Știri
Știri din categoria Apărare
Qognifly lansează public „Drone Wall”, un sistem autonom de contracarare a dronelor potrivit comunicatului transmis de Qognifly, soluția a fost dezvoltată în România, a fost validată în condiții operaționale, iar compania intră acum într-o etapă de consolidare, cu pregătiri pentru o unitate dedicată în București.
Anunțul vine pe fondul răspândirii dronelor ieftine, care au schimbat rapid regulile în securitatea aeriană. Qognifly susține că nu mai este sustenabil să răspunzi la o amenințare relativ ieftină cu interceptări extrem de costisitoare și își propune să readucă „eficiența economică” în protecția infrastructurii și a comunităților, cu interceptori reutilizabili și automatizare bazată pe inteligență artificială.
În descrierea companiei, Drone Wall este o arhitectură integrată care acoperă întreg lanțul de reacție: detectare, identificare, urmărire, alocare de resurse și interceptare. Soluția este gândită ca un ecosistem unitar, integrabil, care să înlocuiască abordările „pe bucăți”, în care senzori și mijloace de neutralizare lucrează separat.
Componentele-cheie menționate:
Qognifly spune că sistemul rulează „la marginea rețelei” (procesare locală), pentru latență scăzută și reziliență mai bună, și că este rafinat continuu pe baza datelor și a feedbackului operațional din Ucraina, pentru îmbunătățirea clasificării țintelor și a eficienței intervenției.
O diferență importantă, potrivit companiei, este nivelul de autonomie: Drone Wall ar putea funcționa cu un număr minim de operatori, fără a depinde de un „pilot uman” dedicat fiecărei interceptări. Interceptorul este ghidat de radar și coordonat de ADMS într-un flux automatizat, astfel încât sistemul să poată face față unui volum mare de amenințări.
Qognifly avansează și o țintă de raport de cost de aproximativ 1:20 față de soluțiile bazate pe rachete, în ideea unei protecții scalabile pentru infrastructură critică și zone urbane, cu accent pe prevenție și protecție, „nu pe escaladare”.
Compania afirmă că Drone Wall a trecut de stadiul de concept și a fost evaluat în scenarii relevante pentru apărarea aeriană modernă. Pe baza acestor rezultate, Qognifly intră într-o etapă de standardizare a integrării și testării și pregătește o facilitate dedicată în București pentru producție în serie mică (lot pilot), fără să anunțe, deocamdată, începerea producției de serie.
În paralel, Qognifly spune că a semnat memorandumuri de înțelegere cu trei companii din Ucraina, ca parte a strategiei de colaborare regională.
Pe lângă sistemul de contracarare, Qognifly afirmă că are deja platforme aeriene fără pilot „mature” pe piață, livrate în peste 16 țări, inclusiv:
Compania mai precizează că operează o facilitate europeană pentru dezvoltare și integrare UAV, cu control pe întreg lanțul: proiectare aeronautică, materiale compozite, avionica, senzori și software de misiune, ceea ce ar susține tranziția de la prototipuri la preindustrializare în România.
Qognifly menționează discuții avansate cu investitori, inclusiv internaționali, însă spune că a ales să meargă mai departe cu un partener strategic local, iar runda de finanțare ar urma să fie anunțată oficial în perioada următoare. Banii ar accelera testarea, finalizarea interceptorului reactiv și dezvoltarea capabilităților industriale, inclusiv algoritmi de procesare video și radar, coordonare împotriva mai multor drone și interceptori cu viteze de până la 500 km/h.
| Element | Ce spune Qognifly |
|---|---|
| Produs | „Drone Wall”, sistem integrat de detectare–urmărire–interceptare |
| Validare | testat în condiții operaționale, cu feedback din Ucraina |
| Arhitectură | radar + ADMS + interceptori pe 3 raze, inclusiv variantă reutilizabilă cu propulsie reactivă |
| Producție | pregătiri pentru o unitate dedicată în București, loturi pilot, fără anunț de serie |
| Țintă de cost | raport de aproximativ 1:20 față de soluții cu rachete |
Recomandate
IDF susține că un F-35I a doborât un Yak-130 deasupra Teheranului potrivit Economic Times , care citează anunțul făcut de armata israeliană. Relatarea vorbește despre o confruntare aer-aer rară în regiune: Israelul afirmă că un F-35I „Adir” ar fi doborât marți, 3 martie 2026, un Yak-130 iranian în spațiul aerian al capitalei Iranului, iar Forțele Aeriene Israeliene descriu acțiunea drept o premieră pentru platforma F-35 în cazul unei ținte pilotate. Informația rămâne, deocamdată, o declarație a părții israeliene, preluată de presă, fără detalii tehnice publice care să permită verificarea independentă: nu sunt indicate ora exactă, distanța de angajare, altitudinea, ruta de zbor sau tipul de armament folosit. AIRLIVE notează, la rândul său, că aparatul iranian ar fi un Yak-130 , avion de fabricație rusească folosit în principal pentru antrenament avansat, dar capabil și de misiuni de atac ușor. În același pachet de relatări, partea israeliană susține și caracterul „istoric” al doborârii: ar fi primul „kill” aer-aer israelian împotriva unui avion pilotat după aproximativ patru decenii, cu trimitere la un episod din 1985. Afirmația ține mai degrabă de registrul simbolic și de comunicare militară, până când vor apărea date suplimentare care să confirme cum s-a produs angajarea și ce s-a întâmplat cu aeronava iraniană. Confruntarea raportată este plasată în contextul unei campanii mai largi de lovituri asupra unor ținte din Iran. IDF a anunțat atacuri asupra unor centre de comandă asociate cu Basij și structuri de securitate internă din Teheran, descrise de armată ca elemente folosite pentru menținerea controlului. O relatare separată publicată de Newsonair.gov.in menționează, la rândul ei, lovituri asupra unor ținte militare și componente de apărare antiaeriană. [...]
O rachetă balistică lansată din Iran a fost interceptată de apărarea antiaeriană NATO deasupra Turciei, după ce a traversat spațiul aerian al Irakului și Siriei, potrivit Biziday . Incidentul a avut loc în sudul Turciei, în districtul Dörtyol, provincia Hatay, unde au fost găsite resturi ale rachetei de interceptare folosite pentru neutralizarea amenințării. Autoritățile turce au precizat că nu s-au înregistrat victime sau răniți în urma acestui eveniment. Ministerul turc al Apărării a transmis că sistemele antirachetă NATO, dislocate în estul Mediteranei, au reacționat prompt pentru a proteja spațiul aerian al Turciei. Oficialii au subliniat că Turcia își menține capacitatea de a-și apăra teritoriul și cetățenii împotriva oricărei amenințări, indiferent de sursă, și au avertizat că vor adopta toate măsurile necesare pentru apărare. De asemenea, ministerul a adresat un apel tuturor părților implicate să evite acțiuni care ar putea escalada conflictele din regiune și a anunțat continuarea consultărilor cu NATO și ceilalți aliați. Acest incident evidențiază tensiunile persistente din regiunea Orientului Mijlociu și rolul infrastructurii de apărare colectivă a NATO în protejarea statelor membre. Deocamdată, autoritățile turce nu au anunțat măsuri suplimentare, dar au reiterat dreptul de a răspunde oricărei acțiuni ostile. [...]
Apar noi indicii despre doborârea celor trei avioane americane F-15 potrivit The Wall Street Journal, incidentul ar fi fost provocat accidental de un avion de vânătoare kuweitian F/A-18 . Informația, atribuită de WSJ unor persoane familiarizate cu rapoartele inițiale, ar explica pierderea celor trei aparate ale SUA relatată anterior și ar indica un posibil caz de „friendly fire” în cadrul unei operațiuni aeriene desfășurate împreună cu parteneri regionali. Conform articolului preluat de Reuters, incidentul ar fi avut loc duminică, iar F/A-18 -ul operat de Kuweit ar fi fost identificat drept sursa doborârii accidentale a celor trei F-15 americane. WSJ precizează că nu a putut verifica imediat, independent, informațiile, iar detaliile operaționale rămân, deocamdată, neclare. Dacă se confirmă, cazul devine sensibil nu doar prin amploare, ci și prin implicații: un astfel de episod ar ridica întrebări despre procedurile de identificare a țintelor și coordonarea în zbor între aliați, într-un teatru în care forțele SUA operează frecvent în formule de coaliție și în spații aeriene aglomerate. [...]
România analizează propunerea Franței privind extinderea descurajării nucleare europene , iar decizia va fi discutată mai întâi la nivelul președintelui țării și al instituțiilor responsabile de securitate, potrivit declarațiilor vicepremierului Tanczos Barna citate de Digi24 . Oficialul a subliniat că subiectul trebuie analizat rapid, în contextul schimbărilor de securitate din regiune. Vicepremierul a explicat că inițiativa anunțată de președintele francez Emmanuel Macron, care vizează creșterea numărului de focoase nucleare și consolidarea cooperării europene în domeniul descurajării nucleare, nu a ajuns încă formal pe agenda guvernului român. Potrivit procedurilor instituționale, discuțiile vor începe la nivelul președintelui României, apoi vor implica ministrul de Externe și premierul. Analiză la nivelul instituțiilor de securitate Tanczos Barna a precizat că România trebuie să trateze cu atenție această inițiativă, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice recente. El a subliniat câteva elemente importante: România a fost până acum un punct de stabilitate în regiune , datorită infrastructurii militare NATO și bazei de la Deveselu; situația de securitate din Europa s-a schimbat rapid în ultimul timp; orice decizie privind cooperarea nucleară trebuie luată în coordonare cu aliații strategici . România, invitată la discuții Ministrul de Externe, Oana Țoiu , a confirmat că România se numără printre statele europene invitate să participe la discuțiile lansate de Franța privind o cooperare mai strânsă în domeniul descurajării nucleare. Ea a subliniat însă că: discuțiile sunt într-o etapă incipientă ; principiul central rămâne Articolul 5 al NATO , care garantează apărarea colectivă a statelor membre; în cazul României, poziția oficială va fi stabilită în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) , prezidat de șeful statului. Contextul inițiativei franceze Președintele Emmanuel Macron a propus intensificarea rolului Franței în securitatea europeană , inclusiv prin extinderea conceptului de „descurajare nucleară” către partenerii europeni interesați. Inițiativa apare într-un moment de tensiuni geopolitice majore și de reconfigurare a arhitecturii de securitate în Europa. Pentru România, participarea la aceste discuții ar putea avea implicații importante în strategia de apărare și în relațiile cu aliații din NATO și Uniunea Europeană. [...]
Lockheed Martin primește un contract de 1,9 miliarde de dolari pentru sistemele de instruire ale avionului militar C-130J , în cadrul unei serii de contracte anunțate de autoritățile americane pentru programe aeriene, navale și logistice. Informațiile apar într-un comunicat publicat de U.S. Department of Defense privind contractele acordate la începutul lunii martie 2026. Cel mai mare contract: Lockheed Martin – 1,9 miliarde dolari Compania Lockheed Martin Rotary and Mission Systems din Orlando, Florida, a primit un contract de tip „indefinite-delivery/indefinite-quantity” (IDIQ) în valoare maximă de 1,9 miliarde de dolari pentru programul C-130J Maintenance and Training System IV (JMATS IV) . Contractul acoperă: producția și modernizarea sistemelor de instruire pentru echipaje; mentenanța simulatoarelor de zbor; echipamente de instruire pentru mentenanța aeronavelor; suport tehnic pentru centrele de pregătire. Lucrările vor fi realizate în mai multe baze militare din SUA și din străinătate, inclusiv în: Arkansas Texas California Mississippi Rhode Island Germania Japonia Programul are o perioadă de bază de 5 ani , cu opțiune pentru încă 5 ani , iar finalizarea completă este estimată pentru 28 februarie 2039 . Alte contracte importante anunțate Pe lângă acordul major cu Lockheed Martin , Departamentul Apărării a anunțat și alte contracte relevante în domeniul apărării. Contracte pentru aviație militară Companie Valoare Program R4-Integration 74 milioane dolari sistem de comunicații satelitare pentru HC-130J L3Harris Technologies 27,7 milioane dolari mentenanță pentru Tactical Airborne Surveillance System Carleton Controls 10,6 milioane dolari reparații pentru rachetele balistice Minuteman III Sistemul dezvoltat de R4-Integration va integra comunicații satelitare „beyond line-of-sight” pe 39 de aeronave HC-130J , proiectul urmând să fie finalizat până în 2030 . Contracte pentru armată și logistică Armata americană a acordat și un contract de 165 milioane dolari pentru servicii de construcții la baza militară Fort Knox din Kentucky. Mai multe companii vor concura pentru fiecare comandă individuală emisă în cadrul acestui program. În paralel, Defense Logistics Agency a atribuit companiei Renk America un contract de 57,6 milioane dolari pentru furnizarea de motoare diesel utilizate de echipamente militare. Programe ale Marinei SUA Marina americană a anunțat la rândul ei mai multe contracte, printre care: 31,3 milioane dolari pentru General Electric Aerospace – mentenanță pentru motoarele T-64; 26,8 milioane dolari pentru Raytheon – dezvoltarea unui prototip radar avansat în programul BladeRunner; 22,8 milioane dolari pentru BlueHalo – sisteme anti-dronă destinate apărării bazelor militare; 19,5 milioane dolari pentru CAE USA – suport logistic pentru centrul de antrenament KC-130J din Kuwait. Aceste proiecte fac parte din programe mai ample de modernizare și dezvoltare tehnologică ale armatei americane, care includ simulatoare de zbor, sisteme anti-dronă, infrastructură militară și tehnologii radar. [...]
Sistemul antiaerian chinezesc HQ-9B, achiziționat de Iran în 2025, a eșuat în fața atacurilor SUA și Israel , potrivit unei analize publicate de India Today . Echipamentul, considerat una dintre piesele centrale ale apărării aeriene iraniene, nu ar fi reușit să intercepteze loviturile lansate la 28 februarie 2026 asupra unor obiective strategice. Iranul ar fi achiziționat cel puțin trei sisteme HQ-9B în iulie 2025, printr-un acord de tip „petrol contra arme”, estimat la peste un miliard de dolari. Unitățile au fost desfășurate în jurul Teheranului și al instalațiilor nucleare de la Natanz și Fordow. Potrivit relatărilor, acestea nu au reușit să oprească atacurile americano-israeliene, care au provocat distrugeri semnificative. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat avariile la Natanz, fără scurgeri radioactive. Al doilea eșec într-un an Același sistem ar fi înregistrat probleme și în mai 2025, în timpul confruntării de patru zile dintre India și Pakistan, când unități HQ-9B desfășurate de Islamabad nu au reușit să respingă atacuri aeriene și cu drone. HQ-9B este produs de industria aerospațială chineză și este considerat un echivalent al sistemelor rusești S-300 și americane Patriot. Are o rază de acțiune declarată de aproximativ 260 km și capacitatea de a urmări simultan multiple ținte. Impact asupra credibilității exporturilor chineze Eșecurile raportate ridică semne de întrebare privind performanța sistemului în condiții reale de luptă și pot afecta imaginea exporturilor militare chineze. Analiști citați în presa internațională discută dacă problemele țin de limitări tehnologice sau de superioritatea aviației și armamentului utilizat de SUA și Israel. În contextul actualului conflict, eficiența sistemelor de apărare aeriană devine un factor esențial, iar performanța HQ-9B este atent analizată atât în regiune, cât și pe piața globală a echipamentelor militare. [...]
