Știri
Știri din categoria Apărare
Qognifly lansează public „Drone Wall”, un sistem autonom de contracarare a dronelor potrivit comunicatului transmis de Qognifly, soluția a fost dezvoltată în România, a fost validată în condiții operaționale, iar compania intră acum într-o etapă de consolidare, cu pregătiri pentru o unitate dedicată în București.
Anunțul vine pe fondul răspândirii dronelor ieftine, care au schimbat rapid regulile în securitatea aeriană. Qognifly susține că nu mai este sustenabil să răspunzi la o amenințare relativ ieftină cu interceptări extrem de costisitoare și își propune să readucă „eficiența economică” în protecția infrastructurii și a comunităților, cu interceptori reutilizabili și automatizare bazată pe inteligență artificială.
În descrierea companiei, Drone Wall este o arhitectură integrată care acoperă întreg lanțul de reacție: detectare, identificare, urmărire, alocare de resurse și interceptare. Soluția este gândită ca un ecosistem unitar, integrabil, care să înlocuiască abordările „pe bucăți”, în care senzori și mijloace de neutralizare lucrează separat.
Componentele-cheie menționate:
Qognifly spune că sistemul rulează „la marginea rețelei” (procesare locală), pentru latență scăzută și reziliență mai bună, și că este rafinat continuu pe baza datelor și a feedbackului operațional din Ucraina, pentru îmbunătățirea clasificării țintelor și a eficienței intervenției.
O diferență importantă, potrivit companiei, este nivelul de autonomie: Drone Wall ar putea funcționa cu un număr minim de operatori, fără a depinde de un „pilot uman” dedicat fiecărei interceptări. Interceptorul este ghidat de radar și coordonat de ADMS într-un flux automatizat, astfel încât sistemul să poată face față unui volum mare de amenințări.
Qognifly avansează și o țintă de raport de cost de aproximativ 1:20 față de soluțiile bazate pe rachete, în ideea unei protecții scalabile pentru infrastructură critică și zone urbane, cu accent pe prevenție și protecție, „nu pe escaladare”.
Compania afirmă că Drone Wall a trecut de stadiul de concept și a fost evaluat în scenarii relevante pentru apărarea aeriană modernă. Pe baza acestor rezultate, Qognifly intră într-o etapă de standardizare a integrării și testării și pregătește o facilitate dedicată în București pentru producție în serie mică (lot pilot), fără să anunțe, deocamdată, începerea producției de serie.
În paralel, Qognifly spune că a semnat memorandumuri de înțelegere cu trei companii din Ucraina, ca parte a strategiei de colaborare regională.
Pe lângă sistemul de contracarare, Qognifly afirmă că are deja platforme aeriene fără pilot „mature” pe piață, livrate în peste 16 țări, inclusiv:
Compania mai precizează că operează o facilitate europeană pentru dezvoltare și integrare UAV, cu control pe întreg lanțul: proiectare aeronautică, materiale compozite, avionica, senzori și software de misiune, ceea ce ar susține tranziția de la prototipuri la preindustrializare în România.
Qognifly menționează discuții avansate cu investitori, inclusiv internaționali, însă spune că a ales să meargă mai departe cu un partener strategic local, iar runda de finanțare ar urma să fie anunțată oficial în perioada următoare. Banii ar accelera testarea, finalizarea interceptorului reactiv și dezvoltarea capabilităților industriale, inclusiv algoritmi de procesare video și radar, coordonare împotriva mai multor drone și interceptori cu viteze de până la 500 km/h.
| Element | Ce spune Qognifly |
|---|---|
| Produs | „Drone Wall”, sistem integrat de detectare–urmărire–interceptare |
| Validare | testat în condiții operaționale, cu feedback din Ucraina |
| Arhitectură | radar + ADMS + interceptori pe 3 raze, inclusiv variantă reutilizabilă cu propulsie reactivă |
| Producție | pregătiri pentru o unitate dedicată în București, loturi pilot, fără anunț de serie |
| Țintă de cost | raport de aproximativ 1:20 față de soluții cu rachete |
Recomandate
Un start-up românesc mizează pe drone „fără unelte”, asamblabile în 120 de secunde, ca avantaj operațional pe teren , iar planul de a ridica o fabrică în București indică o trecere de la prototipuri și demonstrații la producție mai structurată, potrivit Libertatea . Qognifly produce drone militare cu aripă fixă care se montează manual, fără șurubelnițe sau chei, direct pe teren. CEO-ul Ion Mocanu a explicat, la podcastul „Frontier Defense” (Ep. 8), găzduit de G4Media, că asamblarea se face „în sub două minute” de către doi oameni. Ce înseamnă, practic, „asamblare în două minute” Accentul companiei este pe reducerea timpului și a logisticii necesare pentru punerea în funcțiune. În material este descrisă o demonstrație în fața jurnaliștilor, în care o echipă a montat contracronometru drona de supraveghere SP5, iar după asamblare aparatul a decolat și a rămas în aer „timp de câteva zeci de minute”. Producție: fabrică în București și extindere la Caransebeș Qognifly ridică o fabrică în București pentru a produce 12 versiuni de drone, inclusiv: modele de supraveghere; modele „de tip Shahed”; interceptoare. Interceptorul este dezvoltat împreună cu start-up-ul american XDOWN. Separat, compania își extinde producția la Caransebeș, oraș ales pentru facilitățile aerodromului local. Locația este folosită deja pentru testarea aparatelor, iar firma spune că intenționează să transforme zona într-un hub de producție. Date tehnice și preț: SP5, între 200.000 și 1 milion de euro Modelul SP5 este prezentat ca un UAV (vehicul aerian fără pilot) de 55 kg, cu dublă utilizare – civilă și militară – și cu o complexitate de aproximativ 4.000 de componente. Sistemul folosește patru motoare electrice pentru decolare și aterizare verticală (VTOL), iar zborul de croazieră este susținut de un motor hibrid. În articol sunt menționate și performanțe precum anduranță de „peste 17 ore”, viteză de 160 km/h și altitudine de 5.000 de metri. Prețul unei unități variază între 200.000 și un milion de euro (aprox. 1,0–5,0 milioane lei), în funcție de dotări, inclusiv senzori optoelectronici de înaltă precizie. Unde sunt folosite și de ce contează Tehnologia Qognifly a ajuns deja pe piețe din Canada, Turcia și Marea Britanie. Potrivit fondatorului Ion Mocanu, soluțiile sunt adoptate mai ales de forțele de ordine și agenții de protecție, fiind menționată explicit Poliția de Frontieră, care ar avea nevoie de echipamente pentru intervenții rapide. [...]
Loviturile ucrainene cu drone au ajuns pentru prima dată dincolo de Munții Ural, semnalând o extindere operațională a razei de acțiune și obligând autoritățile ruse să activeze măsuri de alertă în regiuni considerate până acum relativ ferite de atacuri, potrivit Adevărul . În Ekaterinburg (regiunea Sverdlovsk), consilierul ministrului Apărării din Ucraina, Serhii Sternenko , a afirmat că dronele au stabilit „un nou record de distanță”. În același oraș, sistemele rusești de război electronic ar fi deviat o dronă care a lovit o clădire rezidențială, rănind șase persoane. Presa rusă a relatat că între 25 și 30 de etaje ale complexului rezidențial Trinity, din centrul orașului, au fost afectate, informație preluată de focus.ua. Efecte imediate: restricții pe aeroport și alertă aeriană în regiuni noi Explozii au fost semnalate și în Celiabinsk, unde autoritățile au impus temporar restricții pentru sosirile și plecările de pe aeroport. Canale locale au publicat imagini cu fum deasupra orașului, conform relatărilor citate. Separat, autoritățile ruse au anunțat introducerea, pentru prima dată, a regimului de pericol aerian și a planului „Carpet ” în regiunea Kurgan, la granița dintre Urali și Siberia. Ce indică datele vehiculate despre capacitatea de penetrare Potrivit unor surse din presa rusă, dronele ar fi zburat aproximativ 10 ore fără să întâmpine rezistență din partea apărării antiaeriene, parcurgând peste 1.800 de kilometri și ajungând în zone descrise ca fiind până acum sigure, în „adâncimea teritoriului” rus. Aceste detalii rămân, însă, la nivelul relatărilor din presa rusă citate de sursă. În același timp, Ministerul rus al Apărării susține că 127 de drone ucrainene ar fi fost interceptate și distruse în cursul nopții deasupra mai multor regiuni. Publicația notează că atacurile cu drone asupra teritoriului rus s-au intensificat în ultima perioadă, inclusiv în zone precum Daghestan sau regiunea Krasnodar. [...]
Întârzierile la livrările de armament contractat obligă MApN să „mute piese” pe teren , după incidentul cu o dronă rusească prăbușită în județul Galați, potrivit Antena 3 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că România a comandat și a plătit radare și rachete, dar acestea nu au ajuns încă, pe fondul limitelor de producție și al cererii ridicate la nivel internațional. Incidentul a avut loc în noaptea de 24 spre 25 aprilie, când o dronă de tip Geran 2, încărcată cu explozibil, a pătruns în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit într-o gospodărie din cartierul Bariera Traian (Galați). Peste 500 de locuitori au fost evacuați, iar specialiști ai MApN, MAI și SRI au transportat drona pe malul lacului Brateș, unde a fost detonată controlat. În aceeași zi, o a doua dronă a fost găsită lângă o fermă din Văcăreni (Tulcea). De ce nu a fost interceptată: „gaura” de la altitudini joase Miruță afirmă că drona a zburat la 45–50 de metri, timp de aproximativ patru minute, pe o distanță de circa 15 kilometri în spațiul aerian național. La aceste altitudini, radarele fixe au limitări, inclusiv din cauza reliefului, iar acoperirea depinde de soluții locale. Ministrul explică faptul că există sisteme mobile care pot îmbunătăți detecția la joasă altitudine, însă sunt puține și sunt direcționate în zonele considerate, până acum, cu risc mai mare. Zona Galați nu fusese încadrată în această categorie, pe motiv că în ultimii trei ani nu ar mai fi existat incidente similare acolo, spre deosebire de alte puncte unde intrările dronelor s-ar fi repetat mai des. Măsuri imediate: relocare de capabilități și două dispozitive noi De săptămâna viitoare, MApN va muta capabilități de monitorizare spre Galați. Miruță admite că resursele sunt limitate și descrie redistribuirea ca pe o optimizare între zone cu risc „foarte, foarte mic” și zone unde riscul a crescut. În paralel, două dispozitive noi ar urma să intre în operare, cu rolul de a îmbunătăți ceea ce există deja, fără a „descoperi” alte zone prin mutări din teren. Unul dintre dispozitive era programat să intre în funcțiune vineri, iar ultimul test fusese finalizat, conform ministrului. Blocajul structural: echipamente contractate și plătite, dar nelivrate Ministrul afirmă că România are contractate sisteme SHORAD și VSHORAD (apărare antiaeriană cu rază scurtă și foarte scurtă), rachete Mistral și sisteme Skyranger, iar radarele pentru detecție la joasă altitudine au fost proiectate și comandate prin programul SAFE . „Le-am comandat, le-am plătit, n-au venit – nu pentru că stă România la o coadă mai lungă, ci pentru că e o limită la producători și sunt și alții care vor.” În această logică, ministrul susține că, dacă echipamentele ar fi fost deja în stocurile Armatei Române, „foarte probabil” situația de la Galați ar fi fost interceptată. SAFE: 21 de contracte până la 31 mai și risc de blocaj procedural Programul SAFE, prezentat drept principala sursă de finanțare europeană pentru producția de apărare, are ca țintă semnarea a 21 de contracte până la 31 mai. Miruță descrie un traseu birocratic în care specificațiile tehnice pleacă de la MApN către Cancelaria Primului Ministru, sunt analizate într-un grup de lucru interinstituțional, se stabilesc prețuri maximale, apoi dosarele ajung în Parlament, care trebuie să aprobe contractarea. Ministrul avertizează că, fără convocarea Parlamentului în timp util, semnarea nu poate fi făcută „în ultima clipă”, invocând existența unor termene legale. Context: România „nu este o țară aflată în război”, spune ministrul Miruță afirmă că nu există informații care să indice un interes al Federației Ruse de a ataca deliberat România și pune astfel de incidente pe seama efectelor colaterale ale apărării antiaeriene ucrainene (drone avariate, deviate de la traiectorie sau afectate de bruiaj). Pe termen lung, ministrul susține că soluția de fond ar fi dezvoltarea, în interiorul MApN, a unui software pentru drone, astfel încât România să nu rămână doar „cumpărător de soluții” care rezolvă parțial problema. În acest sens, spune că a început formarea unei echipe interne, deocamdată cu cinci-șase persoane, cu un obiectiv inițial de 20–25. [...]
România redistribuie capabilități militare către zonele cu risc mai mare , după incidentele în care drone cu explozibil au ajuns și s-au prăbușit pe teritoriul național, inclusiv în municipiul Galați și în județul Tulcea, potrivit G4Media . Măsura are un impact operațional direct: Armata mută echipamentele disponibile în funcție de evaluarea riscurilor, pe fondul limitărilor de detecție la altitudini joase. Ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat la Digi24 că redistribuirea vizează „zonele considerate mai expuse”, în contextul incidentelor din noaptea de vineri spre sâmbătă, când drone cu explozibil au ajuns pe teritoriul României, cele mai grave cazuri fiind la Galați și în Tulcea, ambele detonate în weekend. De ce se mută echipamentele: limitări la detecția dronelor care zboară jos Oficialul a explicat că o problemă majoră ține de limitările sistemelor radar atunci când dronele zboară la altitudini foarte mici. El a dat exemplul dronei de la Galați, despre care a spus că ar fi zburat la 50 de metri, situație în care ar fi necesare soluții radar locale. „Dacă se zboară la 50 de metri, cum a fost drona de la Galați, acolo trebuie să existe o soluție radar locală, ca atunci când îți dai internet hotspot de pe telefonul mobil. Armata Română are și soluții pentru astfel de situații, însă sunt limitate. Sunt puține și le direcționăm acolo unde este apreciat că riscul este mai mare.” „Numărul nu este infinit”: redistribuire în funcție de risc Miruță a spus că autoritățile mută echipamentele din zone cu risc foarte mic către zone unde riscul este mai ridicat, subliniind constrângerea de resurse. „Mutăm capabilități din zone unde riscul este foarte mic în zone unde riscul este un pic mai mare. Numărul acestor capabilități nu este infinit, avem niște piese pe care le mutăm pentru a acoperi diverse scenarii.” Cum ajung dronele pe teritoriul României, potrivit ministrului Ministrul a afirmat că, „în majoritatea cazurilor”, nu ar fi vorba despre atacuri directe asupra României, ci despre drone afectate în zona de conflict. „Ceea ce vedem că se întâmplă în astfel de situații, de cele mai multe ori, sunt drone care sunt împușcate de apărarea antiaeriană din Ucraina. Se trage în ele, li se modifică structura aerodinamică sau își pierd coordonarea GPS pentru că sunt bruiate și continuă să zboare pe o traiectorie necontrolată, fie până își consumă combustibilul, fie până se lovesc de ceva și cad.” În același timp, Miruță a susținut că România nu este în război și că nu există informații care să indice un atac intenționat. „România nu este o țară aflată în conflict. Nu avem niciun fel de informație care să ne facă să credem că există un interes din partea Federației Ruse să atace România.” Adaptare continuă și dezvoltare internă Ministrul a atras atenția asupra ritmului rapid de evoluție a tehnologiei dronelor în războiul din Ucraina, inclusiv asupra apariției unor încărcături capabile să atace ținte la distanță. El a mai spus că unele probleme identificate în urmă cu câteva luni au început să fie rezolvate, dar apar constant provocări noi. În paralel, Ministerul Apărării încearcă să dezvolte soluții proprii, inclusiv un software dedicat pentru operarea dronelor, pe care ministrul îl descrie ca fiind dependent de datele și deciziile interne ale Armatei Române. [...]
Departamentul de Război al SUA finanțează cu 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) extinderea producției de rachete printr-o investiție strategică în divizia Missile Solutions (MSL) a L3Harris , structurată ca instrument convertibil ce poate deveni acțiuni la o viitoare listare, potrivit Interesting Engineering . Miza operațională este creșterea rapidă a capacității industriale pentru programe considerate prioritare, într-un context de cerere ridicată și presiuni pe lanțurile de aprovizionare din industria de apărare. Banii vor fi folosiți pentru extinderea și modernizarea facilităților, accelerarea cercetării și dezvoltării și creșterea capacității de producție pentru tehnologii critice de securitate națională, conform companiei. Cum este structurată investiția și ce primește statul american L3Harris spune că finanțarea Departamentului de Război este realizată sub forma unei „securități preferențiale convertibile” (un instrument financiar care poate fi transformat ulterior în acțiuni), la nivelul businessului MSL. Conversia ar urma să aibă loc la un IPO (listare inițială) al MSL. Pe lângă acest instrument, Departamentul de Război va primi și anumite „warrants” (drepturi de a cumpăra acțiuni la un preț stabilit) pentru achiziția de acțiuni ordinare în MSL. L3Harris a reiterat că intenționează să urmărească un IPO al MSL în a doua jumătate a lui 2026, „în funcție de condițiile de piață”. Compania precizează că va rămâne acționar majoritar în noul business MSL, cu o participație de peste 80%, și că va continua să consolideze rezultatele financiare ale MSL în situațiile sale financiare. Unde se duc banii: capacitate industrială și motoare cu combustibil solid Fondurile, împreună cu eventualele încasări viitoare din IPO și alte surse de capital, sunt destinate unei serii de proiecte de extindere și modernizare, inclusiv la facilități de producție pentru motoare de rachetă cu combustibil solid din: Camden, Arkansas; Huntsville, Alabama; Orange, Virginia; și alte locații menționate de companie. L3Harris afirmă, totodată, că investește „miliarde” pentru a transforma și crește operațiunile de producție ale MSL, în sprijinul unor priorități ale Departamentului de Război precum PAC-3, THAAD , Tomahawk și Standard Missile. Context: MSL, o divizie nouă, pregătită pentru listare MSL a fost creată la începutul lui 2026, prin reunirea capabilităților de rachete din cadrul L3Harris, inclusiv operațiunile fostei Aerojet Rocketdyne, potrivit unei informări citate de publicație. Din perspectiva pieței, tranzacția indică o implicare mai directă a guvernului american în finanțarea capacității industriale de apărare, cu scopul de a asigura livrări stabile pentru sisteme avansate și de a reduce vulnerabilitățile din lanțul de aprovizionare, în condițiile creșterii cererii. [...]
Ministerul Apărării mută, de săptămâna viitoare, capabilități antiaeriene spre zona Galați , după incidentele în care drone rusești au pătruns pe teritoriul României, potrivit News . Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că unele capabilități de înzestrare pentru apărarea antiaeriană de la sol au fost incluse în SAFE (instrument european de finanțare), iar dacă ar fi fost deja în stocurile Armatei „foarte probabil” situația de la Galați ar fi fost interceptată. Ce se schimbă operațional: redistribuirea mijloacelor existente Miruță a anunțat că, în urma evenimentelor din acest weekend, Ministerul Apărării va muta „niște capabilități noi” în zona vizată. El a precizat că numărul acestor capabilități „nu este infinit” și că Armata operează cu resurse care pot fi relocate pentru a acoperi scenarii diferite. Contextul invocat: evoluția dronelor și limitele apărării Ministrul a susținut, într-o intervenție la Digi24, că tehnologia dronelor se îmbunătățește și că unele modele au „altă amprentă tehnică” și pot avea inclusiv încărcături care să atace ținte aflate la distanță, precum un elicopter. El a adăugat însă că nu acesta ar fi cazul dronelor descoperite acum. În explicația sa, o parte dintre incidente ar putea apărea atunci când dronele sunt lovite de apărarea antiaeriană ucraineană, își modifică traiectoria (inclusiv din cauza bruiajului GPS) și ajung să zboare necontrolat până rămân fără combustibil sau se prăbușesc. Cum e evaluat riscul pentru Galați și alte zone Întrebat dacă zona devine una de risc, Miruță a spus că depinde de scenariu și că discuția nu se limitează la Galați, ci poate viza „multe alte zone din România”. Totodată, a afirmat că România „nu este o țară aflată în conflict” și că nu există informații care să indice un interes al Federației Ruse de a ataca România. De ce contează Mesajul central al ministrului este că răspunsul imediat se bazează pe repoziționarea de capabilități existente , în timp ce o parte din soluțiile de întărire a apărării antiaeriene sunt încă în faza de finanțare/achiziție prin SAFE, ceea ce lasă un interval în care acoperirea se ajustează prin mutări interne, nu prin intrări rapide de echipamente noi în stoc. [...]
