptori”. Deși Europa a promis deja 30 miliarde euro anul acesta în cadrul împrumutului de 90 miliarde euro, deficitul persistă, iar Zelenski a spus că a primit un răspuns „pozitiv și constructiv” în discuțiile diplomatice din această săptămână. Separat, statele membre ale UE au convenit vineri termenii pentru deblocarea a 6,6 miliarde euro din Facilitatea Europeană pentru Pace, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas. Conform declarației citate de Politico, banii sunt împărțiți astfel: 900 milioane euro pentru Misiunea de Asistență Militară a UE pentru Ucraina; 1 miliard euro pentru noi achiziții comune de echipamente; 4,7 miliarde euro pentru rambursarea statelor membre, unele indicând că își vor direcționa partea către Ucraina. [...]
NATO își întărește schimbul de informații pentru a gestiona riscul de sabotaj și atacuri hibride atribuite Rusiei , pe fondul multiplicării incidentelor în Europa și al evaluărilor care indică o creștere a amenințării în lunile următoare, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu telefonic acordat Reuters, generalul Alexus Grynkewich , Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), a spus că situația este „îngrijorătoare”, dar a îndemnat partenerii să rămână calmi, susținând că alianța are instrumentele necesare pentru a gestiona riscul. Kremlinul continuă să respingă acuzațiile privind operațiuni hibride pe teritoriul NATO și neagă că ar urmări o confruntare cu alianța. De ce contează: riscul de escaladare se mută dinspre „incidente” spre amenințări sistemice Declarațiile vin după o evaluare a serviciului de informații al apărării din Danemarca, care anticipează intensificarea atacurilor hibride ale Moscovei împotriva partenerilor occidentali ai Ucrainei, inclusiv sabotaj, atacuri cibernetice și o incursiune terestră limitată. Conform Reuters, aceeași evaluare indică un risc „scăzut, dar în creștere” ca Rusia să lanseze o lovitură militară limitată asupra unuia sau mai multor membri NATO, în special statele baltice. În paralel, lideri europeni au ridicat public nivelul de alertă. Săptămâna trecută, premierul Poloniei, Donald Tusk, a afirmat că evaluările serviciilor de informații arată că Rusia plănuiește să lovească țări care sprijină Kievul, inclusiv Polonia. În ultimele luni, incursiunile cu drone și alte acțiuni hibride „aproape s-au dublat”, iar mai multe state membre ajung să le trateze drept atacuri directe, nu incidente izolate. Exemple recente invocate și implicații pentru flancul estic Grynkewich a indicat între episoadele care au generat îngrijorare o tentativă eșuată de atac cu dronă asupra aeroportului Leipzig/Halle din Germania și un incident în care o navă rusă a tras rachete de semnalizare în direcția unui elicopter militar danez, episod pe care Moscova l-a prezentat drept prevenirea unei „provocări” daneze. În regiune, sursa menționează și: un elicopter militar rusesc Mi-8 din regiunea Kaliningrad care a intrat în spațiul aerian al Poloniei pentru aproximativ 42 de secunde; un incident de joi în care o dronă de atac rusească a intrat în România din spațiul aerian ucrainean și a căzut într-o pădure din județul Suceava ; avioanele de vânătoare NATO nu au reușit să o intercepteze, fiind a doua zi la rând în care aeronave rusești au intrat în spațiul aerian al alianței fără a fi oprite, potrivit materialului. Generalul a spus că, deși un atac rusesc limitat asupra teritoriului NATO este puțin probabil, nu poate fi exclus complet. Reorganizare în NATO și presiunea pentru o contribuție mai mare a UE În același context, Reuters notează că la comandamentul NATO din Norfolk (Virginia), responsabil de operațiuni în Arctica și nordul Europei și de protejarea liniilor de aprovizionare dintre America de Nord și Europa, urma să aibă loc o schimbare de comandă de la un viceamiral american la un general britanic. Mișcarea este prezentată ca parte a unei reorganizări mai ample, pe fondul presiunilor președintelui SUA, Donald Trump, ca Uniunea Europeană să își asume o parte mai mare din propria apărare. Grynkewich a afirmat că Washingtonul va continua să ofere capabilități „critice, dar mai limitate”, pe măsură ce UE preia o parte mai mare din povară. În plus, un ofițer din UE ar urma să conducă și Comandamentul NATO al Forțelor Întrunite din Napoli, Italia. [...]
Ucraina ar putea primi în curând un nou lot de interceptoare Patriot, într-un moment de penurie critică de muniție antiaeriană , după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat perfectarea unui acord, potrivit HotNews . Miza este operațională: rachetele Patriot sunt prezentate drept singurele capabile să intercepteze „în mod fiabil” rachete balistice rusești. Zelenski a făcut anunțul joi, la o întâlnire cu reprezentanții comunității ucrainene din Statele Unite, însă a evitat să spună cine va furniza rachetele și în ce calendar vor ajunge în Ucraina. Potrivit relatărilor citate de HotNews , liderul ucrainean a descris înțelegerea drept „foarte importantă”. „Astăzi am ajuns la un acord — nu voi spune cu cine — privind livrarea unui lot de rachete pentru sistemele Patriot.” „Este o decizie importantă, una foarte importantă. Am obținut un rezultat.” Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, acordul ar urma să ducă la livrarea „în curând” a mai multor interceptoare Patriot la Kiev, dar fără detalii esențiale pentru evaluarea impactului imediat: nu a fost indicată țara furnizoare; nu a fost comunicat numărul de rachete; nu a fost precizat termenul de livrare. Context: presiune pe stocuri înainte de iarnă Anunțul vine pe fondul unei „penurii critice” de muniție pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, în special de rachete Patriot. În timpul vizitei în SUA, Zelenski s-a adresat Adunării Generale a ONU și s-a întâlnit cu mai mulți lideri, inclusiv cu președintele american Donald Trup, discuțiile vizând nevoia urgentă de interceptoare pe măsură ce se apropie iarna. Separat, documente ale Congresului american din 15 septembrie indică faptul că Washingtonul este gata să aprobe transferul a 10 interceptoare Patriot din Germania către Ucraina, într-un pachet evaluat la 29,6 milioane de dolari (aprox. 133 milioane lei), însă nu este clar când ar ajunge transportul. În același timp, HotNews amintește că președintele Nicușor Dan a anunțat recent că și România va dona Ucrainei rachete de interceptare pentru sistemele Patriot, ca parte a unui „efort comun” al statelor NATO care dețin astfel de capabilități. Pentru moment, declarația lui Zelenski nu leagă explicit noul acord de acest demers. [...]
O alertă aeriană activată lângă Galați a declanșat procedurile de reacție ale MApN , inclusiv decolarea a două F-16 și transmiterea unui mesaj RO-ALERT , fără ca autoritățile să raporteze pătrunderi în spațiul aerian național , potrivit Agerpres . Radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat, în noaptea de joi spre vineri, o țintă aeriană la 20 de kilometri est de Galați. Ca parte a măsurilor de monitorizare, două aeronave F-16 au decolat de la Baza Aeriană Borcea. În paralel, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din estul județului Galați și nordul județului Tulcea. La ora 3:27 a fost transmis un mesaj RO-ALERT. Alerta aeriană a încetat la ora 4:14. MApN precizează că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național. [...]
NATO își intensifică schimbul de informații între statele membre, ca răspuns la valul de sabotaje și incidente asociate sau aparent asociate cu Rusia, în timp ce riscul unui atac militar limitat rămâne evaluat ca redus, potrivit Biziday . Alexus Grynkewich , general al Forțelor Aeriene ale SUA și comandant suprem al NATO în Europa, a declarat pentru Reuters că Alianța își consolidează cooperarea pe zona de informații (intelligence) în contextul „războiului hibrid” – acțiuni sub pragul unui conflict deschis, precum sabotaje, intimidări sau operațiuni clandestine. De ce contează: răspuns operațional la „războiul hibrid” Mesajul central al comandantului NATO este că, deși un atac limitat al Rusiei asupra unui aliat este „improbabil”, Alianța tratează riscul ca pe unul care nu poate fi exclus și își ajustează mecanismele de prevenție și reacție. În acest cadru, schimbul de informații devine o măsură practică de reducere a vulnerabilităților și de creștere a capacității de anticipare. Ce a declanșat intensificarea cooperării Declarațiile vin după o avertizare a serviciului danez de informații militare, care a indicat că Rusia ar putea intensifica în lunile următoare acțiunile de tip „hibrid” împotriva Occidentului. Evaluarea daneză menționează și un „risc încă scăzut, dar care are potențialul de a crește” privind un atac militar limitat împotriva uneia sau mai multor țări NATO care se învecinează cu Rusia. În ultimele săptămâni, seria de incidente invocată include: o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului german Leipzig/Halle (context în Biziday ); un incident în care o navă rusească a tras rachete de semnalizare asupra unui elicopter militar danez (context în Biziday ). „Improbabil, dar nu putem exclude” Grynkewich a spus că situația este „îngrijorătoare”, dar a transmis aliaților să rămână „calmi și încrezători” în capacitatea NATO de a gestiona riscurile. Întrebat direct despre posibilitatea unui atac rusesc limitat pe teritoriul NATO, acesta a indicat că este o evoluție puțin probabilă, însă nu poate fi eliminată complet din scenarii. Totodată, a respins ideea că președintele Vladimir Putin ar putea considera un moment oportun pentru a testa NATO pe fondul consumului ridicat de muniții de precizie al SUA în războiul cu Iranul. Context: prezența militară americană în Europa rămâne în discuție Oficialul NATO a încercat să îi liniștească pe aliați și în privința rolului SUA în Europa, afirmând că Washingtonul va continua să furnizeze „capabilități critice, dar mai limitate”, pe măsură ce europenii își asumă un rol mai important. El a precizat că nu există „un rezultat predeterminat” privind numărul de militari americani care vor rămâne în Europa sau ce capabilități ar putea fi relocate. În prezent, în Europa sunt aproximativ 80.000 de soldați americani, potrivit informațiilor citate de Reuters în materialul preluat de Biziday. [...]
