Știri
Știri din categoria Apărare
Rheinmetall își extinde masiv capacitatea de producție de pulbere explozivă, un „gât de sticlă” pentru muniția Europei, urmând să ajungă la aproximativ 4.200 de tone metrice pe an până în 2028, adică de peste două ori nivelul actual, potrivit Economica. Investiția vine pe fondul reînarmării accelerate a Europei și al presiunii de a reconstrui capacități industriale critice, nu doar de a crește bugete.
Proiectul de extindere, numit „Project Firepower”, vizează complexul industrial din Aschau am Inn (Bavaria), care ar urma să devină una dintre cele mai mari fabrici de pulbere pentru muniție din Europa, conform News.ro.
Creșterea cheltuielilor europene pentru apărare după invazia Rusiei în Ucraina a scos în evidență o problemă structurală: capacitatea insuficientă de producție pentru muniție, în special deficitul de pulbere explozivă necesară încărcăturilor de propulsie.
Directorul general al Rheinmetall, Armin Papperger, a rezumat miza într-un interviu acordat CNBC:
„Fără pulbere explozivă este imposibil să ne protejăm oamenii, pentru că, în final, ai nevoie de pulbere pentru muniţie. Fără ea, niciun proiectil nu poate fi lansat din ţeavă.”
Prețurile pulberii explozive au crescut puternic după ce războiul din Ucraina a redus semnificativ stocurile de muniție ale statelor occidentale. Un obstacol major a fost aprovizionarea cu nitroceluloză („bumbac-pulbere”), ingredientul principal folosit în încărcăturile de propulsie ale muniției moderne.
Europa a depins mult timp de importuri din China de fibre scurte de bumbac (materia primă pentru nitroceluloză), însă exporturile chineze s-au redus în ultimii ani. Papperger susține că Rheinmetall și-a securizat lanțul de aprovizionare și are rezerve suficiente pentru aproximativ patru ani de producție. Compania dezvoltă și alternative pe bază de celuloză obținută din lemn, pentru a reduce dependența de fibrele de bumbac.
Pulberea produsă în Bavaria ar urma să fie utilizată pentru muniție destinată:
În paralel, compania investește „milioane de euro” în modernizarea fabricilor de pulbere din Spania și Elveția (fără a fi precizată suma exactă). Rheinmetall este prezentată ca unul dintre puținii producători care controlează întregul lanț de fabricație al muniției, de la pulberea de propulsie până la tubul cartușului și proiectilul final.
Rheinmetall a fost unul dintre beneficiarii programului de reînarmare al Europei, pe fondul cererii mari de muniție, după ce mai multe state au transferat o parte importantă din stocuri către Ucraina.
Deși există discuții despre cum ar putea influența dronele și armele bazate pe inteligență artificială viitorul industriei, Papperger respinge ideea că acestea ar reduce importanța armamentului greu și a muniției convenționale:
„Dronele completează aceste capabilităţi, nu le înlocuiesc. Pentru noi înseamnă chiar mai multe oportunităţi de afaceri, nu mai puţine.”
În același context, Papperger estimează că portofoliul de comenzi al Rheinmetall va depăși 100 de miliarde de euro (aprox. 500 de miliarde de lei) până la finalul acestui an și spune că societatea are asigurată activitate intensă pentru cel puțin următorul deceniu.
Extinderea din Bavaria indică faptul că reînarmarea Europei se mută tot mai mult din zona deciziilor bugetare în zona capacităților industriale: fără materii prime și producție la scară, comenzile și planurile de refacere a stocurilor rămân greu de executat.
Recomandate
Italia își calibrează finanțarea apărării prin împrumuturi UE, în timp ce ministrul Guido Crosetto încearcă să atragă expertiză ucraineană în Roma , potrivit Politico . În același context, Crosetto spune că i-a propus un rol de consilier lui Mykhailo Fedorov , fost ministru ucrainean al apărării demis recent de președintele Volodîmîr Zelenski. Crosetto a declarat, într-un interviu pentru cotidianul italian La Repubblica, că l-a sunat pe Fedorov a doua zi după demitere și i-a propus să vină la Roma pentru a lucra ca adviser. Ministrul italian a spus că Fedorov a fost „mișcat” de ofertă și a interpretat-o drept „un semn de respect și prietenie”, fără să precizeze dacă a acceptat. Pe fond, Crosetto l-a lăudat pe Fedorov pentru rolul atribuit în modernizarea tehnologică a armatei ucrainene, dar a menționat și că acesta s-a confruntat cu opoziție internă din partea unor generali. În relatarea Politico, ministrul italian a legat această „rezistență la schimbare” de probleme similare din Italia, Franța și Germania. Fedorov nu a răspuns public ofertei. SAFE: preferință pentru împrumuturi UE, dar cu o cerere mai mică decât planul inițial În același set de declarații, Crosetto a indicat că susține continuarea finanțării apărării prin împrumuturi la nivelul Uniunii Europene, prin mecanismul Security Action for Europe (SAFE), în locul creșterii datoriei publice naționale. Totuși, a punctat că decizia finală aparține Trezoreriei. Politico notează că guvernul italian ia în calcul să solicite doar 5–7 miliarde euro (aprox. 25–35 miliarde lei) prin SAFE, sub nivelul de 15 miliarde euro (aprox. 75 miliarde lei) avut inițial în vedere. Pentru piață și industrie, diferența semnalează o posibilă temperare a ritmului de finanțare pentru programe de apărare, în funcție de constrângerile bugetare și de opțiunile de îndatorare ale statului. [...]
Două drone au fost neutralizate în mai puțin de 24 de ore de același echipaj de F-16 , un test operațional rar pentru serviciul de luptă de Poliție Aeriană și pentru lanțul de comandă de la sol, potrivit Mediafax . Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că sâmbătă dimineață o nouă dronă intrată neautorizat în spațiul aerian al României a fost interceptată și doborâtă de avioane F-16. Sistemele radar ale MApN au detectat drona sâmbătă, 25 iulie, la ora 08:22, în zona frontierei cu Ucraina, după ce aceasta a pătruns neautorizat în spațiul aerian național. Două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au interceptat ținta și au aplicat procedurile de identificare și neutralizare. Drona a fost doborâtă într-o zonă nepopulată din apropierea frontierei, iar echipe ale Ministerului Apărării urmează să ajungă la locul impactului pentru verificări și recuperarea fragmentelor. Ce arată episodul despre capacitatea operațională Faptul că aceeași aeronavă și același echipaj au executat două misiuni reușite într-un interval atât de scurt indică, în termeni operaționali, că procedurile de alertare, interceptare și coordonare funcționează sub presiune, de la supravegherea radar până la intervenția în aer și controlul de la sol. MApN precizează că este a doua intervenție reușită a militarului în mai puțin de 24 de ore, după neutralizarea unei drone vineri, deasupra județului Buzău. Cine este pilotul și ce se știe oficial Identitatea pilotului nu a fost făcută publică de MApN, iar autoritățile nu au comunicat nici indicativul de zbor sau o fotografie. Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a spus însă că pilotul care a angajat prima dronă are gradul de căpitan și nu are mai mult de 28 de ani. Colegul care l-a sprijinit în timpul operațiunii are gradul de locotenent și o vârstă apropiată, iar militarii care au coordonat interceptarea de la sol sunt, de asemenea, ofițeri tineri, cu grade de sublocotenent și locotenent. Generalul a mai declarat că își dorește ca pilotul să primească o decorație națională pentru modul de executare a misiunii; dacă nu va exista o astfel de recunoaștere, a precizat că îl va recompensa în cadrul instituției militare. Prima intervenție: vineri, în județul Buzău Prima acțiune a avut loc vineri, 24 iulie, când o aeronavă F-16 din cadrul Bazei 86 Aeriene de la Fetești , aflată într-o misiune de Poliție Aeriană, a urmărit o dronă intrată în spațiul aerian național. Potrivit informațiilor transmise, pilotul a angajat ținta cu o rachetă aer-aer și a neutralizat-o deasupra unei zone nepopulate din apropierea localității Padina, județul Buzău. La mai puțin de 24 de ore, același pilot, la manșa aceluiași avion F-16 și asistat de același coleg, a fost implicat în interceptarea și doborârea noii drone, în apropierea frontierei cu Ucraina. [...]
Parchetul a deschis dosar penal după pătrunderea unei drone în spațiul aerian românesc , iar cercetările la fața locului din zona Padina (județul Buzău), unde aparatul a fost doborât, au fost finalizate, potrivit Adevărul . Urmărirea penală a început „in rem” (pentru faptă, nu împotriva unei persoane) pentru infracțiunea de operare a unei aeronave într-o zonă interzisă, prevăzută de Codul aerian. Ce înseamnă dosarul penal și de ce contează Începerea urmăririi penale pentru „operarea unei aeronave într-o zonă interzisă” mută incidentul din zona strict militară în cea de aplicare a legii, cu strângere de probe și stabilirea circumstanțelor „de fapt și de drept”. Parchetul Curții de Apel Ploiești precizează că, deși cercetarea la fața locului s-a încheiat, ancheta continuă prin administrarea altor mijloace de probă. Traseul țintei și intervenția forțelor române Procurorii s-au sesizat din oficiu după ce, vineri, 24 iulie, sistemele de monitorizare ale Ministerului Apărării Naționale au detectat o țintă aeriană fără pilot care a pătruns în spațiul aerian românesc, informație atribuită de publicație agenției News.ro. Conform anchetatorilor, ținta a fost detectată pe traiectul Sulina – Brăila – Fetești – Buzău, a fost monitorizată și apoi doborâtă deasupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina. Parchetul a reiterat că aparatul identificat a fost o dronă Shahed , interceptată și doborâtă de un avion de luptă F-16 pilotat de un militar român, menționând că nu au fost puse în pericol vieți omenești sau bunuri. Fragmentele, verificările și pașii următori ai anchetei Fragmentele rezultate au fost identificate pe un teren situat pe DJ 203E, între comuna Padina (Buzău) și satul Tovărășia (Ialomița). În cursul zilei de vineri, echipele de intervenție au scanat fragmentele cu un sistem portabil de radiografie cu raze X, pentru a verifica dacă includ componente periculoase înainte de ridicare și transport. Cercetările la fața locului au fost întrerupte vineri seară din cauza condițiilor meteo nefavorabile și reluate ulterior. În context, șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, a declarat anterior că piloții implicați au raportat că ținta „ar fi fost” o dronă de tip Shahed și că este dificil de stabilit dacă transporta încărcătură explozivă, deși astfel de aparate sunt, de regulă, echipate cu explozivi. [...]
Incidentele cu drone la granița de est riscă să devină o „normalitate”, iar miza pentru România nu mai este doar interceptarea, ci capacitatea de a gestiona o presiune permanentă asupra apărării aeriene și a infrastructurii logistice de la Dunăre , potrivit unei analize din Adevărul . România a înregistrat o premieră militară: un F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât o dronă care pătrunsese în spațiul aerian național, după ce aparatul fără pilot ar fi intrat pe direcția Sulina–Brăila–Fetești și a fost distrus deasupra unui câmp dintre Padina și Pogoanele. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale, însă incidentul a generat alerte RO-Alert și o serie de întrebări legate de proceduri, capabilități și comunicare publică. În același text este menționată și o posibilă a doua interceptare, într-un interval scurt: la ora 8.30, „singurele informații disponibile” indicau că o nouă dronă ar fi fost doborâtă la aproximativ 10 kilometri vest de Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, informație atribuită Administrației Prezidențiale. Tipul dronei, proveniența, traseul și eventuala încărcătură nu erau confirmate la momentul redactării, iar Ministerul Apărării nu publicase încă un comunicat propriu, notează analiza. De ce contează: apărarea anti-dronă și „golurile” de informație Dincolo de succesul tactic, analiza pune accent pe întrebarea operațională: dacă România are deja sistemul american anti-dronă Merops (bazat pe senzori și drone interceptoare Surveyor asistate de inteligență artificială), declarat testat și operațional de Ministerul Apărării la 24 iunie 2026, de ce a fost nevoie de un avion de luptă și de o rachetă aer-aer pentru distrugerea dronei. Textul enumeră explicit informațiile pe care MApN nu le-a precizat despre Merops, deși sistemul este descris ca fiind mobil: câte sisteme au fost livrate; unde sunt amplasate; ce zonă acoperă fiecare; dacă sunt desfășurate permanent sau mutate în funcție de amenințare; dacă erau dislocate pe direcția Sulina–Brăila–Fetești în momentul incursiunii. Sunt avansate câteva explicații posibile (fără confirmare oficială): sistemul nu era desfășurat pe direcția de pătrundere, nu acoperă încă întreg teritoriul sau comanda a considerat mai rapidă folosirea patrulelor aeriene aflate deja în misiune (F-16 românești și Eurofighter italiene). NATO, interceptarea și traseul: întrebările rămase deschise Analiza mai indică patru zone de „tăcere” instituțională, cu implicații pentru modul în care România își gestionează postura de securitate pe flancul estic: Relația cu NATO : spre deosebire de Polonia (care a cerut consultări pe Articolul 4 în septembrie 2025 după incursiuni masive ale dronelor rusești) sau Estonia (după încălcări ale spațiului aerian), România nu a anunțat public intenția de a solicita consultări în cadrul Alianței, deși este vorba despre prima țintă distrusă efectiv de Forțele Aeriene Române de la începutul războiului din Ucraina. Eficiența interceptării în cadrul mecanismului aliat : generalul de brigadă Gheorghe Maxim a confirmat că două Eurofighter italiene aflate în misiune de Poliție Aeriană Întărită la Baza Mihail Kogălniceanu au încercat primele să angajeze ținta; o rachetă a fost lansată, dar nu și-a atins ținta. Interceptarea finală a fost realizată de un F-16 românesc de la Baza 86 Fetești. Traseul dronei și ipoteza testării reacției : generalul Maxim a refuzat să speculeze dacă drona și-a urmat ruta programată sau zbura fără control (de exemplu, după bruiaj). Analiza notează că lipsa unei explicații timpurii privind un zbor „haotic” lasă deschisă și ipoteza că drona ar fi urmat intenționat un culoar dincolo de Delta Dunării, pentru a testa timpul de reacție și apropierea de infrastructură critică; generalul Maxim a respins explicit ideea că Baza 86 Fetești ar fi fost ținta. Contextul instituțional : Ministerul Apărării funcționează fără ministru titular, cu Radu Miruță interimar, iar textul menționează vulnerabilități precum funcții de conducere neocupate în zona informațiilor militare, controverse privind programul SAFE și contractul Piranha 5 cu General Dynamics European Land Systems (GDELS), precum și lacune legislative și procedurale privind detectarea, interceptarea și neutralizarea dronelor pe teritoriul național. Dunărea, coridor logistic și risc de securitate Miza se mută însă dincolo de incidentul punctual: analiza susține că Rusia își intensifică presiunea asupra infrastructurii portuare ucrainene, iar Dunărea devine un coridor logistic central al războiului. În acest context, sunt menționate mai multe evoluții cu impact economic și de securitate: între 7 și 21 iulie, Rusia ar fi desfășurat una dintre cele mai intense campanii împotriva infrastructurii maritime ucrainene, cu „cel puțin 23 de lovituri” și „17 atacuri directe asupra navelor comerciale”, ceea ce ar fi redus traficul prin porturile din zona Odesa; operatori mari, precum Maersk, și-ar fi suspendat activitatea, iar o parte din fluxuri ar fi fost redirecționate către Constanța; pe 24 iulie, „aproximativ cincisprezece” drone Shahed ar fi lovit infrastructura portului Reni. În logica descrisă de autor, dacă Odesa nu mai poate funcționa la capacitate normală, Rusia ar încerca să blocheze și ultima rută rămasă deschisă pentru exporturile ucrainene, iar asta crește riscul ca drone, fragmente sau muniții să ajungă pe teritoriul României, mai ales în condițiile în care Reni și Ismail sunt la câteva sute de metri de graniță. Concluzia analizei este că România a demonstrat capacitatea de a doborî o dronă, dar provocarea imediată ține de pregătirea pentru repetarea incidentelor și de transmiterea unei strategii coerente – inclusiv prin comunicare – într-un context în care Dunărea capătă rol de linie logistică și, implicit, de zonă de presiune militară. [...]
Paza de Coastă a SUA vrea capabilități „hard kill” împotriva dronelor subacvatice , semn că securitatea porturilor și a infrastructurii maritime critice intră într-o nouă etapă operațională, în care simpla detectare nu mai este considerată suficientă, potrivit TWZ . Inițiativa este derulată de directoratul Coast Guard Futures Development and Integration (FD&I) , care gestionează cercetarea, modelarea și simularea, prognoza tehnologică și testarea în teren. Miza: contracararea vehiculelor subacvatice fără pilot (UUV – „uncrewed underwater vehicles”), folosite tot mai mult pentru supraveghere, lovituri și sabotaj, inclusiv de actori statali și non-statali. De ce contează: porturile sunt vulnerabile, iar „detectarea” nu oprește atacul În cererea de soluții publicată pe portalul guvernamental de achiziții (RFS) , Paza de Coastă argumentează că proliferarea UUV a introdus riscuri noi pentru securitatea maritimă, de la culegere de informații și contrabandă până la sabotaj al infrastructurii critice și lovituri „cinetice” (atac cu efect fizic). Instituția subliniază că natura „acoperită” a acestor sisteme și navigația avansată le fac dificil de detectat, urmărit și neutralizat prin tactici tradiționale de interdicție maritimă. Un exemplu invocat este incidentul din decembrie, când Ucraina a susținut că a folosit un UUV pentru a lovi un submarin rusesc din clasa Improved Kilo în portul Novorossiysk. Potrivit materialului, amploarea pagubelor rămâne neclară, dar episodul a arătat că un UUV poate pătrunde într-un port puternic apărat și poate detona încărcătura lângă o țintă de mare valoare. Ce caută concret Paza de Coastă: sisteme testate, cu „efector” și capabile de neutralizare Paza de Coastă spune explicit că vrea tehnologii nu doar pentru detectare, ci și pentru „defeat/mitigation” – adică neutralizare sau reducerea efectelor amenințării. În practică, instituția își limitează căutarea la sisteme care includ: un „efector” (componentă capabilă să producă efectul de neutralizare) sau capabilități directe de mitigare; sau un pachet integrat care poate detecta, urmări, identifica și mitiga amenințarea. Propunerile fără capabilități de neutralizare nu vor fi luate în considerare „în acest moment”, precizează RFS. Totodată, sunt vizate soluții care au fost testate și demonstrate în condiții operaționale, cu un nivel de maturitate tehnologică TRL (Technology Readiness Level) de cel puțin 5. În definiția Departamentului Apărării, TRL 5 înseamnă integrarea componentelor de bază cu elemente de suport suficient de realiste pentru testare într-un mediu simulat. Instituția indică drept domeniu de utilizare operațiunile de securitate în porturi, căi navigabile și zone de coastă, cu cerințe de scalare și adaptare la configurații diferite de port și la integrarea cu sisteme existente de detecție. Context operațional: „stratul exterior” de avertizare și „stratul interior” de apărare a portului Materialul descrie două zone mari în care se încadrează, în general, aceste tehnologii: avertizare timpurie și urmărire pe arii extinse, respectiv apărarea de coastă și de port (zona în care UUV sunt considerate deosebit de periculoase). Pentru supravegherea subacvatică persistentă, SUA au folosit istoric rețele statice de hidrofoane, costisitoare de instalat și operat, proiectate mai ales pentru submarine mari, nu pentru UUV mai mici. Este menționat sistemul SOSUS din Războiul Rece și faptul că acesta a fost în mare parte înlocuit operațional de un mix de senzori fixați, nave de suprafață cu sonar remorcat și stații de procesare la țărm, reunite sub denumirea Integrated Undersea Surveillance System (IUSS) . Ce urmează: fereastră scurtă pentru industrie, bugetele nu sunt publice Companiile interesate au la dispoziție două săptămâni pentru a trimite propuneri. TWZ notează că a solicitat Pazei de Coastă detalii despre calendare și bugete, însă, în materialul citat, aceste informații nu sunt încă disponibile. [...]
A doua dronă în două zile a fost neutralizată de un F-16 românesc , într-un nou incident care testează capacitatea de reacție a apărării aeriene pe flancul estic, potrivit G4Media . Drona a fost doborâtă sâmbătă dimineață, în spațiul aerian românesc, la aproximativ 10 km vest de localitatea Sfântu Gheorghe (Delta Dunării), a anunțat președintele României, Nicușor Dan , într-o postare pe Facebook. Cronologia intervenției și „timpul de reacție” Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că sistemele de supraveghere radar au detectat la ora 08:22 o pătrundere neautorizată a unei drone în zona de frontieră cu Ucraina. Două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au interceptat ținta și au executat „procedurile standard de identificare și neutralizare”, iar drona a fost doborâtă „în condiții de siguranță” într-o zonă nepopulată din proximitatea frontierei. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a afirmat că drona a fost doborâtă la 12 minute după intrarea în spațiul aerian românesc, indicând că a fost observată la 08:22 și lovită câteva minute mai târziu de un avion de vânătoare F-16 românesc. În aceeași intervenție, Miruță a menționat ora 8:34 și o distanță de 9,6 km vest de Sfântu Gheorghe. Aceeași echipă, două doborâri consecutive MApN a mai precizat că același pilot român care a doborât drona de vineri a fost cel care a tras și asupra dronei prăbușite sâmbătă, „aflat la manșa aceleiași aeronave de luptă F-16”, ajutat de același coleg. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a reacționat la incident, afirmând că este „pentru a doua oară în două zile” când un pilot român de F-16 doboară o dronă care a încălcat spațiul aerian național. Context: incidentul de vineri Potrivit informațiilor prezentate, vineri, 24 iulie, radarul MApN a detectat la 09:39 o dronă la aproximativ 20 km est de Sulina. Au decolat două Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu și două F-16 românești de la Baza 86 Aeriană Borcea, pentru monitorizare. La 11:02, una dintre aeronavele românești a angajat ținta și a doborât-o în zona localității Padina, județul Buzău. MApN a anunțat că echipele sale urmează să se deplaseze în zona de impact pentru verificări și că monitorizează permanent situația, fiind în contact strâns cu structurile aliate. [...]
