Apărare17 nov. 2026
Expert în securitate nucleară: un program de armă nucleară ar expune România la presiuni externe și la deteriorarea relațiilor cu aliații - infrastructura civilă de la Cernavodă nu ar fi suficientă pentru un arsenal militar
Ideea ca România să-și dezvolte arme nucleare ar aduce costuri mari și riscuri de ruptură cu aliații ; potrivit Adevărul , un expert în securitate nucleară avertizează că infrastructura civilă existentă nu este suficientă pentru un program militar și că demersul ar putea afecta inclusiv garanțiile de securitate oferite de Statele Unite. Discuția a fost reaprinsă de fostul consilier prezidențial Iulian Fota , care a susținut într-o postare pe Facebook că România ar trebui să ia „în cel mai serios mod” în calcul un program nuclear militar, argumentând că experiența în energia nucleară civilă ar putea fi extinsă către o dimensiune militară. De ce nu se traduce automat nuclearul civil în armă nucleară Liviu Horovitz, expert în securitate pe problematica nucleară la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate , spune că disponibilitatea politică și financiară nu creează, de la sine, capacitate tehnică. El leagă orice astfel de decizie de evaluarea amenințărilor și de încrederea în garanțiile aliaților, în special ale SUA, dar subliniază că și într-un scenariu cu voință politică resursele nu garantează reușita. În evaluarea sa, România este „departe” de a avea întregul set de capabilități necesare unui arsenal nuclear militar, de la materiale la mijloace de transport și infrastructură pentru operare. Depășirea acestor lipsuri ar presupune un efort îndelungat și costisitor, cu rezultate incerte, pe fondul unor presiuni externe intense, inclusiv din partea partenerilor de care depinde securitatea României. Riscul major: deteriorarea relațiilor cu SUA și presiuni în regimul de neproliferare Horovitz consideră improbabil ca România să fie încurajată de aliați să meargă spre o opțiune nucleară proprie. În condițiile actuale, spune el, statele care dețin deja arme nucleare s-ar opune, iar Rusia ar putea folosi un asemenea demers drept justificare pentru contramăsuri sau represalii. „Mai important decât eticheta de «paria» este riscul deteriorării grave a relațiilor cu aliații și partenerii pe care România și-a sprijinit securitatea și prosperitatea.” Concluzia expertului, în forma prezentată de publicație, este că România ar risca să piardă sprijinul și cooperarea de care beneficiază deja „cu mult înainte” de a obține vreun beneficiu de securitate dintr-un eventual arsenal propriu. Context: România a explorat în trecut opțiunea, dar a renunțat Materialul amintește că România socialistă a luat în calcul această direcție după adoptarea Programului Nuclear Național (1969) și înființarea Institutului de Cercetări Nucleare Pitești (1971). De asemenea, în 1978, Nicolae Ceaușescu a demarat „Programul Dunărea”, o inițiativă secretă de cercetare a capacităților pentru arme nucleare, oprită după Revoluția din 1989, pentru a evita reacția unor state precum Rusia și Statele Unite. În forma actuală a dezbaterii, miza nu este doar fezabilitatea tehnică, ci mai ales costul strategic: un program nuclear militar ar putea submina relațiile de securitate de care România depinde, înainte să producă vreun câștig concret. [...]