Știri
Știri din categoria Apărare

Explozia încărcăturii unei drone rusești prăbușite pe un bloc din Galați ridică miza de securitate la graniță, iar autoritățile au mobilizat echipe mixte pentru cercetări la fața locului, potrivit Agerpres.
Echipe de specialiști ai Ministerului Apărării Naționale (MApN), Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Serviciului Român de Informații (SRI) continuă, vineri, verificările în zona blocului din municipiul Galați unde s-a prăbușit drona.
Potrivit unui comunicat al MApN, „din primele informații rezultă că toată încărcătura dronei de tip Geran 2, de proveniență rusească, a explodat la momentul impactului”. În urma incidentului, două persoane rănite au fost transportate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați.
Autoritățile le cer cetățenilor să respecte recomandările transmise și să urmărească informările oficiale prin canalele instituționale, în condițiile în care cercetările sunt în desfășurare.
În același comunicat, MApN condamnă „ferm acțiunile iresponsabile ale Federației Ruse” și afirmă că incidentul reprezintă „o nouă provocare la adresa securității regionale și a stabilității în zona Mării Negre”, cu risc atât pentru siguranța cetățenilor români, cât și pentru „securitatea colectivă a NATO”.
Recomandate

Incidentul din Galați ridică o problemă de apărare operațională și de responsabilitate , după ce o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, iar explicațiile privind imposibilitatea doborârii ei sunt contestate de specialiști, potrivit Euronews . Redactorul-șef al publicației Defense România, Tudor Curtifan, califică episodul drept „un eșec lamentabil al statului român” și spune că, deși există constrângeri tehnice reale pentru aviația de vânătoare, România ar fi trebuit să își adapteze din timp dispozitivul de apărare la riscul repetat al dronelor deviate spre teritoriul național, mai ales în zone vulnerabile precum Galați. De ce contează: nu mai e vorba doar de „fragmente căzute”, ci de un impact într-o zonă locuită Curtifan amintește că, în ultimii ani, au existat incidente repetate cu drone sau fragmente ajunse în România, inclusiv un caz recent în care o dronă cu explozibil a căzut într-o curte nelocuită, tot în județul Galați. În opinia sa, gravitatea noului incident face ca justificările invocate până acum să nu mai fie acceptabile, iar statul să fie obligat să explice ce s-a greșit și cine își asumă responsabilitatea. „Va trebui să avem câteva explicații. Eu nu sunt dispus să accept explicațiile pe care le-am văzut în ultimele săptămâni, e clar că e un eșec lamentabil și statul român a eșuat să-și respecte singurul angajament (...), protejarea propriei populației.” Limitările F-16 și de ce „avioanele nu sunt singura soluție” În material sunt prezentate și argumente tehnice care țin de utilizarea avioanelor F-16 împotriva dronelor în zone urbane. Euronews notează că F-16 nu poate zbura sub 400 km/h fără să își piardă portanța, iar angajarea unei drone deasupra unui oraș ar crește riscul de daune colaterale; este menționat și faptul că muniția tunului Gatling de la bord poate produce efecte devastatoare. În același timp, Curtifan susține că apărarea nu ar trebui redusă la opțiunea avioanelor de luptă și indică alternative care există deja în dotare sau ca tip de capabilitate: sisteme la sol care pot angaja astfel de ținte; sisteme de bruiaj electronic (război electronic); sisteme Gepard; poziționare strategică în „zonele cele mai vulnerabile”, chiar dacă nu poate fi acoperită toată granița. El leagă situația și de „anii de subfinanțare cronică a armatei” și spune că România ar fi putut învăța mai mult din experiența Ucrainei, inclusiv din expertiza pe care partea ucraineană ar fi oferit-o „de foarte mult timp” privind gestionarea amenințării dronelor. Ce a comunicat MApN și ce se știe despre incident Ministerul Apărării Naționale a transmis că drona a fost detectată de radar în jurul orei 01:52 și a fost pierdută de radare la 01:54, iar România a anunțat NATO. Potrivit informațiilor prezentate, drona care a lovit blocul din Galați este rusească, de tip Geran 2 . Impactul a provocat un incendiu, stins rapid, iar două persoane aflate la etajul 10 au fost rănite ușor. [...]

Deplasarea de urgență a președintelui și a ministrului Apărării la Galați mută incidentul cu drona în zona deciziilor operative de securitate , după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe, provocând explozie, incendiu și evacuarea locatarilor, potrivit Euronews . Nicușor Dan și ministrul Apărării, Radu Miruță, pleacă vineri după-amiază spre Galați, iar vizita include opriri la spital și la imobilul lovit. Conform informațiilor citate de Euronews, președintele urmează să o viziteze pe femeia rănită și pe adolescentul de 14 ani afectat de explozie, apoi să ajungă la blocul lovit, unde ar urma să discute cu primarul municipiului. Deplasare cu elicopterul și opriri la spital și la blocul lovit Potrivit acelorași surse, cei doi oficiali se deplasează cu elicopterul și urmează să aterizeze în zona Turnului de Televiziune din Galați. Prima oprire este programată la Spitalul de Copii, unde sunt internați răniții, după care delegația se va deplasa la blocul lovit de dronă. Program oficial amânat și conferință anulată, pe fondul ședințelor de urgență Vizita are loc după ce autoritățile au convocat de urgență ședințe la nivelul instituțiilor responsabile de securitate și apărare, notează Euronews. În acest context, președintele a decis să amâne ceremonia programată vineri, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia urma să o decoreze pe Nadia Comăneci; evenimentul a fost reprogramat pentru sâmbătă. Totodată, conferința de presă pe care ministrul Apărării trebuia să o susțină la sediul MApN, de la ora 16:30, a fost anulată, fără explicații oficiale. De ce contează: presiune pentru întărirea apărării antiaeriene pe Dunăre și la frontiera de est Incidentul din Galați a amplificat tensiunile legate de securitatea la granița estică, în condițiile în care prăbușirea dronei a dus la explozie, incendiu și evacuarea locatarilor. Autoritățile române au calificat situația drept „extrem de gravă”, iar lideri politici au cerut întărirea urgentă a apărării antiaeriene în zona Dunării și a frontierei de est a României, potrivit Euronews. Separat, HotNews a relatat că președintele a ajuns la Galați cu elicopterul și că urmează să meargă la blocul lovit și să îi viziteze pe cei doi răniți spitalizați. Publicația mai notează, citând o declarație de presă a președintelui după ședința CSAT, că drona ar fi fost de tip Geran-2 și că România a anunțat măsuri diplomatice și planuri de întărire a apărării antiaeriene, însă aceste detalii nu apar în materialul Euronews citat mai sus. [...]

Incidentul cu drona prăbușită la Galați readuce în prim-plan problema reacției operative a statului la amenințări aeriene , după ce Cristian Tudor Popescu a criticat public poziția Ministerului Apărării și a pus în contrast mesajele politice cu explicațiile instituționale, potrivit HotNews . Gazetarul a reluat, într-o postare publicată vineri pe Facebook, o declarație a președintelui Nicușor Dan din decembrie 2025, când acesta spunea că aparatele de zbor străine care pun în pericol populația vor fi doborâte în România. În formularea citată de HotNews, președintele afirma: „Sper să nu mai avem drone în spațiul nostru aerian, dar dacă vom avea și dacă nu punem în pericol locuitorii și să facem mai mult rău, veți vedea drone doborâte în România”. Critica vizează „lipsa oportunităților” invocată de MApN În același mesaj, CTP își îndreaptă atenția către reacția Ministerului Apărării Naționale (MApN) după incidentul de la Galați, amintind că instituția a susținut că „nu a avut oportunități de doborâre a dronei”. Pe această linie, jurnalistul ironizează consecințele unei astfel de justificări, sugerând că ar fi „de așteptat” o scrisoare de protest către președintele Rusiei, în care să se ceară să nu mai fie trimise „drone fără oportunități”. Context politic invocat: înarmare și legea privind doborârea dronelor CTP îl menționează și pe Sorin Grindeanu, despre care spune că a reclamat la Curtea Constituțională contractul european de înarmare. Totodată, jurnalistul susține că, dacă George Simion ar ajunge premier, legea care permite doborârea dronelor străine ar fi abrogată rapid de AUR, POT și SOS. În final, CTP formulează o acuzație dură la adresa modului în care este gestionată apărarea, afirmând că alternativa „reală” ar fi fie incompetența, fie existența „unui ordin nescris” de a nu respinge dronele rusești, chiar cu riscul unor victime. Ce s-a întâmplat la Galați Autoritățile au anunțat că o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe un bloc din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite, potrivit informațiilor citate de HotNews, care trimite la un articol separat despre incident: „O dronă s-a prăbușit…” . [...]

MApN spune că nu a existat o „oportunitate reală” de doborâre în siguranță a dronei , invocând timpul foarte scurt de reacție, riscul ca resturile să cadă în zone locuite și limitări legale și operaționale în timp de pace, potrivit HotNews , după incidentul în care o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați. „Situaţia este sub control. România nu este atacată”, au transmis reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, care au încadrat incidentul drept efect al conflictului din apropierea graniței, cu consecințe directe pentru populația din zonă. De ce nu s-a tras: managementul riscurilor și fereastra de decizie Locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim , a spus că decizia de angajare (adică deschiderea focului asupra unei ținte) se bazează pe informații confirmate și pe evaluarea continuă a situației operaționale. Potrivit acestuia, în cazul dronelor mici, care zboară jos și relativ lent, timpul pentru identificare, evaluare, clasificare și luarea deciziei este „uneori extrem de scurt”. În plus, angajarea deasupra unei zone urbane ar putea genera riscuri majore pentru populație și infrastructură, inclusiv prin căderea resturilor. „Toate datele disponibile au fost deja analizate (...) şi a rezultat faptul că nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă”, a spus generalul. Cronologia urmăririi dronei și ce mijloace au fost ridicate MApN afirmă că, în timpul atacului asupra infrastructurii portuare ucrainene, au fost aplicate procedurile standard, inclusiv alertarea și decolarea aeronavelor aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană: două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești; un elicopter IAR 330 Puma SOCAT. Conform detaliilor prezentate, drona a fost detectată la ora 1:46, la 19 km est de Reni, a intrat în spațiul aerian al României la 1:52 și a fost pierdută de pe radar la 1:56, după ce ar fi parcurs circa 10 km în spațiul aerian național. Limitări în timp de pace: legislație și amplasarea apărării antiaeriene Purtătorul de cuvânt al MApN a indicat și o problemă de cadru legal, arătând că există o preocupare pentru adaptarea legislației „pe timp de pace” și că există limitări privind utilizarea armelor în spațiul aerian al altei țări, iar pentru angajarea unei amenințări este necesar un timp de analiză și detecție. Întrebat ce sisteme antiaeriene erau în poziție, acesta a menționat sisteme din dotarea Armatei Române, inclusiv Ghepard și sisteme de rachete sol-aer cu bătaie scurtă. Totodată, a explicat că, în timp de pace, amplasarea armamentului pe teritoriul național depinde de acorduri și nu poate acoperi „toată granița”, inclusiv din cauza protecției proprietății private. Separat, colonelul Cristian Popovici (șeful Direcției de Informare și Relații Publice a MApN) a declarat la Digi 24 că legea permite deschiderea focului doar în anumite circumstanțe, cu condiția protejării vieții populației și a proprietății. El a mai spus că, față de un incident anterior, dispozitivul a fost reconfigurat astfel încât drona ar fi fost urmărită până când altitudinea nu a mai permis radarelor, „din punct de vedere tehnic”, să o mențină în urmărire. În paralel, maiorul Bogdan Toma, purtător de cuvânt al ISU, a transmis un mesaj către populație privind importanța alertelor: „Mesajele Ro-Alert nu sunt o glumă”, potrivit relatării. [...]

România cere măsuri aliate în Dobrogea până vin sistemele antidronă comandate , după incidentul în care o dronă a intrat pentru patru minute în spațiul aerian românesc, iar Armata nu a tras invocând riscul de pagube colaterale și de escaladare, potrivit G4Media . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că a discutat în dimineața de 29 mai cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre „cât de important este” ca solicitarea României la nivel aliat să fie implementată în zona Dobrogei, „până când capabilitățile anti dronă de curând comandate de Ministerul Apărării vor fi livrate”. De ce nu s-a tras: fereastră scurtă și risc de pagube în Galați Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Miruță afirmă că drona a fost identificată ca fiind „Geran 2” și că a fost „descoperită și urmărită” pe „radarul nou instalat în zona Galați”, după un incident anterior „de acum două săptămâni”. Ministrul mai susține că avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere, însă: „În cele 4 minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României și să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina.” Ce solicită MApN: mai multe sisteme de la sol și măsuri „în următoarele ore” Miruță afirmă că România are nevoie de „mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol” și susține că acestea nu există în număr suficient deoarece, de la începutul războiului din Ucraina, „cine a avut decizia asta nu a luat-o”. El mai spune că, în cele cinci luni de când este ministru, înzestrarea Armatei a devenit prioritatea sa „numărul 1” și că „pentru prima oară” România are „în SAFE 8 sisteme de apărare antidronă”. Potrivit aceleiași declarații, autoritățile lucrează la măsuri suplimentare pentru întărirea securității pe Flancul Estic, iar „o parte dintre aceste măsuri vor fi anunțate în următoarele ore”. Contextul incidentului G4Media reamintește că, în noaptea de joi spre vineri, „o dronă rusească a căzut pe un bloc din Galați, după care a explodat”. Publicația nu oferă în acest material detalii despre pagube sau victime. [...]

România cere accelerarea apărării antidronă pe Flancul Estic după incidentul din Galați , pe fondul limitărilor operaționale care au făcut imposibilă doborârea în siguranță a unei drone intrate pentru scurt timp în spațiul aerian național, potrivit Mediafax . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis într-un mesaj pe Facebook că drona (identificată ca „Geran 2”) a fost descoperită și urmărită pe un radar „nou instalat” în zona Galați, după un incident anterior, iar avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Totuși, în cele patru minute în care drona s-a aflat în spațiul aerian românesc, „nu s-a putut trage” fără riscul ca proiectilul să producă pagube mai mari în municipiul Galați sau să ajungă în afara României, ceea ce ar fi putut fi interpretat drept „imixtiune” în războiul din Ucraina. Ce înseamnă operațional: interceptare autorizată, dar neexecutată În reacția instituțională, MApN a ridicat de la sol două avioane F-16 aflate în serviciul de Poliție Aeriană, sprijinite de un elicopter al Forțelor Aeriene Române. Mesajul ministrului indică o constrângere practică: chiar și cu autorizare, decizia de a deschide focul depinde de evaluarea riscului pentru populație și infrastructură, mai ales într-o zonă urbană. Presiune pentru măsuri aliate în Dobrogea și livrarea capabilităților comandate Miruță a mai spus că după incident l-a informat pe președintele României și aliații NATO și că a discutat telefonic cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . În conversație, ministrul a argumentat „cât de important este” ca solicitările României „la nivel aliat” să fie implementate în zona Dobrogei, până la livrarea capabilităților antidronă comandate de Ministerul Apărării. Ministrul a adăugat că România este în contact permanent cu aliații și că se lucrează la măsuri suplimentare de întărire a securității pe Flancul Estic, o parte urmând să fie anunțate „în următoarele ore”, potrivit declarațiilor sale. Nevoia de sisteme la sol și referirea la „SAFE 8” În același mesaj, Miruță a afirmat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol și a susținut că acestea nu au fost asigurate prin decizii luate „de la începutul războiului din Ucraina”. El a mai spus că, în mandatul său interimar, înzestrarea Armatei este prioritatea numărul 1 și că „pentru prima oară în SAFE” România ar avea „8 sisteme de apărare antidronă”. Contextul incidentului: drona a căzut într-un bloc, două persoane rănite ușor În noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească Geran-2 a căzut prin acoperișul unui bloc de 10 etaje din Galați. Două persoane au suferit răni minore, drona prăbușindu-se în zona holului, lângă camera liftului. Locatarii au fost evacuați, iar răniții au fost transportați la spital pentru investigații. [...]