Știri
Știri din categoria Apărare
Statele Unite analizează trimiterea forțelor speciale în Iran pentru a prelua stocul de uraniu îmbogățit, într-o operațiune care ar putea implica trupe americane sau israeliene pe teritoriul iranian, în funcție de evoluția războiului, potrivit Axios.
Planul este discutat în cercurile militare și politice de la Washington și Tel Aviv și vizează securizarea celor aproximativ 450 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% deținute de Iran. Specialiștii avertizează că acest material ar putea fi transformat în uraniu de calitate militară în doar câteva săptămâni, suficient pentru producerea a până la 11 arme nucleare.
Potrivit surselor citate de Axios, o astfel de misiune ar presupune trimiterea unor unități speciale pe teritoriul Iranului, pentru a ajunge la instalații nucleare fortificate, multe dintre ele situate în tuneluri subterane.
În discuțiile interne au fost analizate două scenarii principale:
Operațiunea ar putea implica atât forțe speciale militare, cât și experți nucleari, inclusiv specialiști ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).
În cadrul unei audieri în Congres, secretarul de stat Marco Rubio a fost întrebat dacă stocul de uraniu al Iranului va fi securizat. Răspunsul său a fost direct: „Cineva va trebui să meargă să-l ia”.
Președintele Donald Trump nu a exclus posibilitatea unei astfel de operațiuni. Întrebat dacă trupe americane ar putea fi trimise în Iran pentru a securiza materialul nuclear, el a spus că acest lucru ar putea fi luat în calcul „pentru un motiv foarte serios”.
Totuși, oficialii subliniază că nu este vorba despre o invazie clasică, ci despre raiduri limitate ale forțelor speciale, cu obiective precise.
Conform informațiilor furnizate de oficiali americani și israelieni, cea mai mare parte a uraniului ar fi depozitată în:
Loviturile aeriene ale SUA și Israelului asupra acestor obiective au distrus majoritatea centrifugelor iraniene și au blocat accesul la unele depozite, ceea ce ar fi împiedicat mutarea materialului nuclear.
În paralel, administrația americană ar analiza și alte operațiuni strategice. Una dintre ele ar viza insula Kharg, punctul prin care trece aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului.
Un oficial american citat de Axios a explicat că termenul „trupe la sol” nu înseamnă neapărat o operațiune militară de amploare. În realitate, discuțiile vizează raiduri rapide ale forțelor speciale, nu o campanie militară similară cu intervențiile din Irak.
Recomandate
Presiunea Washingtonului asupra dependenței militare a Europei ar putea accelera autonomia strategică a UE , cu efecte directe asupra achizițiilor de armament, investițiilor în sateliți și a modului în care este finanțat sprijinul pentru Ucraina, potrivit unei analize citate de Adevărul . The Times descrie situația drept un „paradox amar”: încercarea administrației Donald Trump de a folosi pârghiile tehnologice și militare ale SUA ar putea împinge Europa să-și construiască mai repede alternative proprii. Miza, în lectura publicației britanice, este una operațională și economică: pe măsură ce europenii își reduc vulnerabilitățile, scade și capacitatea SUA de a condiționa decizii politice prin controlul asupra livrărilor și tehnologiilor critice. Unde este dependența critică și ce încearcă Europa să înlocuiască Analiza indică faptul că Europa poate substitui deja o parte importantă din ajutorul financiar american pentru Ucraina și o parte din armament, dar rămâne puternic dependentă de SUA în câteva zone-cheie: rachete interceptoare Patriot; sateliți de avertizare timpurie pentru lansări de rachete balistice; comunicații la scară Starlink. The Times atribuie această vulnerabilitate unei dependențe acumulate timp de aproape trei decenii de superioritatea militară americană. În paralel, statele europene accelerează programe proprii: comenzi pentru SAMP/T NG, dezvoltarea programului multinațional FREYJA și căutarea de surse suplimentare de interceptori, inclusiv în Japonia. Publicația punctează și implicația economică a acestei repoziționări: fiecare euro direcționat către sisteme europene înseamnă bani care nu mai ajung la companiile americane de apărare și echipamente a căror livrare nu mai poate fi blocată politic la Washington. Sateliți și comunicații: alternative parțiale acum, capacitate completă abia în anii 2030 În zona spațială, autorii susțin că sateliții europeni radar și optici ar putea înlocui într-un termen relativ scurt o parte semnificativă din capacitățile americane de culegere de informații. Pentru comunicații, OneWeb și GovSatcom sunt menționate ca opțiuni care pot oferi acoperire parțială pentru Europa și Ucraina dacă apar probleme cu Starlink. În schimb, un sistem european complet, capabil să detecteze independent lansările de rachete balistice, este estimat să nu fie disponibil înainte de anii 2030. Aceste „strangulări” tehnologice sunt descrise drept principalele pârghii de influență ale Washingtonului în prezent. Cum ar putea fi finanțată reziliența: credite UE și active rusești înghețate Până la înlocuirea tehnologiilor americane, Europa își poate folosi, potrivit analizei, puterea economică și financiară. Sunt menționate: creditul de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei; aproximativ 202 miliarde de euro din active rusești înghețate. Printre alte instrumente, autorii includ interzicerea completă a serviciilor europene pentru transportul petrolului rusesc și intensificarea luptei împotriva „flotei fantomă” a Rusiei, cu argumentul că astfel de măsuri ar putea lovi mai puternic capacitatea Moscovei de a-și finanța războiul fără costuri suplimentare semnificative pentru contribuabilii europeni. Industria de apărare a Ucrainei, integrată în ecosistemul european Un element important al viitoarei independențe europene față de SUA ar putea fi industria ucraineană de apărare. Analiza notează că producția de drone din Ucraina a crescut anul acesta cu 370%. Este dat și un exemplu de diferență de cost: rachetele de croazieră ucrainene Flamingo ar costa sub 600.000 de dolari bucata (aprox. 2,8 milioane lei), față de circa 3,5 milioane de dolari (aprox. 16,3 milioane lei) pentru un Tomahawk american. Danemarca este menționată ca stat care a acordat o garanție de stat pentru un credit destinat producătorului rachetei Flamingo. Modelul propus de autori este „capital european plus tehnologie și producție de armament ucrainene”, ca formulă de adaptare într-un context în care politica de la Washington este descrisă drept imprevizibilă. De ce contează: pârghiile SUA se pot eroda pe măsură ce Europa își construiește alternative Concluzia analizei este că presiunea politică funcționează doar până când partea vizată își creează o alternativă. Autorii invocă, între altele, întârzieri în livrările de sisteme americane de apărare antiaeriană, probleme legate de Starshield și decizia Casei Albe de a atenua presiunea economică asupra Moscovei ca factori care ar fi accelerat nevoia Europei și Ucrainei de a reduce dependența. În această logică, încercarea Washingtonului de a transforma superioritatea militară și tehnologică într-un instrument de constrângere ar putea diminua treptat valoarea acestor pârghii, pe măsură ce Europa investește în substituție și își consolidează propriile capacități. [...]
Planurile CENTCOM pentru noi lovituri asupra Iranului cresc riscul unei escaladări care ar putea afecta securitatea rutelor energetice din Golf , în condițiile în care decizia finală rămâne la președintele Donald Trump, iar ambele părți transmit semnale că se pregătesc pentru o nouă rundă de confruntări, potrivit Al Jazeera . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), responsabil de operațiunile americane în Orientul Mijlociu, ar avea „opțiuni” pregătite pentru lovituri de continuare dacă sunt autorizate de Casa Albă, iar planificatorii militari ar fi elaborat mai multe variante pentru secretarul apărării Pete Hegseth, conform relatării citate de Al Jazeera din publicația americană The Hill. Materialul plasează o parte din scenarii după alegerile de la 3 noiembrie din SUA, însă Trump a sugerat sâmbătă că o lovitură ar putea avea loc chiar „mâine”, lăsând totodată deschisă și posibilitatea unui acord cu Teheranul. Ținte posibile și pregătiri militare în creștere Potrivit informațiilor prezentate, pregătirile militare ar avansa, dar nu este clar ce opțiuni ar aproba Trump și nici calendarul. Al Jazeera notează că Axios a relatat anterior că Pentagonul ar fi cerut CENTCOM să finalizeze pregătirile pentru o posibilă reluare a operațiunilor majore, iar sursele Axios au indicat că o campanie reînnoită ar putea viza facilități energetice iraniene, infrastructură și situri nucleare. În paralel, The New York Times a relatat că SUA și Israel ar fi elaborat planuri comune pentru un atac după alegerile de la mijloc de mandat. În același timp, un memorandum de informații trimis vineri de directorul comunității de informații, Jay Clayton, către secretarul de stat Marco Rubio ar susține că Iranul și-a intensificat substanțial eforturile de a viza personal american, cu comploturi „letale” ajunse în „stadii avansate” în Orientul Mijlociu și în alte zone. Pe acest fond, Departamentul de Stat a ordonat reduceri de personal la mai multe ambasade din regiune, iar memo-ul raportat public nu ar indica ținte specifice și nici un orizont temporal pentru eventualele atacuri. Al Jazeera mai consemnează că SUA trimit în Orientul Mijlociu, până la finalul lui noiembrie, un al treilea grup de luptă al unui portavion ( USS Theodore Roosevelt ), aproximativ 10.000 de militari suplimentari și a 13-a Unitate Expediționară de Pușcași Marini. Reacția Iranului: negocieri, dar și avertismente privind extinderea confruntării Președintele iranian Masoud Pezeshkian a acuzat Washingtonul că a deraiat negocierile, dar a spus că eforturile pentru un acord ar trebui să continue. În același timp, Teheranul a avertizat că noi atacuri americane ar atrage un răspuns mai amplu. Iranul a anunțat și doborârea unei drone LUCAS „dezvoltate în SUA” deasupra orașului-port Bandar Abbas, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. Separat, Reuters a relatat, citând oficiali de securitate iranieni, că Teheranul ar avea planuri de a viza cabluri submarine de comunicații din Golf în cazul reluării atacurilor SUA și Israelului. În plus, Iranul a vorbit despre o schimbare către o doctrină militară „ofensivă”, avertizând că statele care găzduiesc baze folosite în atacuri americane ar putea deveni ținte. Un purtător de cuvânt al Gardienilor Revoluției, Hossein Mohebi, a descris public această repoziționare. De ce contează: presiune pe securitatea maritimă și infrastructura energetică Al Jazeera leagă riscul de escaladare de intensificarea atacurilor asupra navelor din apropierea Strâmtorii Hormuz , menționând că octombrie a devenit cea mai gravă lună pentru atacuri asupra transportului maritim de la declanșarea războiului SUA–Israel în februarie, cu peste 120 de atacuri raportate până acum. Într-un astfel de context, orice extindere a confruntării ar putea amplifica riscurile pentru rutele de export de energie și pentru infrastructura critică din regiune. Analiști citați de Al Jazeera susțin că pregătirile funcționează atât ca descurajare pe termen scurt, cât și ca opțiune militară reală după alegeri, iar „riscul de calcul greșit” și de escaladare rapidă rămâne ridicat. În plan politic, momentul este sensibil: Trump ar fi presat să evite o escaladare înainte de alegeri, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu ar împinge pentru un atac, pe fondul scăderii sprijinului în sondaje înaintea alegerilor de marți, potrivit articolului. [...]
Închiderea temporară a spațiului aerian din Iași a perturbat traficul civil sâmbătă seară, după ce o țintă aeriană a intrat neautorizat în spațiul aerian național, iar autoritățile au extins alerta RO-Alert în șase județe, potrivit HotNews . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că alerta aeriană inițială din județele Iași și Neamț a fost extinsă în Vaslui, Botoșani, Bacău și Suceava. Primul mesaj RO-Alert a fost emis în Iași la 17:04, urmat de Neamț (17:27), Vaslui (17:53), Botoșani (18:10), Bacău (18:15) și Suceava (18:44), conform precizărilor MApN. MApN a transmis că „o nouă țintă aeriană a intrat neautorizat în spațiul aerian național dinspre Republica Moldova”. Din Baza 86 Aeriană de la Fetești au decolat două aeronave F-16 și un elicopter IAR-330 SOCAT. Impact operațional: zbor redirecționat și spațiu aerian închis temporar Pe fondul alertei, spațiul aerian al județului Iași a fost închis temporar, iar o cursă care urma să ajungă de la Eindhoven a fost redirecționată către Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” din Suceava, a declarat directorul Aeroportului Internațional Iași, Romeo Vatră, pentru Agerpres . Potrivit acestuia, măsura a fost luată în contextul desfășurării unei misiuni militare. Ce au transmis autoritățile populației Autoritățile au recomandat cetățenilor din zonele vizate să își păstreze calmul, să respecte indicațiile din mesajele RO-Alert și, dacă observă obiecte căzute din spațiul aerian, să nu se apropie și să sune la 112. De asemenea, populația a fost îndemnată să se informeze din surse oficiale și să evite distribuirea informațiilor neverificate. Într-o informare anterioară, MApN precizase că sistemul de supraveghere radar a detectat o țintă aeriană care evolua la 10 km de granița cu Republica Moldova, iar două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă „Poliție Aeriană” au decolat de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii. [...]
Detectarea unui submarin rusesc în „înaltul Nord” reaprinde discuția despre o vulnerabilitate operațională a NATO: capacitatea de luptă antisubmarin (ASW) în Arctica , într-un moment în care Marea Britanie avertizează că nu are suficiente nave specializate pentru astfel de misiuni, potrivit Focus . Un submarin rusesc din clasa Kilo a fost observat de un grup naval NATO, informație confirmată de Comandamentul Maritim al NATO la 26 octombrie, care a publicat și o fotografie cu submarinul la suprafață. Alianța nu a precizat locația exactă și nici identitatea unității, iar o acțiune de interceptare sau o confruntare nu au fost raportate. Într-un mesaj pe X, Comandamentul a insistat că „lupta antisubmarin este muncă de echipă”, descriind cooperarea zilnică între nave, submarine, aeronave și elicoptere ale statelor aliate pentru detectarea și urmărirea amenințărilor subacvatice. NATO a caracterizat postura drept defensivă și orientată spre descurajare. De ce contează: „înaltul Nord” și presiunea pe capabilitățile antisubmarin Pentru Rusia, zona este strategică prin rolul Flotei de Nord și al rutelor maritime dintre bazele acesteia și Atlantic. În paralel, în Marea Britanie crește îngrijorarea că Marina Regală nu este suficient pregătită pentru operațiuni în Arctica, pe fondul unei „lipsuri de capabilități” în lupta antisubmarin, arată materialul. Comisia britanică pentru apărare a avertizat, într-un raport publicat în această lună, asupra unor lacune în domeniul ASW. Concret, Marea Britanie ar avea cinci fregate Type 23 echipate cu sonar remorcat, dar ar avea nevoie de opt nave specializate. Potrivit raportului, deficitul ar putea persista până la intrarea în serviciu a noilor fregate Type 26. Recomandările și observațiile comisiei includ: menținerea în serviciu a navelor Type 23 până la sosirea înlocuitorilor; îndoieli privind frecvența reală cu care submarinele britanice de atac ies în misiuni; refacerea capabilităților de operare sub gheață; evaluarea contribuției nucleare britanice la NATO, despre care comisia spune că nu este valorificată la maximum. Ce poate face clasa Kilo și de ce este numită „Gaura Neagră” Clasa Kilo include submarine diesel-electrice de atac, construite în număr mare din anii 1980, proiectate pentru lupta împotriva altor submarine și a navelor de suprafață. În funcție de versiune, pot transporta: torpile; mine; rachete de croazieră Kalibr. Kalibr este descrisă ca o armă de precizie cu rază mare de acțiune, de până la 2.500 km, capabilă să lovească ținte terestre și maritime. Versiunile modernizate (proiectul 636.3) sunt atât de silențioase în regim pe baterii încât analiști americani le-ar fi poreclit „Black Hole” („Gaura Neagră”), potrivit publicației de specialitate UK Defence Journal, citată de Focus. Marina rusă operează submarine Kilo inclusiv în Flota de Nord, dar și în Marea Baltică, Marea Neagră și Pacific. Context operațional: gruparea britanică de portavion, în Arctica și Atlanticul de Nord În acest context, gruparea britanică de portavion se află în prezent în Arctica și în Atlanticul de Nord. A doua fază a operațiunii NATO „Firecrest” include portavionul HMS Prince of Wales și distrugătorul HMS Dauntless, iar la bord se află și elicoptere Merlin Mk2 pentru lupta antisubmarin. Pentru NATO, episodul confirmă că monitorizarea subacvatică în nordul îndepărtat rămâne o misiune de rutină, dar și că presiunea pe resursele specializate — în special pe flotele europene — este în creștere, pe măsură ce Rusia își menține activitatea navală în zonă. [...]
Fostul șef al apărării britanice avertizează că economia Ucrainei slăbește și cere bani europeni suplimentari : amiralul Tony Radakin susține, într-o intervenție la Bruxelles, că deznodământul războiului depinde de capacitatea aliaților de a compensa rapid degradarea bazei economice a Kievului, potrivit Adevărul . Radakin, fost șef al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, afirmă că Ucraina „va câștiga acest război, iar Rusia îl va pierde”, invocând adaptarea accelerată a armatei ucrainene la condițiile de pe front, dezvoltarea producției de drone și intensificarea loviturilor asupra teritoriului rus. Declarațiile au fost făcute miercuri, la Bruxelles, în cadrul evenimentului „Sprijină Ucraina – apără Europa ”, organizat de Biroul Forumului de Securitate de la Kiev în Uniunea Europeană. Potrivit Ukrinform.ua , Radakin a comentat inclusiv relatări de pe front prezentate de un militar ucrainean. De ce contează: „baza economică” a Ucrainei s-a slăbit în ultimele patru luni Punctul central al mesajului său este avertismentul economic: amiralul spune că, în ultimele patru luni, baza economică a Ucrainei „a slăbit considerabil”, ceea ce ar face necesar un sprijin mai consistent din partea aliaților. În această logică, Radakin cere ca statele europene să asigure resursele financiare pe care Kievul nu le poate obține singur și să își intensifice eforturile pentru susținerea apărării ucrainene. Argumentul militar: dronele și loviturile în adâncime schimbă ecuația Radakin susține că amploarea războiului cu drone și viteza de adaptare a Ucrainei au depășit așteptările multor observatori militari. În evaluarea sa, Ucraina și-a construit o capacitate „extraordinară” de a lovi Rusia și de a ține sub presiune armata rusă, rezultate pe care le pune pe seama efortului întregii țări și pe care spune că nu sunt pe deplin înțelese la nivel internațional. „Constrângere” pentru negocieri: presiunea asupra Moscovei, condiție pentru finalul războiului Radakin leagă încheierea conflictului de capacitatea aliaților de a-l determina pe Vladimir Putin să accepte negocieri, susținând că acest lucru nu poate fi obținut fără presiune asupra Moscovei. „Singura modalitate de a pune capăt acestui război este să-l constrângem pe președintele Putin să se așeze la masa negocierilor. Iar acest lucru poate fi realizat doar prin constrângere. Tocmai de aceea, Ucraina încearcă să ducă lupta pe teritoriul Rusiei”, a afirmat amiralul. În lipsa unei consolidări rapide a sprijinului financiar european, mesajul implicit este că avantajele operaționale obținute de Ucraina prin adaptare și utilizarea dronelor riscă să fie greu de susținut pe termen mediu, pe fondul slăbirii economiei. [...]
Ucraina susține că a reușit prima interceptare confirmată a muniției rusești de tip „kamikaze” KUB-2E cu o dronă interceptor de linia întâi , un semnal că apărarea antidrone începe să vizeze tot mai eficient nu doar aparatele de recunoaștere, ci și munițiile rătăcitoare folosite pentru lovituri punctuale, potrivit Kyiv Post . Intercepția ar fi avut loc în sectorul Zaporojie, unde unitatea ucraineană de drone Posipaky ar fi doborât un KUB-2E folosind un interceptor General Chereshnia AIR, conform Asociației Naționale a Industriilor de Apărare din Ucraina (NAUDI) , care a descris incidentul drept „prima interceptare confirmată” a acestei arme de către o dronă interceptor aflată pe linia frontului. Atât NAUDI, cât și echipa General Chereshnia FPV au publicat declarații și un scurt videoclip al angajării, filmat de camera de bord a interceptorului. Publicația notează însă că nu a putut verifica independent momentul și locația înregistrării. Ce este KUB-2E și de ce contează interceptarea KUB-2E este o muniție rătăcitoare (un tip de dronă de atac care „patrulează” până primește ținta) produsă în Rusia de concernul Kalașnikov. Sistemul este folosit de forțele ruse în războiul din Ucraina, iar producătorul îl promovează și pentru export. Conform descrierii din articol, KUB-2E este proiectat să lovească: personal, echipamente militare, poziții ale operatorilor de drone. În mod tipic, ar opera împreună cu o dronă de recunoaștere care identifică țintele, în timp ce operatorul ghidează muniția folosind fluxul video de la bord. Kyiv Post mai menționează că familia KUB include variante cu încărcături și raze diferite. Potrivit publicației Vash Visnyk (citată de Kyiv Post), modelul de bază ar avea un focos de circa 3 kilograme și o rază raportată de 25–40 km, iar alte versiuni ar putea avea focoase termobarice și rază de până la 40 km. Modele mai grele (KUB-10E și KUB-10ME) ar depăși 100 km și ar include ghidaj optic, cu ținte precum vehicule ușor blindate, poziții de artilerie, puncte de comandă și personal. Context: interceptoarele ucrainene lovesc și drone de recunoaștere În paralel, aceleași tipuri de interceptoare sunt folosite și împotriva dronelor rusești de recunoaștere. Kyiv Post arată că echipaje ucrainene au doborât inclusiv ZALA Z-20, o dronă despre care se afirmă că ar valora aproximativ 200.000 de dolari (aprox. 920.000 lei). În ianuarie 2026, un echipaj din Brigada 55 Artilerie Separată „Zaporizhzhia Sich” ar fi doborât un Z-20 cu un General Chereshnia AIR. Z-20 este descrisă ca o platformă electrică de supraveghere care monitorizează câmpul de luptă, identifică ținte și ajustează focul artileriei, fiind considerată și un posibil sprijin pentru identificarea țintelor destinate munițiilor rătăcitoare Lancet. Potrivit clusterului ucrainean de inovare în apărare Brave1, până în decembrie 2025, General Chereshnia AIR ar fi fost creditat cu peste 300 de interceptări confirmate ale unor drone rusești de recunoaștere, inclusiv Orlan-10, ZALA, Supercam și Merlin. [...]
