Știri
Știri din categoria Apărare
Militari ucraineni și experți în apărare spun că unele armate NATO rămân în urmă în adaptarea la războiul modern, potrivit Mediafax, care citează o relatare EFE. Diferențele au fost observate în antrenamente și exerciții comune, iar partea ucraineană se teme că Alianța se mișcă prea lent în fața amenințărilor actuale.
Un veteran ucrainean identificat ca Mikita, care a urmat instruire militară de bază într-o țară NATO, a spus că o parte din pregătire nu se potrivește cu realitățile de pe frontul din Ucraina și că unele metode sunt încă ancorate în experiențe din Afganistan și Irak. El a indicat, între altele, presupuneri legate de folosirea aviației „fără restricții” și o abordare prudentă față de drone, deși acestea domină câmpul de luptă.
„Majoritatea lucrurilor pe care le-am învățat acolo nu sunt aplicabile realităților noastre”, a declarat pentru EFE Mikita, veteran al armatei ucrainene.
Pe aceeași linie, Evghen Mezhevikin, adjunct responsabil cu instruirea în Forțele Armate ale Ucrainei, a afirmat că unele trupe NATO sunt „deconectate” de la războiul modern. În paralel, Ucraina își actualizează constant programele, iar o parte tot mai mare a pregătirii are loc pe teritoriul ucrainean, unde pot fi replicate condiții precum utilizarea intensivă a dronelor, a echipamentelor de război electronic (mijloace de bruiaj și perturbare a comunicațiilor) și trageri pe timp de noapte, după cum a spus purtătorul de cuvânt Dmitro Lihovi.
Diferențele s-ar fi văzut și în exerciții: specialiști ucraineni în drone ar fi „neutralizat” două batalioane NATO într-un exercițiu din 2025, potrivit unor relatări din presa americană menționate de EFE și confirmate ulterior de unitățile participante, conform textului citat de Mediafax. Ucrainenii au descris și probleme de tactică, precum înaintarea în formațiuni mari fără acoperire adecvată și fără verificarea terenului pentru mine. Separat, într-un exercițiu naval, Ucraina ar fi obținut un rezultat favorabil, iar partenerii ar fi fost impresionați de Delta, o platformă digitală de „conștientizare a situației” care permite schimbul de informații în timp real.
În plan instituțional, articolul arată că, la o vizită recentă la Kiev, comandantul suprem aliat pentru transformare din NATO, amiralul Pierre Vandier, a discutat despre o implicare mai mare a Ucrainei în viitoarele exerciții ale Alianței și a recunoscut nevoia de adaptare rapidă. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat în martie că Alianța „învață lecții din experiența de război a Ucrainei” prin Centrul Comun de Analiză, Instruire și Educație, înființat în februarie 2025 în Polonia, însă experți ucraineni avertizează că ritmul schimbării rămâne insuficient, inclusiv în perspectiva unor posibile testări ale flancului estic chiar din 2026.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan spune că NATO înseamnă pentru România siguranță și stabilitate , într-un mesaj transmis duminică, de Ziua NATO. Bolojan a amintit că se împlinesc 22 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pe care o descrie drept un moment ce a consolidat „decisiv” securitatea și parcursul euroatlantic al țării. În același mesaj, premierul a subliniat că apartenența la NATO presupune și responsabilități, pe care România afirmă că și le asumă prin contribuții la securitatea colectivă și prin prezență alături de aliați. „Astăzi marcăm 22 de ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, un moment care a consolidat decisiv securitatea şi parcursul nostru euroatlantic. Pentru România, NATO înseamnă astăzi siguranţă, stabilitate şi încredere.” Șeful Executivului a mai arătat că, pe fondul „multiplelor provocări de securitate”, este important ca NATO să rămână „unit și puternic”, iar solidaritatea dintre statele membre este, în viziunea sa, elementul care susține capacitatea de răspuns la riscuri. În final, Bolojan a dat asigurări că România va continua investițiile în apărare, modernizarea Armatei și consolidarea rolului de partener pe Flancul Estic, mulțumind celor care „întăresc zi de zi” poziția României în NATO. [...]
Polonia refuză să-și mute sistemele Patriot în Orientul Mijlociu , potrivit Focus , invocând prioritatea apărării propriului spațiu aerian și rolul de stat de primă linie pe flancul estic al NATO. Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a transmis că Varșovia nu intenționează să relocheze bateriile Patriot, după ce presa a relatat despre o solicitare informală a SUA. Publicația germană notează că informația privind cererea americană a fost relatată inițial de Rzeczpospolita , iar ulterior a fost preluată de Politico . „Sistemele noastre Patriot și armamentul lor servesc la protejarea spațiului aerian polonez și a flancului estic al NATO. Asta nu se schimbă și nu avem de gând să le mutăm nicăieri!” În prezent, armata poloneză are două baterii Patriot, cu un total de 16 lansatoare, capabile să angajeze rachete sau aeronave la distanțe de până la aproximativ 100 de kilometri. Din aceste lansatoare pot fi trase inclusiv rachete PAC-3 MSE, comandate de Polonia printr-un contract încheiat în 2019; o mare parte din cele aproximativ 200 de rachete ar fi deja în țară, conform aceleiași surse. Materialul mai consemnează că solicitarea SUA nu ar fi vizat în mod special Polonia, ci ar fi fost transmisă tuturor aliaților. Contextul este consumul ridicat de interceptori PAC-3 în Orientul Mijlociu, pe fondul operațiunilor militare conduse de SUA și Israel împotriva unor ținte din Iran. Potrivit Rzeczpospolita , SUA și state din Golf ar fi folosit circa 1.500 de rachete PAC-3 în primele 16 zile ale conflictului, inclusiv împotriva dronelor Shahed, deși unii experți militari ar fi considerat că acestea puteau fi contracarate cu mijloace de apărare antiaeriană mai ieftine. Pentru Varșovia, miza rămâne întărirea flancului estic al NATO, în condițiile în care Polonia se învecinează cu Rusia și Belarus și are la graniță Ucraina, unde războiul continuă din 2022. [...]
George Scutaru avertizează că Rusia ar putea testa NATO în lunile următoare , pe fondul tensiunilor din relația transatlantică și al mutării atenției SUA spre conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Antena 3 CNN . Într-un interviu acordat postului, președintele New Strategy Center spune că Moscova ar putea încerca acțiuni „între Articolul 4 și Articolul 5” din Tratatul NATO, adică sub pragul unei invazii clasice, dar suficient de ambigue încât să pună presiune pe capacitatea Alianței de a reacționa unitar. În analiza sa, Scutaru leagă riscul unei astfel de „testări” de mesajele critice transmise de Donald Trump la adresa aliaților europeni, pe fondul implicării SUA în războiul din Orientul Mijlociu. El susține că aceste semnale pot fi interpretate la Moscova ca un indiciu de posibilă fisură în Alianță, ceea ce ar crește tentația unei acțiuni hibride (operațiuni neasumate, provocări limitate, presiune militară fără declararea explicită a agresiunii). „Eu cred că următoarele luni sunt cele mai dificile pentru securitatea Europei, pentru securitatea nord-atlantică, fiindcă Rusia ar putea să încerce ceva între Articolul 4, Articolul 5, nu neapărat o invazie, cât o incursiune, folosire a omuleților verzi, din nou ceva care să nu semene a agresiune.” Scutaru indică și un posibil efect indirect al conflictului din Orientul Mijlociu asupra războiului din Ucraina: diminuarea disponibilității unor resurse militare americane, inclusiv interceptori pentru sistemele Patriot (rachete PAC-2 și PAC-3), despre care afirmă că sunt folosiți intens în operațiunile din regiune. În acest context, el descrie o intensificare a atacurilor rusești cu drone, inclusiv în timpul zilei, și menționează intervale de atacuri care ar ajunge la sute de drone și zeci de rachete. În ceea ce privește România, Scutaru spune că un scenariu de risc ar putea include o „incursiune masivă de drone”, invocând un episod similar raportat în Polonia, unde „au intrat 20 de drone în spațiu aerian polonez”. Totodată, el afirmă că România ar avea vulnerabilități în zona economică exclusivă (perimetrul maritim în care statul are drepturi asupra resurselor), atât din cauza unor capabilități insuficiente, cât și a unui „vid legislativ” privind intervenția în astfel de situații. În paralel, Scutaru amintește că, atunci când se discută despre posibile „puncte de test” pentru NATO , statele baltice rămân în prim-plan din cauza proximității terestre cu Rusia, fiind menționat și scenariul Narva (Estonia) ca posibilă acțiune hibridă. În ansamblu, mesajul său este că următoarele săptămâni și luni ar putea aduce presiuni crescute pe Flancul Estic, într-un moment în care atenția și resursele SUA sunt împărțite între mai multe crize. [...]
Polonia ia în calcul un „plan B” de securitate pe fondul declarațiilor lui Donald Trump despre o posibilă retragere a SUA din NATO. Mesajul a fost transmis în această săptămână de ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , care a spus că Varșovia trebuie să evite să fie luată prin surprindere și să pregătească aranjamente alternative de securitate. „Ar trebui să tratăm retragerea SUA din NATO ca pe un scenariu posibil și să o luăm în serios — noi, în Polonia, mai ales pe flancul estic, și toți, din întreg spectrul politic”, a spus Sikorski pe X. Sikorski a susținut că Polonia are nevoie de diferite „polițe de asigurare” în loc să se bazeze integral pe NATO, fără să detalieze cum ar arăta o abordare alternativă. În același timp, el a reiterat că NATO rămâne „piatra de temelie” a securității Poloniei și că țara vrea să rămână un aliat „bun și loial” al Statelor Unite, dar nu poate ignora declarațiile președintelui american. În articol se arată că Trump a provocat îngrijorare în rândul aliaților în această săptămână, sugerând că SUA ar putea părăsi alianța, invocând frustrarea față de Europa în contextul a ceea ce el consideră a fi lipsa de sprijin pentru războiul de o lună dintre SUA și Israel împotriva Iranului. În acest context, secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să meargă săptămâna viitoare la Washington pentru o întâlnire cu Trump, vizită despre care se precizează că a fost relatată inițial de The Wall Street Journal și planificată anterior, dar care ar putea include pe agendă și subiectul apartenenței SUA la NATO. Secretarul de stat Marco Rubio a criticat, în această săptămână, țări precum Spania pentru refuzul de a permite accesul SUA la baze și la spațiul aerian pentru operațiuni legate de Iran și a spus că relația dintre SUA și Europa ar trebui reevaluată după conflict. Pentru Polonia, întărirea legăturilor militare cu SUA a rămas o prioritate, Varșovia crescând achizițiile de echipamente militare americane și investițiile în infrastructura folosită de forțele SUA, pe fondul poziționării sale pe flancul estic al NATO. [...]
Ucraina a minat segmentul transnistrean al frontierei cu Republica Moldova , pe fondul riscului ca Rusia să folosească regiunea Transnistria pentru acțiuni de diversiune în spatele frontului, potrivit G4Media , care citează declarațiile consilierului prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak, preluate de Agerpres. Podoliak a spus, într-o intervenție la un post de televiziune din Chișinău, că Ucraina ia în calcul posibilitatea ca Federația Rusă să utilizeze regiunea transnistreană pentru a crea presiune suplimentară asupra armatei ucrainene. În acest context, Kievul a decis măsuri de apărare pe segmentul transnistrean al graniței, inclusiv operațiuni de minare și înăsprirea controlului de frontieră, prin detașarea unor unități suplimentare de grăniceri care fac verificări suplimentare în zonă. Oficialul ucrainean a argumentat că, deși punctele de trecere a frontierei pe acest segment „ nu sunt funcționale de mai mulți ani ”, ele ar necesita în continuare monitorizare strictă, pentru a împiedica folosirea unor grupuri de diversioniști și eventuale acțiuni terestre care ar putea viza logistica Ucrainei. Podoliak a legat aceste riscuri de prezența de trupe și armament rusesc în Transnistria, regiune aflată de facto în afara controlului autorităților constituționale de la Chișinău încă din anii 1990-1991, conform relatării. De partea Republicii Moldova, vicepremierul pentru reintegrare Valeriu Chiveri a declarat, în emisiunea „ Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV , că a aflat din presă despre măsurile Kievului și că nu cunoaște detalii suplimentare. El a susținut însă, citat de NewsMaker , că Ucraina „are tot dreptul” și „interesul” de a menține segmentul respectiv al frontierei într-o capacitate de apărare sporită. [...]
Franța folosește rachete MICA scumpe pentru a doborî drone Shahed ieftine , potrivit Focus , iar în Paris crește presiunea politică pe fondul costurilor și al consumului de muniție. Rafale, avioanele de luptă ale Forțelor Aeriene Franceze, ar doborî de săptămâni drone iraniene Shahed deasupra Emiratelor Arabe Unite. Misiunile urmăresc interceptarea încă din zona Golfului Persic, pentru ca resturile să nu ajungă să pună în pericol oameni sau infrastructură. Conform La Tribune , piloții folosesc rachete aer-aer MICA. De la începutul războiului cu Iranul ar fi fost lansate peste 80 de rachete MICA, fiecare cu un cost estimat între 600.000 și 700.000 de euro, de peste zece ori mai mult decât o dronă Shahed. În ultimele două săptămâni, numărul lansărilor de MICA per avion Rafale ar fi scăzut, pe fondul reducerii atacurilor iraniene asupra Emiratelor. Notează Institute for the Study of War că, în prima săptămână de război, media a fost de 137 de „obiecte zburătoare” iraniene pe zi îndreptate spre Emiratele Arabe Unite, iar în ultima săptămână media zilnică ar fi coborât la 25. „Fiecare rachetă costă între 600.000 și 700.000 de euro, mai mult de zece ori cât o dronă Shahed.” În plan intern, utilizarea masivă a MICA în Emirate generează presiune la Paris, în special din cauza raportului cost-efect, arată La Tribune . În acest context, ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, ar considera că pierderile de material impun măsuri rapide pentru refacerea stocurilor de muniție. Elementele-cheie ale situației descrise în articol sunt: interceptări ale dronelor Shahed cu avioane Rafale deasupra Emiratelor Arabe Unite, cu intenția de a opri țintele cât mai departe, peste Golful Persic; folosirea rachetelor aer-aer MICA, cu peste 80 de lansări de la începutul conflictului menționat; costul estimat al unei rachete MICA (600.000–700.000 euro) raportat la prețul mult mai mic al unei drone Shahed; scăderea recentă a intensității atacurilor, potrivit ISW, și creșterea criticilor politice în Franța privind consumul de muniție și necesitatea refacerii stocurilor. [...]
