Știri
Știri din categoria Apărare
România a dus pentru prima dată cinci companii de apărare la NATO Industry Forum, un pas cu miză directă pentru contracte și parteneriate în lanțurile de aprovizionare ale Alianței, potrivit HotNews, care relatează de la Ankara, unde a avut loc evenimentul în marja Summitului NATO la care a participat și președintele Nicușor Dan.
În delegația României la Forumul Industriei de Apărare au fost incluse OVES Enterprise, Orbotix Industries, Optoelectronica 2001, Autonomous Flight Technology și Romarm. Publicația notează că până acum numele acestor firme nu au fost făcute publice de autorități și ridică întrebarea de ce statul nu a comunicat despre prezența lor.
Miza participării este poziționarea industriei românești pe „harta achizițiilor și parteneriatelor NATO”, într-un context în care forumul este descris de NATO drept principalul eveniment de nivel înalt al Alianței pe teme de producție de apărare transatlantică, investiții și inovație.
Evenimentul reunește oficiali NATO și ai statelor aliate sau partenere, împreună cu lideri din industrie, și este organizat cu o zi înainte de Summitul NATO, potrivit descrierii de pe site-ul Alianței: NATO.
HotNews indică o paletă largă de domenii în care companiile românești încearcă să se facă vizibile în ecosistemul NATO, de la armament și muniție până la:
Publicația precizează că a discutat, la fața locului, cu reprezentanți ai companiilor din delegație, în încercarea de a înțelege ce urmăresc firmele și cum se raportează la oportunitățile de achiziții și cooperare din cadrul Alianței.
Recomandate
România intră ca membru fondator într-o nouă bancă multilaterală pentru finanțarea apărării și va găzdui un birou regional , potrivit Mediafax . Inițiativa, coordonată de Canada, a fost anunțată de președintele Nicușor Dan în prima zi a summitului NATO de la Ankara . Noua instituție – Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență – este gândită ca un instrument financiar multilateral care să sprijine statele membre în finanțarea investițiilor din domeniul apărării și securității. Conform declarațiilor președintelui, mecanismul ar urma să funcționeze prin extinderea accesului la capital și reducerea costurilor de finanțare, inclusiv cu sprijin pentru dezvoltarea capacităților industriale, cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii. Ce înseamnă pentru România: statut de fondator și prezență regională Șeful statului a precizat că România va avea statut de membru fondator și va găzdui unul dintre birourile regionale ale băncii, ceea ce indică o implicare instituțională directă în arhitectura de implementare a proiectului, nu doar o aderare formală. Cine semnează și care este logica financiară a proiectului În textul integral al declarației, liderii Canadei, Albaniei, Belgiei, Greciei, Letoniei, Luxemburgului, României, Turciei și Ucrainei își anunță intenția comună de a înființa banca (DSRB). Documentul invocă nevoia de a mobiliza capital public și privat „la scară largă” pentru priorități de apărare, securitate și reziliență, pe fondul creșterii investițiilor și accelerării producției de capabilități critice. Declarația menționează că negocierea la Montréal a actului constitutiv oferă baza pentru avansarea demersului și că banca este „concepută pentru a extinde accesul la capital, a reduce costurile de finanțare și a sprijini extinderea capacității industriale” în țările membre. Totodată, semnatarii susțin că instrumentul ar urma să completeze, nu să dubleze, alte mecanisme naționale și multilaterale existente. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, demersul se află la nivel de intenție comună și cadru de lucru, pe baza actului constitutiv negociat. Nu sunt prezentate detalii despre calendarul operațional, capitalizare sau criterii concrete de finanțare. [...]
Zelenski cere accelerarea apărării antirachetă în Europa, invocând „revoluția dronelor” din Ucraina , într-un mesaj către aliații NATO despre cum experiența de pe front ar putea fi integrată în apărarea colectivă, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a vorbit marți, la Forumul Industriilor de Apărare NATO de la Ankara, susținând că Ucraina a ajuns să dețină unele dintre cele mai puternice capabilități militare din Europa și că războiul modern s-a schimbat fundamental, cu dronele și lupta „de la distanță” ca element central. În acest context, el a argumentat că includerea acestor capabilități în arhitectura NATO „i-ar face pe toți mai puternici”. „Dacă ucrainenii știu deja cum să lupte astfel, atunci are sens ca aceste capabilități să devină parte a apărării colective a alianței. Asta ne-ar face pe toți mai puternici.” De ce contează: apărarea antirachetă rămâne „cea mai mare nevoie” a Ucrainei Dincolo de componenta de drone, Zelenski a insistat că Ucraina are nevoie urgentă de rachete suplimentare pentru apărarea aeriană, în special împotriva rachetelor balistice, pe care le-a descris drept „ultimul mare avantaj” al Rusiei. El a cerut statelor europene să accelereze dezvoltarea și producția de sisteme antibalistice, nu doar să se bazeze pe stocurile existente. În același mesaj, Zelenski a invocat limitele capacității actuale de producție pentru sistemul Patriot , afirmând că „producția actuală nu este suficientă” pentru cererea în creștere și solicitând sprijin pentru obținerea de licențe care să permită producția de sisteme Patriot în Ucraina. Argumentul operațional: dronele schimbă regulile, iar Ucraina spune că are dovada din teren Zelenski a comparat transformarea actuală a războiului cu momente istorice precum apariția mitralierelor în Primul Război Mondial, războiul cu tancuri în al Doilea Război Mondial și inventarea rachetelor. El a susținut că Ucraina a devenit un lider global în războiul cu drone, atât ofensiv, cât și defensiv. Printre afirmațiile prezentate: Ucraina ar elimina aproximativ 30.000 de militari ruși pe lună, „în principal folosind drone”; pentru luna iunie, Zelenski a indicat „aproape 28.000” și a spus că există confirmare video pentru fiecare caz. Ucraina ar fi lovit inclusiv ținte la mare distanță, menționând un atac cu drone asupra unei rafinării de petrol din Siberia și afirmând că loviturile asupra rafinăriilor rusești au devenit „noua realitate”. În Marea Neagră, dronele navale dezvoltate intern ar fi evoluat din platforme de lovire a navelor de război în sisteme „multirol”, capabile să atace și ținte terestre și aeriene. Rata de interceptare a dronelor rusești Shahed ar fi depășit 90%, ceea ce ar însemna „mii” de drone de atac oprite săptămânal. Zelenski a adăugat că Ucraina va rămâne vecină cu Rusia „mult timp după război”, motiv pentru care experiența acumulată ar avea valoare strategică pe termen lung pentru NATO. Ce propune Kievul: proiecte industriale comune și o „coaliție antibalistică” Președintele ucrainean a promovat și „ Drone Deal Initiative ”, descrisă ca un cadru pentru producție comună de drone, schimb de tehnologie, cooperare în apărare aeriană și protecția infrastructurii critice. În paralel, a reluat apelul pentru un „scut antibalistic” european, cerând sisteme „accesibile” și produse în masă „cât mai repede posibil”, avertizând că problema „nu poate aștepta până în 2030 sau mai târziu”. În final, Zelenski a cerut „mai multă determinare și mai multe decizii” privind apărarea aeriană, astfel încât subiectul să devină unul dintre rezultatele-cheie ale summitului NATO de la Ankara, și a mulțumit liderilor care susțin viitoarea aderare a Ucrainei la alianță. [...]
Coreea de Sud vizează un parteneriat „2.0” cu NATO pentru producția de armament , mizând pe extinderea cooperării dincolo de schimburi comerciale către cercetare comună, producție și operarea sistemelor de arme, potrivit G4Media . Miza este una operațională: creșterea capacității de producție și accelerarea accesului la tehnologii de vârf într-un context în care statele NATO caută să își consolideze industria de apărare. Președintele sud-coreean Lee Jae Myung a spus că țara sa speră să își extindă cooperarea cu aliații NATO în cercetare și dezvoltare, inclusiv în tehnologii avansate, și în producția de sisteme de armament, conform Reuters, citată de Agerpres. Ce ar însemna „industria de apărare 2.0” Lee a pledat pentru modernizarea cooperării actuale cu NATO la un „parteneriat în industria de apărare 2.0”, care ar include, pe lângă schimburi de arme: cercetare comună; producție comună; operarea sistemelor de arme. În logica prezentată de liderul de la Seul, combinația dintre „capacitatea stabilă de producție” și „tehnologiile verificate” ale Coreei de Sud, pe de o parte, și experiența NATO, pe de altă parte, ar putea crește „semnificativ” capabilitățile de apărare ale ambelor părți. Contextul declarațiilor și mesajul către aliați Declarațiile au fost făcute la Forumul industriei de apărare organizat în marja summitului NATO, desfășurat la Ankara, capitala Turciei. Președintele sud-coreean a susținut că țara sa este „un partener de încredere” pentru membrii NATO. Articolul nu oferă detalii despre proiecte concrete, calendare sau acorduri în negociere; rămâne, deocamdată, la nivelul unei intenții politice de extindere a cooperării către producție și dezvoltare tehnologică în domeniul apărării. [...]
România intră în coaliții NATO de achiziții pentru rachete NSM și JSM, mizând pe acces mai rapid la capabilități și pe mentenanță pe termen lung , potrivit News , care relatează declarațiile șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , la Ankara. Generalul Vlad spune că România are nevoie „imediată” de capacități moderne de lovire precisă, atât împotriva țintelor navale, cât și a celor terestre, dar și de parteneriate „solide” care să asigure dezvoltarea, achiziția și mentenanța acestor sisteme pe termen lung. În acest context, el invocă lecțiile războiului din Ucraina, unde tehnologia evoluează rapid, iar armatele trebuie să se adapteze în același ritm. Ce înseamnă pasul de la Ankara, în termeni operaționali În cadrul Summitului NATO de la Ankara, România a semnat documente de aderare la coalițiile de achiziții ale Alianței, inclusiv pentru: Naval Strike Missile (NSM) și Joint Strike Missile (JSM), alături de Statele Unite, Marea Britanie și Norvegia. Potrivit generalului, decizia răspunde „direct” provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre. Mesajul central: cooperarea în NATO ar trebui să aducă acces mai rapid la capabilități, lanțuri de aprovizionare mai reziliente și o capacitate mai bună de a acționa împreună cu aliații. De ce contează: de la investiții la livrări și mentenanță Generalul Vlad leagă explicit investițiile de necesitatea transformării rapide în „echipamente, muniții și capacități de producție”. În logica prezentată, parteneriatele nu sunt doar pentru cumpărare, ci și pentru susținerea pe termen lung a sistemelor (mentenanță), un punct critic pentru disponibilitatea operațională. „Pentru România, această nevoie este imediată.” Apărarea antidronă, testată în exercițiul EASTERN PHOENIX Pe lângă lovirea la distanță, șeful Armatei indică drept prioritate dezvoltarea unei apărări „stratificate” împotriva dronelor, bazată pe detectare, urmărire, bruiaj și neutralizare. El afirmă că o astfel de abordare a fost testată în exercițiul EASTERN PHOENIX, desfășurat în aprilie la Capu Midia, unde Armata României a integrat mai multe sisteme într-o arhitectură complexă de apărare antidronă, adaptată realităților din regiunea Mării Negre. În evaluarea sa, deciziile de la Ankara sunt un pas important, însă „valoarea” lor va fi dată de viteza cu care se transformă în capabilități reale și sustenabile, ajustate permanent la evoluția amenințărilor. [...]
Germania își leagă creșterea bugetului apărării de o „NATO mai europeană”, iar cancelarul Friedrich Merz cere ca summitul Alianței de la Ankara să transmită un semnal de unitate în fața Rusiei, potrivit News . Merz a declarat, înainte de plecarea la summit, că Germania și-a dublat cheltuielile militare începând din 2022, într-un efort pe care îl descrie drept necesar pentru apărarea și securitatea proprie, nu ca „favoare” pentru altcineva. Informațiile sunt relatate de The Associated Press, citată de News . În același context, cancelarul german a avertizat că „Rusia rămâne o amenințare gravă” și că „ne testează hotărârea în fiecare zi”, motiv pentru care consideră esențial ca reuniunea de la Ankara să transmită „un semnal de putere și de unitate”. Miza politică: mai multă responsabilitate europeană, fără ruperea legăturii transatlantice Merz cere ca summitul să fixeze un mesaj de direcție: „construim o NATO mai europeană, pentru ca NATO să rămână transatlantică”. În formularea sa, întărirea pilonului european este prezentată ca o condiție pentru menținerea coeziunii Alianței, nu ca o alternativă la relația cu Statele Unite. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu reies decizii concrete care ar urma să fie adoptate la Ankara, însă poziționarea cancelarului indică faptul că Germania vrea ca discuțiile despre cheltuieli și capacități militare europene să fie legate direct de mesajul de descurajare transmis către Rusia. [...]
Aliații NATO intră la summitul de la Ankara cu o strategie de „gestionare Trump”, mizând pe bani și contracte de apărare pentru a evita o criză politică în interiorul alianței , potrivit Politico . Miza imediată este menținerea unității într-un moment în care președintele SUA rămâne imprevizibil, iar tensiunile legate de cheltuielile militare, accesul la baze și războiul din Iran pot deraia agenda. NATO se reunește marți în Turcia, după un an descris de publicație drept unul de „infighting, crises and recriminations”, în care Trump a presat repetat aliații pe tema contribuțiilor la apărare și a criticat lipsa de sprijin pentru efortul militar al Washingtonului în Iran. În acest context, diplomați și oficiali europeni spun că abordarea este una pragmatică: diplomație, evitarea confruntării și accent pe angajamente măsurabile. „Nu există alternativă în abordarea lui decât să fim diplomați și să nu-l ofensăm extrem, spunând că ne intensificăm eforturile”, a declarat ministrul belgian al Apărării, Theo Francken. „Banii” și industria, puse în centrul summitului Potrivit articolului, prima piesă a planului este să fie prezentat summitul în termenii care contează pentru Trump: „money”, cum a rezumat un diplomat NATO. Secretarul general Mark Rutte încearcă să argumenteze că aliații au intrat într-o nouă etapă de finanțare a apărării, după angajamentul de a ajunge la 3,5% din PIB până în 2035. Rutte i-a prezentat lui Trump, la Washington, un grafic cu titlul „The Trump trillion”, susținând că din 2025 aliații au cheltuit suplimentar 139 miliarde de dolari (aprox. 640 miliarde lei) pentru apărare, notează Politico. În paralel, la un eveniment dedicat industriei, aliații ar urma să promită „zeci de miliarde” (formulare din sursă: „double digit” billions) în acorduri de achiziții, iar Turcia își promovează summitul ca pe cel mai mare forum de industrie de apărare de până acum, „în termeni de proiecte” anunțate. Iranul intră în declarația finală, ca „ramură de măslin” pentru Washington Deși războiul din Iran este „mult în afara” misiunii de bază a NATO, aliații au acceptat să facă referire la el în declarația summitului, potrivit detaliilor unui draft menționat de Politico. Textul ar urma să ceară menținerea deschisă a Strâmtorii Hormuz și să reafirme că Teheranul nu trebuie să obțină arme nucleare — o concesie menită să reducă fricțiunile interne, în condițiile diviziunilor din alianță privind războiul SUA-Israel cu Iranul. Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a descris starea de spirit a lui Trump înaintea summitului ca fiind „o combinație de optimism” și un nivel de iritare legat de Iran. Riscul de escaladare: trupe, baze și noi cereri financiare Chiar și cu o agendă „îmblânzită”, aliații se tem că Trump poate declanșa un conflict politic. Politico notează mai multe potențiale declanșatoare: noi critici privind cheltuielile de apărare, după ce Trump a numit „ridicol” ca SUA să continue pe o „cale unilaterală”; revizuirea pe șase luni anunțată de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, privind desfășurările de trupe în țările care „subperformează” la cheltuieli de apărare; articolul menționează și relatări potrivit cărora ar fi fost luată în calcul o reducere imediată a forțelor; tensiuni privind accesul SUA la baze europene, după ce mai multe state au restricționat utilizarea bazelor în campania din Iran; temeri la Berlin că Trump ar putea cere Europei contribuții la un presupus fond de reconstrucție pentru Iran de 300 miliarde euro (aprox. 1.500 miliarde lei), potrivit a doi oficiali germani citați de Politico. În plus, tema „protecționismului” în achizițiile de apărare rămâne un punct sensibil: SUA critică inițiative europene care ar putea exclude aliați non-UE, în timp ce Franța cere ca industria europeană să fie „luată în considerare” la Ankara, inclusiv în contextul promovării industriei turce. Dincolo de summit: Europa vrea mai multă autonomie, dar fără ruptură Articolul descrie și o schimbare de fond: pe măsură ce cheltuielile non-SUA cresc, crește și încrederea aliaților europeni și a Canadei. Totuși, Politico subliniază că Europa și Canada reprezintă încă 41% din cheltuielile totale de apărare ale NATO, iar SUA păstrează avantaje critice (capabilități de informații și supraveghere, realimentare aeriană, umbrela nucleară). În acest cadru, o coaliție condusă de Marea Britanie, de circa o duzină de țări, ar urma să anunțe la Ankara o inițiativă pentru dezvoltarea capabilităților de lovituri de precizie la distanță mare, în pofida scepticismului unor oficiali americani care avertizează că rachetele cu rază lungă pot crește riscul de escaladare cu Rusia. Pentru moment, însă, strategia dominantă rămâne una de control al riscului politic: să fie livrate suficiente semnale despre bani, producție și împărțirea poverii, astfel încât summitul să nu fie deturnat de o confruntare cu președintele SUA. [...]
