Știri
Știri din categoria Apărare
O româncă și un iranian au fost acuzați după ce au încercat să intre în baza navală Faslane, o unitate britanică ce găzduiește submarine nucleare, relatează HotNews.ro, citând BBC și Sky News.
Poliția Scoției a confirmat că bărbatul, în vârstă de 34 de ani, și femeia, de 31 de ani, au fost reținuți joi la poarta HM Naval Base Clyde, lângă Helensburgh, după ce ar fi încercat să pătrundă în incintă în jurul orei 17:00. Informația a devenit publică abia sâmbătă, potrivit relatărilor din presa internațională.
Cei doi sunt acuzați de tentativă de pătrundere în unitatea submarinelor nucleare și urmează să apară luni în fața Tribunalului din Dumbarton, a transmis poliția într-un comunicat. Autoritățile britanice au deschis o anchetă pentru a stabili motivele tentativei de intrare într-o zonă de securitate.
Baza Faslane, situată pe Gare Loch, la aproximativ 40 km de Glasgow, este considerată un obiectiv strategic, deoarece găzduiește cele patru submarine nucleare din clasa Vanguard ale Marinei Regale Britanice, singurele platforme de lansare pentru rachetele nucleare Trident. Michael Clarke, expert în apărare și securitate, a declarat la Sky News că Faslane este „cea mai mare bază militară din Scoția” și are un personal de aproximativ 7.000 de persoane, militari și civili.
Recomandate
Gen. Oleksandr Sîrski afirmă că pierderile rusești au crescut pe fondul intensificării luptelor , potrivit Kyiv Post , pe măsură ce forțele ruse își sporesc presiunea pe mai multe sectoare ale frontului, iar numărul confruntărilor zilnice depășește 200. Comandantul-șef al Ucrainei spune că, în ultimele zile, odată cu schimbarea condițiilor meteo sezoniere, ritmul luptelor s-a accelerat, iar trupele ucrainene ar fi provocat pierderi semnificative adversarului. Creșterea numărului de confruntări și estimarea pierderilor rusești Conform unei declarații publicate pe Telegram, Sîrski a spus că numărul angajamentelor de luptă a depășit 200 pe zi timp de mai multe zile consecutive. În același mesaj, el a susținut că pierderile rusești au crescut „semnificativ” într-un interval scurt. Sîrski a indicat o cifră pentru perioada de marți până joi, afirmând că „aproximativ 4.840 de ocupanți au fost neutralizați, uciși sau răniți”. El a pus escaladarea pe seama schimbărilor sezoniere și a intensificării presiunii ruse pe mai multe direcții ale frontului. Ajustări tactice și obiectivul de a recâștiga inițiativa Sîrski a mai spus că activitatea sporită a forțelor ruse impune trupelor ucrainene adoptarea unor abordări „noi, asimetrice” pe câmpul de luptă, fără a detalia în ce constau acestea. În limbaj militar, „asimetric” se referă, de regulă, la tactici care evită confruntarea directă în condiții egale și caută avantaje prin mijloace diferite (de exemplu, mobilitate, lovituri punctuale, utilizarea dronelor). El a afirmat că forțele ucrainene acționează „proactiv”, încercând să preia inițiativa și să recupereze poziții. „Trupele ucrainene acționează activ, interceptând inițiativa și continuând să restabilească poziții”, a declarat comandantul-șef, potrivit aceleiași surse. Operațiuni în sud și accent pe logistică În timpul unei vizite de lucru în zona operațională de sud, unde luptele continuă, Sîrski s-a întâlnit cu comandanții responsabili de operațiuni ofensive. El a spus că discuțiile au vizat situația de pe câmpul de luptă, rezultatele misiunilor anterioare și coordonarea acțiunilor viitoare în funcție de tacticile ruse. Tot la fața locului, Sîrski a transmis că a emis ordine pentru întărirea sprijinului logistic, inclusiv asigurarea de muniție, drone și alte resurse materiale. Într-o actualizare separată, el a susținut că forțele ucrainene își mențin pozițiile, continuând în același timp acțiuni ofensive în sud, cu avans „treptat” și lupte pentru eliberarea unor localități. Mesajul către trupe și evaluarea generală a presiunii ruse Sîrski le-a mulțumit militarilor ucraineni pentru reziliență și a spus că lupta împotriva forțelor ruse continuă. „Lupta continuă”, a afirmat el, subliniind că prioritățile rămân eliberarea teritoriului ucrainean și protejarea vieților soldaților, în condițiile în care securitatea operațională este esențială pentru succesul misiunilor. Kyiv Post notează că oficiali ucraineni au avertizat în mod repetat că Rusia continuă să aplice presiune de-a lungul frontului, în pofida pierderilor, în timp ce forțele ucrainene încearcă să mențină liniile defensive și să valorifice oportunitățile de a recâștiga teren. [...]
Iran a lansat două rachete balistice cu rază intermediară spre Diego Garcia, fără să lovească baza , potrivit Reuters , care citează un articol din Wall Street Journal bazat pe declarațiile mai multor oficiali americani. Conform relatării, una dintre rachete ar fi eșuat în zbor. În cazul celeilalte, o navă de război a SUA a lansat un interceptor SM-3 (o rachetă de apărare antirachetă destinată interceptării țintelor balistice), însă nu a putut fi stabilit dacă interceptarea a reușit. Wall Street Journal nu a precizat momentul exact al lansărilor, notează Reuters. Incidentul are loc pe fondul tensiunilor regionale și ridică miza de securitate pentru infrastructura militară din Oceanul Indian, inclusiv pentru o bază folosită de SUA și Marea Britanie. Publicația britanică The Guardian scrie, la rândul ei, că Iranul ar fi tras două rachete spre țintă și că niciuna nu a lovit insula, menționând și o distanță de aproximativ 3.800 km între Iran și Diego Garcia. În același material, The Guardian relatează că agenția iraniană Mehr ar fi confirmat lansarea celor două rachete, iar ministrul iranian de externe Abbas Araghchi ar fi invocat „dreptul la autoapărare” după ce premierul britanic Keir Starmer ar fi autorizat folosirea bazelor britanice pentru noi lovituri americane. Reuters mai consemnează că, până la momentul publicării, Casa Albă, ambasada Marii Britanii la Washington și Ministerul britanic al Apărării nu au răspuns solicitărilor de comentarii. În lipsa unor confirmări oficiale publice, rămâne neclar dacă a existat o interceptare reușită și care a fost secvența exactă a evenimentelor. [...]
NATO a transferat în Europa întreaga sa misiune necombatantă din Irak , potrivit Economica.net , care citează un comunicat al Alianței. Ultimele efective au părăsit Irakul vineri, iar NATO spune că intenționează să continue activitatea misiunii de la comandamentul regional din Napoli, în sudul Italiei. În comunicat, generalul american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al forțelor aliate în Europa, a mulțumit autorităților irakiene și aliaților pentru retragerea în siguranță a personalului. „Aş vrea să mulţumesc Republicii Irak, precum şi tuturor aliaţilor care au contribuit la transferul în deplină securitate a personalului NATO din Irak.” Oficialul a transmis și un mesaj pentru personalul misiunii, subliniind continuitatea activității în perioada recentă. „Aş vrea de asemenea să le mulţumesc bărbaţilor şi femeilor din Misiunea NATO din Irak, care şi-au continuat misiunea în toată această perioadă. Sunt profesionişti adevăraţi.” NATO recunoscuse inițial o „ajustare” a dispozitivului său în Irak, înainte de a anunța retragerea totală, fără a o lega oficial de războiul din Orientul Mijlociu. Contextul de securitate a fost însă tensionat: ambasada americană la Bagdad, unde era cantonată și misiunea NATO , a fost în mai multe rânduri ținta atacurilor cu drone și rachete. În privința dimensiunii retragerii, o sursă apropiată de responsabili ai securității irakiene a indicat pentru AFP că „cel puțin 45 de militari americani” au plecat vineri dimineață din baza din centrul Bagdadului și că ar fi rămas un contingent restrâns, inclusiv personal turc și român, informație care „pare să fie infirmată” de datele ulterioare ale NATO. Un oficial NATO citat de Reuters, sub protecția anonimatului, a spus că este vorba despre „mai multe sute” de soldați. Misiunea NATO din Irak nu are rol de luptă, fiind axată pe consilierea forțelor irakiene de securitate și sprijin pentru dezvoltarea capacităților acestora, potrivit Alianței. [...]
Bugetul MApN ajunge la 49,426 miliarde lei în 2026 , adică aproximativ 2,45% din PIB, potrivit Antena 3 CNN . Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că alocarea este cu 19% mai mare decât cea din 2025 și susține că direcția principală este creșterea capacității de apărare și a gradului de pregătire. În mesajul publicat pe Facebook, Miruță afirmă că aproape 40% din buget va fi orientat către modernizarea Armatei, în special prin achiziții de echipamente și dezvoltarea de capabilități (adică aptitudini operaționale concrete, de la dotări la sisteme și unități funcționale). „Din această sumă, 18,8 miliarde lei (38%) merg către înzestrare - echipamente moderne, capabilități reale, o Armată care poate răspunde provocărilor de astăzi.” Ministrul a prezentat și principalele destinații ale bugetului pentru 2026, așa cum le descrie în postare: continuarea programelor majore de modernizare; investiții în infrastructura militară strategică; până la 3.000 de tineri voluntari cu o pregătire militară, pentru prima oară după 19 ani; participarea militarilor români la misiuni externe; respectarea angajamentelor față de NATO și UE. O componentă distinctă este finanțarea primei etape a programului pentru soldați gradați voluntari. Miruță susține că fondurile au fost asigurate „în urma negocierilor din Coaliție” și vizează aproximativ 3.000 de tineri care ar urma să primească pregătire militară de bază, cu posibilitatea de a continua ulterior într-o carieră militară. În argumentația sa, ministrul leagă creșterea bugetului de contextul de securitate și de nevoia de a menține angajamentele internaționale, menționând că bugetul pe 2026 ar fi „de corecție” și „de responsabilitate”, prin repararea unor decizii anterioare, fără a ignora situația internațională. Miruță mai afirmă că își asumă utilizarea „corectă, transparentă și eficientă” a fondurilor și susține că Armata Română „nu tolerează corupția”, iar greșelile sunt sancționate. În practică, execuția bugetară și ritmul programelor de înzestrare vor depinde de derularea procedurilor și de implementarea proiectelor anunțate pentru 2026. [...]
Israelul va integra lasere de mare putere pe avioane și elicoptere militare , într-un proiect care vizează interceptarea dronelor și a rachetelor la costuri mai mici. Demersul vine pe fondul presiunii tot mai mari asupra apărării antiaeriene, în condițiile în care dronele ieftine sunt folosite pe scară largă în conflictele recente. Compania israeliană Elbit Systems , care ar urma să instaleze sistemele, susține că soluția poate reduce semnificativ costul per interceptare, prin folosirea energiei electrice în locul interceptoarelor clasice. CEO-ul Elbit Systems, Bezhalel Machlis, a declarat pentru Breaking Defense că, în locul unor sisteme scumpe folosite împotriva dronelor ieftine, „poți folosi energie electrică, cu costuri de câțiva cenți”. Sistemele sunt proiectate pentru aeronave cu aripă fixă și pentru elicoptere, iar Elbit a prezentat deja două variante, câte una pentru fiecare tip de platformă. Un avantaj operațional al laserului aerian este eficiența mai bună la altitudine, unde fasciculul este mai puțin afectat de umiditate, ploaie, praf sau alte condiții atmosferice; în plus, țintele pot fi detectate și angajate mai devreme, din aer. Elbit Systems admite că integrarea nu este simplă, invocând provocări legate de dimensiune, răcire și stabilizare, inclusiv necesitatea miniaturizării componentelor și a menținerii țintei „fixate” cu mare precizie în timpul zborului. Machlis a afirmat însă că aceste dificultăți au fost depășite și că sistemele ar urma să devină operaționale în cadrul forțelor aeriene israeliene; într-o prezentare pentru investitori, compania a ilustrat scenariul în care un avion echipat cu laser distruge o rachetă sau o dronă kamikaze, similară modelului Shahed 136. Deși rolul principal este defensiv, reprezentanții Elbit au indicat că laserul de mare putere nu va fi folosit doar pentru apărare, fără a oferi detalii. Proiectul ar urma să completeze sistemele de la sol, inclusiv Iron Beam, un sistem laser dezvoltat împreună cu Rafael Advanced Defense Systems. În același context, oficiali americani susțin că Israelul ar fi informat Washingtonul că nivelul interceptoarelor pentru rachete balistice este „critic de scăzut”, iar guvernul israelian a aprobat alocarea a 2,6 miliarde de șekeli (aproximativ 826 de milioane de dolari) pentru achiziții urgente în domeniul apărării. [...]
Pentagonul pregătește opțiuni pentru trupe terestre în Iran , potrivit Știrile Pro TV , care citează informații CBS News, în timp ce președintele Donald Trump spune public că nu intenționează, „în acest moment”, să trimită forțe la sol. Pregătiri militare și opțiuni pentru Casa Albă Surse citate de CBS News afirmă că militari de rang înalt au înaintat cereri specifice pentru a pregăti posibilitatea unei desfășurări de trupe terestre, pe fondul conflictului condus de SUA și Israel cu Iranul. Potrivit acelorași surse, Trump ar fi analizat oportunitatea de a poziționa forțe terestre în regiune, însă nu este precizat în ce condiții ar autoriza folosirea lor. Întrebat despre trupe terestre, Trump a declarat, joi, în Biroul Oval: „Nu, nu trimit trupe nicăieri. Dacă aș face-o, cu siguranță nu v-aș spune.” Oficialii de la Comandamentul Central al SUA au redirecționat întrebările CBS News către Casa Albă și Pentagon, conform relatării. Mesajul Casei Albe și pregătiri pentru scenarii de detenție Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a transmis într-un comunicat că rolul Pentagonului este să pregătească opțiuni pentru comandantul suprem, fără ca acest lucru să însemne că președintele a luat o decizie. Ea a adăugat că Trump „nu intenționează să trimită trupe terestre nicăieri în acest moment”. În paralel, armata ar fi organizat întâlniri pentru a se pregăti pentru gestionarea unei posibile rețineri a soldaților iranieni și a agenților paramilitari, în cazul unei decizii de trimitere a trupelor americane pe teren, inclusiv privind locurile unde ar urma să fie duși cei reținuți, potrivit a două surse citate. Mișcări de forțe în Orientul Mijlociu și poziția lui Trump despre un armistițiu Statele Unite se pregătesc să desfășoare unități ale Diviziei 82 Aeropurtate în Orientul Mijlociu, iar planul ar include Forța de Reacție Globală a Armatei și o Unitate Expediționară a Corpului de Marină (structură de luptă care combină forțe terestre, aeriene și logistice pentru operații rapide). Mii de pușcași marini sunt trimiși în prezent în regiune: trei nave de război și aproximativ 2.200 de militari au plecat din California la începutul săptămânii, potrivit a doi oficiali americani, iar deplasarea ar putea dura câteva săptămâni. Aceste mișcări arată efortul Pentagonului de a extinde opțiunile militare disponibile președintelui, în condițiile în care administrația evită să discute public despre pașii următori. Separat, Trump a spus vineri că nu dorește un acord de încetare a focului cu Iranul, susținând că, din punct de vedere militar, Iranul ar fi pierdut războiul, dar că „blochează” Strâmtoarea Hormuz; declarațiile despre implicarea altor state în redeschiderea strâmtorii sunt atribuite de Știrile Pro TV agenției Baha . [...]
