Știri
Știri din categoria Apărare
Prima fotografie aeriană cu bombardierul stealth B-21 Raider scoate la vedere opțiuni de proiectare care vizează costuri și operare mai eficiente, într-un program pe care SUA îl tratează ca investiție-cheie pentru modernizarea flotei de atac la distanță, potrivit Libertatea. Imaginea, surprinsă în timpul unei realimentări în aer, oferă indicii despre arhitectura aeronavei de generația a șasea, gândită să înlocuiască B-2 și B-1 Lancer.
Fotografia publicată de Forum Militar indică faptul că B-21 are două motoare, spre deosebire de B-2, care are patru. Conform specialiștilor citați, această alegere ar reduce greutatea și complexitatea mecanică și ar diminua consumul de combustibil, cu efect asupra autonomiei.
Publicația franceză notează și un design „discret” al intrărilor de aer și al evacuărilor, elemente care ar reduce semnătura radar și infraroșie (amprenta după care aeronava poate fi detectată de senzori).
În aceeași logică de eficientizare, cockpitul pare mai compact, într-o configurație care ar urmări integrare digitală și siguranță sporită. Potrivit Capital.fr, Northrop Grumman susține că B-21 este „cel mai eficient bombardier” creat până acum și că poate opera pe distanțe lungi cu o dependență minimă de realimentare aeriană.
B-21 păstrează forma de „aripă zburătoare” a B-2 și este proiectat să poată livra atât armament convențional, cât și nuclear, la nivel global, cu sprijinul capabilităților de realimentare în aer.
Libertatea menționează un cost estimat de peste 800 de milioane de euro per unitate (aprox. 4,0 miliarde lei), ceea ce poziționează B-21 ca investiție majoră în modernizarea flotei SUA.
Primele unități sunt programate pentru livrare în 2027, conform articolului.
La începutul lunii aprilie 2026, cercetători chinezi au susținut că aeronava ar avea două defecte legate de aerodinamică și semnătura radar; Libertatea notează că astfel de afirmații pot fi încadrate la propagandă, însă apariția imaginii poate aduce informații noi într-un domeniu atent monitorizat.
În paralel, articolul plasează programul B-21 în competiția strategică cu China, menționând și evoluțiile Beijingului în zona avioanelor de generația a șasea, pe fondul evaluărilor atribuite Pentagonului privind schimbarea echilibrului de putere în securitatea regională.
Recomandate
SUA și-au retras bombardierele de la RAF Fairford la o săptămână după arestarea a cinci bărbați suspectați că pregăteau un atac, într-un dosar pe care autoritățile britanice îl leagă posibil de Iran, potrivit Axios . Mișcarea are relevanță operațională: Fairford este una dintre puținele baze din Europa potrivite pentru bombardiere grele americane, iar retragerea flotei reduce temporar prezența acestui tip de capabilitate în Marea Britanie, pe fondul unei amenințări descrise ca „acută” la adresa activelor SUA. Ce s-a întâmplat lângă baza RAF Fairford Poliția a fost chemată la RAF Fairford (la circa 145 km vest de Londra) în dimineața zilei de duminică, 27 septembrie, după ce un fermier local a raportat trei dube albe mari parcate în apropiere și „bărbați cu glugi și măști” alergând spre un câmp. Ofițeri înarmați au intervenit în zona Whelford, la aproximativ 1,6 km de bază, au arestat cinci suspecți, au evacuat proprietăți din apropiere și au percheziționat trei vehicule. Cei cinci au fost inițial reținuți sub suspiciunea unor infracțiuni prevăzute de Legea Explozibililor, iar ulterior pentru suspiciunea de pregătire a unui act terorist. De ce contează retragerea bombardierelor SUA La o săptămână după arestările inițiale, un oficial al Pentagonului a spus că toate bombardierele americane dislocate la RAF Fairford s-au întors la bazele lor din SUA, fără a oferi un motiv. În paralel, o sursă militară NATO a declarat luni că „se crede în continuare că Iranul reprezintă o amenințare acută pentru activele SUA în Regatul Unit”. În acest context, retragerea bombardierelor indică o ajustare de postură într-un moment în care ancheta este în desfășurare, iar detaliile presupusului complot rămân „în mare parte neexplicate”, conform aceleiași surse. Indicii privind o posibilă implicare iraniană și reacția Teheranului Președintele SUA Donald Trump a afirmat că cei implicați ar fi plănuit „pagube mari”, iar secretarul de stat Marco Rubio a indicat „mâinile unui actor străin”. Poliția britanică antiteroristă a confirmat ulterior că analizează dacă un stat străin ar fi putut fi implicat, înainte ca premierul Andy Burnham să spună miercuri că ar putea exista o legătură iraniană. Iranul a respins acuzațiile și, joi, a convocat ambasadorul britanic la Teheran pe acest subiect. Cine sunt suspecții și ce au găsit anchetatorii Potrivit poliției, cei cinci bărbați reținuți sunt cetățeni britanici cu vârste între 23 și 25 de ani, care locuiesc la Londra. Ei au fost eliberați pe cauțiune la o zi după arestare. Un cetățean cu dublă cetățenie britanică-iraniană, în vârstă de 25 de ani, a fost arestat ulterior la Londra, într-o anchetă descrisă de poliție drept „extrem de complexă”, și a fost de asemenea eliberat pe cauțiune. Anchetatorii au spus că nu au găsit dispozitive explozive, dar au recuperat o cantitate de benzină în urma perchezițiilor vehiculelor. Suspecții rămân sub investigație și sunt supuși unor condiții stricte privind deplasarea și contactele. De ce ar fi RAF Fairford o țintă Fairford, deschisă în 1944, este una dintre puținele baze ale Forțelor Aeriene ale SUA din Europa potrivite pentru bombardiere grele și este baza preferată pentru astfel de operațiuni. În 2026, a fost folosită de forțele americane în contextul unor acțiuni care vizau Iranul, după ce Marea Britanie a aprobat o solicitare a SUA privind utilizarea bazei pentru lovituri defensive. În iulie, Gardienii Revoluției din Iran au declarat că baza este o țintă legitimă și au avertizat că orice bază folosită pentru lansarea de atacuri ar putea fi vizată. Bombardierele dislocate la Fairford erau suficient de mari pentru a transporta muniții ghidate de precizie de tip „bunker-busting”, concepute să penetreze depozite fortificate de armament. [...]
SUA își cresc masiv prezența navală în Orientul Mijlociu , cu potențialul de a depăși 20.000 de militari, într-un moment în care negocierile cu Iranul sunt blocate, iar Donald Trump lasă deschisă posibilitatea intensificării bombardamentelor după alegerile din 3 noiembrie, potrivit Adevărul . Noua desfășurare include grupul de luptă al portavionului USS Theodore Roosevelt și grupul amfibiu USS Makin Island, împreună cu navele sale de desant, relatează The Guardian, care citează Associated Press. Conform unor oficiali americani citați de AP, până la finalul lunii octombrie ar putea fi prezente în regiune trei portavioane americane. Ce înseamnă operațional: efective și capabilități în creștere Forțele trimise suplimentar ar transporta peste 7.000 de marinari și aproximativ 2.000 de pușcași marini. Împreună cu unitățile deja desfășurate, prezența navală americană ar putea depăși 20.000 de militari și ar include „sute de aeronave”, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimele două decenii, conform informațiilor citate. În prezent, în Orientul Mijlociu operează deja portavioanele USS George H.W. Bush și USS George Washington, alături de grupul amfibiu USS Boxer. SUA au mai avut trei grupuri de portavioane în regiune în aprilie, pentru prima dată din 2003. Context politic și risc de escaladare după 3 noiembrie Mișcarea vine într-un context politic sensibil pentru administrația Trump, pe fondul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului și al creșterii impopularității războiului cu Iranul în opinia publică americană. Într-un interviu pentru revista Time, publicat joi, Trump a spus că este „posibilă” o intensificare a bombardamentelor împotriva Iranului după scrutinul din 3 noiembrie, fără să ofere detalii despre strategia militară (interviul este menționat de Adevărul, cu trimitere la un material separat despre „strategia sa militară”). Președintele SUA a mai afirmat că a respins atât o propunere iraniană pe care a descris-o drept insuficientă, cât și cea mai recentă propunere de încetare a focului transmisă de Teheran. Trump a indicat că Iranul s-ar fi oferit să redeschidă Strâmtoarea Hormuz pentru traficul comercial, dar a apreciat că propunerea generală „nu a fost suficient de bună”. Întrebat despre efectul războiului asupra șanselor republicanilor, a admis că impactul electoral este posibil, dar a susținut că intervenția ar putea fi privită favorabil dacă împiedică Iranul să obțină arme nucleare. Negocieri blocate, fără concesii Adevărul mai notează că mediatorii din Qatar nu au obținut progrese semnificative în această săptămână în negocierile dintre SUA și Iran, iar niciuna dintre părți nu pare dispusă să facă concesii, potrivit publicației americane Axios, care citează trei surse familiarizate cu discuțiile. În acest context, se amplifică temerile privind reizbucnirea războiului dintre cele două țări. [...]
Pentagonul a ales Boeing pentru programul F/A-XX, o decizie care deschide un nou ciclu de investiții și capacități industriale în apărarea americană , potrivit Economica . Viitorul avion de luptă al US Navy ar urma să înlocuiască, în deceniul 2030, flota F/A-18E Super Hornet și EA-18G Growler și să opereze alături de F-35C, conform informațiilor transmise de Agerpres. Programul este, în această etapă, denumit F/A-XX și este prezentat de Pentagon ca o platformă de generația a șasea destinată aviației navale americane. Pentru Boeing, selecția consolidează poziția companiei într-o zonă cu bugete mari și proiecte pe termen lung, într-un moment în care industria de apărare mizează tot mai mult pe modernizarea rapidă a flotelor. Ce înseamnă contractul pentru Boeing: producție și dezvoltare în paralel Steve Parker, președintele diviziei de Apărare, Spațiu și Securitate a Boeing (BDS), a declarat că este „o onoare” ca Boeing să fie selectată pentru a produce „prima platformă de generația a șasea a Navy”. Compania susține că noul avion va aduce progrese în: arhitectura „în mediu deschis” a sistemelor de misiune (o abordare care permite integrarea mai ușoară a unor componente și actualizări), sisteme de misiune avansate, capacități operaționale. În același context, Parker afirmă că Boeing a investit pentru a putea derula în paralel două programe de avioane de luptă avansate și că este pregătită să construiască simultan aeronave din mai multe programe. Context: Boeing are deja un alt program de nouă generație Economica notează că Boeing fusese selectată anterior, în martie 2025, și pentru avionul de nouă generație al forțelor aeriene ale SUA, F-47. În paralel, compania construiește un sit de producție securizat în St. Louis (Missouri), descris ca fiind cel mai vast din Statele Unite. Reacția competitorului: Northrop Grumman cere clarificări Northrop Grumman, care a concurat cu Boeing pentru contractul US Navy, spune că a propus un avion de generația a șasea cu „o capacitate mare de protecție” și o „platformă digitală avansată” și că așteaptă informații suplimentare despre selecție. [...]
Rebelii houthi susțin că au lovit infrastructură critică din Arabia Saudită, inclusiv o rafinărie Aramco, ceea ce menține riscul operațional pentru transport și energie în regiune , potrivit Economica , care citează informații transmise de Agerpres. Purtătorul de cuvânt militar al rebelilor, Yahya Saree, a afirmat într-un comunicat că forțele houthi au desfășurat „trei operațiuni militare calitative” folosind „un număr mare de rachete balistice, rachete de croazieră și drone” împotriva Arabiei Saudite și că toate „și-au atins obiectivele”. Ținte declarate: aeroportul din Riad și rafinăria Aramco din Rabigh Conform declarațiilor citate, prima operațiune ar fi vizat Aeroportul Internațional Regele Khalid din Riad, despre care Saree susține că a fost lovit „direct și precis”, cu efect de „perturbare a traficului aerian”. A doua operațiune ar fi vizat rafinăria Aramco din Rabigh, pe coasta Mării Roșii, unde houthi afirmă că ar fi produs „un impact direct și precis” și „un incendiu la fața locului”. Informațiile sunt prezentate ca revendicări ale houthi în textul citat și nu includ o confirmare independentă în materialul sursă. Avertisment pentru companiile aeriene și extinderea țintelor în sudul regatului Saree a mai spus că a treia operațiune ar fi vizat aeroportul din Abha, baza aeriană din Khamis Mushait, o tabără din Aqifa (în Asir) și „alte situri sensibile” din Najran și Jizan, în sudul Arabiei Saudite, susținând din nou „impacturi precise”. Totodată, purtătorul de cuvânt a reiterat un avertisment către „toate companiile aeriene internaționale” care folosesc spațiul aerian saudit să nu își continue zborurile, cu excepția spațiului aerian „sacru” din Mecca și Medina. Context: justificarea invocată de houthi Houthi, descriși în text ca fiind sprijiniți de Iran, susțin că atacurile ar fi un răspuns la „agresiunea saudită” în Yemen. Saree a afirmat că Arabia Saudită ar fi lansat „60 de atacuri aeriene și cu rachete” în ultimele 24 de ore asupra Sanaa și a mai multor guvernorate, provocând victime civile, inclusiv „femei și copii”, conform aceleiași surse. [...]
Intrarea Arabiei Saudite în ofensiva din Yemen ridică miza pentru securitatea rutelor de petrol , într-un moment în care regatul se bazează tot mai mult pe infrastructura internă de transport după restricțiile din Strâmtoarea Ormuz, potrivit HotNews . Coaliția militară condusă de Arabia Saudită a anunțat că se alătură ofensivei lansate cu o zi înainte de guvernul yemenit împotriva forțelor houthi, pro-iraniene. Purtătorul de cuvânt al coaliției, generalul Turki al-Maliki, a transmis pe X că „o sută de avioane de luptă” au participat „în zori” la operațiunea „Răsăritul Yemenului ” și că aceasta asigură „sprijin aerian 24 de ore din 24” forțelor guvernamentale de la sol. În același mesaj, al-Maliki a susținut că au fost distruse „324 de ținte de mare valoare” de la lansarea operațiunii. Coaliția mai afirmă că oferă „protecția aeriană” a strâmtorii Bab el-Mandeb , un punct strategic pentru comerțul maritim internațional, și că își continuă acțiunile împotriva „țintelor mobile”. Bab el-Mandeb, obiectiv operațional cu miză comercială Operațiunea a început duminică, după ce forțele houthi au blocat o arteră cheie care leagă Taez de Aden, unde își are sediul guvernul recunoscut internațional. Șeful Consiliului Prezidențial yemenit, Rachad al-Alimi, a anunțat atunci ofensiva pentru recucerirea teritoriului. Luni, forțele guvernamentale yemenite, susținute de Arabia Saudită, au capturat poziții-cheie în Strâmtoarea Bab el-Mandeb, potrivit unor surse militare și guvernamentale citate de Reuters. Conform acelorași surse, trupele au preluat controlul asupra unor porțiuni întinse din districtul Dhubab și își revendică „controlul deplin” asupra zonei, cu sprijin aerian intens al coaliției. Presa aliniată mișcării Houthi a negat anterior că forțele guvernamentale ar fi avansat în zonă. Presiune directă asupra exporturilor saudite de țiței HotNews notează că houthii au creat „mari probleme” Arabiei Saudite, inclusiv prin lovituri regulate asupra regatului și prin atacuri care au vizat infrastructura energetică. Un atac desfășurat duminică în estul Arabiei Saudite, revendicat de houthi, a dus la întreruperea transportului de petrol prin conducta Est–Vest, potrivit unei surse din sectorul energetic citate de AFP. Această conductă a devenit crucială pentru Arabia Saudită — principal exportator mondial de țiței, conform textului — după ce Iranul a impus restricții severe asupra navigației în Strâmtoarea Ormuz la începutul războiului din Orientul Mijlociu, afectând ruta principală de transport a petrolului saudit către piețele internaționale. [...]
O posibilă reducere a prezenței militare americane în Europa este luată în calcul de Pentagon, pe fondul unei revizuiri strategice care ar urma să se încheie în decembrie, potrivit Focus . Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a sugerat că o parte dintre soldați și echipamente ar putea fi relocate din Europa fie înapoi în SUA, fie în emisfera vestică. Mutarea ar fi legată de o „nouă împărțire a sarcinilor” în NATO , în care aliații europeni ar urma să preia mai mult din responsabilitatea apărării convenționale pe continent. Hegseth a invocat explicit obiectivul de „mai multă împărțire a poverii” în Europa, în linie cu strategia de securitate și apărare a SUA. Ce se știe despre posibila relocare din Europa Informațiile citate de publicație din „The Hill” indică două destinații posibile pentru o parte din forțe: revenirea în Statele Unite; redislocarea în emisfera vestică. În Europa sunt staționați în prezent aproximativ 80.000 de militari americani, însă nu este clar câți ar putea fi retrași, potrivit aceleiași surse. Pivot operațional: mai multă prezență în America Centrală și de Sud În paralel, administrația americană își intensifică acțiunile împotriva cartelurilor de droguri în America Centrală și de Sud. Hegseth a spus că SUA își extind „prezența și amprenta” în regiune împreună cu parteneri locali și a menționat cooperarea cu Ecuador, Honduras, Guatemala și Panama. Oficialul american a legat această direcție și de arestarea fostului lider venezuelean Nicolás Maduro de către armata SUA, descrisă drept un pas „curajos” al președintelui Donald Trump. Controverse și reacții: acuzații privind abuzuri și o dezmințire oficială Hegseth a vorbit deschis despre un „război” împotriva cartelurilor și despre accelerarea operațiunilor. În ultimul an au fost efectuate numeroase misiuni în Caraibe și estul Pacificului împotriva presupusului trafic de droguri, inclusiv acțiuni orientate către așa-numite „stații plutitoare de realimentare” în largul coastelor Ecuadorului, unde nave mari de pescuit ar fi oprite, echipajele debarcate, iar navele distruse. Human Rights Watch și organizații locale ale pescarilor au protestat față de arestări considerate nelegale, rele tratamente și distrugerea navelor fără dovezi solide. Instanțe din Ecuador au eliberat deja 56 de membri ai unor echipaje, pe motiv de lipsă de probe, potrivit articolului. În același timp, guvernul Guatemalei a negat oficial existența unui acord militar de tipul celui invocat în contextul cooperării regionale. De ce contează pentru Europa Semnalul transmis de Pentagon indică o posibilă recalibrare operațională: mai multă presiune pentru ca statele europene să acopere o parte mai mare din apărarea convențională, în timp ce SUA își pot reorienta resursele către emisfera vestică. Deocamdată, amploarea oricărei retrageri rămâne neclară, iar concluziile revizuirii strategice sunt așteptate până în decembrie. [...]
