Știri
Știri din categoria Apărare
Pușcașii marini americani încearcă să reducă drastic costul doborârii dronelor prin trecerea de la rachete care pot ajunge la 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei) pe interceptare la muniție de ordinul a 10.000 de dolari (aprox. 46.000 lei), folosind sistemul antiaerian MADIS, potrivit Digi24.
Într-un exercițiu militar desfășurat în Filipine, armata SUA a prezentat modul în care MADIS (Marine Air Defense Integrated System) poate oferi comandanților mai multe opțiuni de angajare a țintelor – de la tunuri și mitraliere până la rachete și război electronic – astfel încât să nu fie consumată muniție scumpă împotriva unor drone relativ ieftine.
Sistemul MADIS este alcătuit din două vehicule blindate JLTV (Joint Light Tactical Vehicle), care au înlocuit Humvee, fiecare cu rol distinct:
Ambele platforme au, potrivit articolului, tunuri automate, o mitralieră mai mică și sisteme de război electronic (capabilități de bruiaj și contramăsuri electronice). Wall Street Journal este citat ca sursă pentru faptul că MADIS devine tot mai important în operațiunile antidrone ale armatei americane.
Problema de fond este raportul cost-efect: dronele Shahed folosite de Iran și Rusia ar costa în jur de 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei), în timp ce unele interceptări s-au făcut cu rachete mult mai scumpe.
În Orientul Mijlociu, SUA și statele din Golf au folosit inclusiv rachete aer-aer AIM-120, care costă 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei), conform unui raport al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) de la Washington, menționat în material. În același timp, o rachetă Stinger ar costa 430.000 de dolari (aprox. 2,0 milioane lei), potrivit fostului tehnician în muniții Steven Sawyers, citat de Digi24.
Prin comparație, avantajul-cheie al MADIS este utilizarea unui tip de muniție care explodează în apropierea țintei, ceea ce permite doborârea dronelor fără lovire directă. Chiar dacă pot fi necesare mai multe rafale, costul muniției ar fi „în jur de 10.000 de dolari” (aprox. 46.000 lei), conform aceleiași surse.
Materialul menționează și sistemul Coyote (un interceptor descris ca „pe jumătate rachetă, pe jumătate dronă”), folosit în războiul din Orientul Mijlociu, cu un cost estimat între 100.000 și 125.000 de dolari (aprox. 460.000–575.000 lei), potrivit lui Sawyers.
Pe lângă cost, mobilitatea MADIS este prezentată ca un argument operațional pentru pușcașii marini, în contextul pregătirilor pentru o posibilă confruntare cu China în jurul Taiwanului și în Marea Chinei de Sud.
În exercițiul din Filipine, sergentul american Noah Konie a descris dificultatea luptei antidrone, inclusiv faptul că unele rafale au ratat înainte ca ținta să fie doborâtă, în timp ce o rachetă Stinger „și-a lovit ținta din prima încercare”.
„Sunt așa de multe tipuri de drone, încât nu știi exact cu ce o să te lupți”, a explicat Konie. „Speri că informațiile pe care le ai sunt corecte, dar pleci la luptă cu tot ce ai la dispoziție, sperând că totul va fi bine.”
În ansamblu, MADIS este prezentat ca o soluție care lărgește „meniul” de opțiuni tactice – de la bruiaj la foc de tun și rachete – pentru a potrivi arma cu ținta și a limita consumul de muniție scumpă în fața dronelor ieftine.
Recomandate
Publicarea imaginilor cu doborârea a două drone Geran indică o capacitate de reacție rapidă a apărării aeriene , într-un episod în care ținte aeriene au intrat neautorizat în spațiul aerian al României, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că imaginile au fost surprinse în misiunea de sâmbătă seara, când piloții a două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au doborât două drone de tip rusesc Geran deasupra Mării Negre. Evenimentul a avut loc după ce radarele au detectat un grup de ținte aeriene la aproape 120 de kilometri est de Insula Șerpilor , care se deplasau spre sud-vest și au intrat ulterior în spațiul aerian românesc. Cronologia interceptării, potrivit MApN MApN indică o succesiune strânsă a momentelor-cheie, de la detectare la neutralizare: prima dronă a fost detectată în spațiul aerian românesc la 17:59 și a fost interceptată de un F-16 la 18:01; a doua dronă a fost detectată la 18:01 și a fost interceptată și distrusă de un alt F-16 la 18:05, la patru minute după pătrunderea în spațiul aerian românesc. Potrivit Ministerului Apărării, ambele aparate fără pilot au fost neutralizate deasupra apelor teritoriale ale României, după ce au fost identificate ca drone. Mesajul MApN și contextul de securitate din Marea Neagră În comunicatul publicat pe Facebook, MApN a descris acțiunea drept: „Ținte reperate, identificate, angajate și neutralizate! Imagini surprinse în timpul misiunii desfășurate seara trecută de piloții români pentru neutralizarea celor două drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc”. Ministerul a mai precizat că imaginile au fost furnizate de oficiali de la Baza 86 Aeriană Borcea . În context, Antena 3 notează că, în ultimele săptămâni, conflictul dintre Rusia și Ucraina s-a extins și asupra Mării Negre, iar săptămâna trecută două nave comerciale au fost atacate cu drone despre care se crede că ar fi rusești, în apele teritoriale românești. Totodată, publicația menționează că Ucraina și Federația Rusă continuă atacurile reciproce, în pofida unui „armistițiu energetic” anunțat recent de președintele american Donald Trump, menit să oprească temporar loviturile asupra infrastructurii energetice. [...]
Prăbușirea unui Su-30 în Kaliningrad ridică semne de întrebare privind siguranța zborurilor de instruire , după ce un avion de vânătoare rusesc s-a prăbușit în timpul unui zbor planificat, iar echipajul a ajuns la spital cu răni, potrivit Meduza . Ministerul Apărării din Rusia a transmis că aeronava Su-30 s-a prăbușit în regiunea Kaliningrad în timpul unui zbor de instruire „planificat”. Instituția susține că echipajul s-a catapultat și a fost evacuat, iar viața piloților nu este în pericol. Conform aceleiași versiuni, avionul a căzut într-o zonă nelocuită și zbura fără muniție. Unde s-a produs incidentul și care este starea piloților Canalul de Telegram Mash, descris ca fiind apropiat de structurile de forță, a precizat că este vorba despre un Su-30SM , care s-ar fi prăbușit în apropierea orașului Cerniahovsk , pe un câmp între localitățile Timofeievka și Zelionîi Bor. Potrivit acestei relatări, piloții au fost duși la un spital militar cu traumatisme. Separat, Meduza notează că un canal ucrainean de monitorizare, Exilenova+, a publicat o înregistrare video a prăbușirii, în care se vede că incidentul ar fi avut loc în apropierea unui cimitir. Ce nu se știe încă În informațiile citate nu este indicată o cauză oficială a prăbușirii. În lipsa unor detalii tehnice sau a unei anchete făcute publice, rămâne neclar dacă a fost vorba despre o defecțiune, o eroare de pilotaj sau un alt factor operațional. [...]
Acordul „Badr” semnat la Doha extinde cooperarea industrială de apărare între Turcia, Qatar, Pakistan și Indonezia, cu miză economică explicită prin producție militară comună, integrare între industrii și proiecte de cercetare-dezvoltare, potrivit The Jerusalem Post . Într-un comunicat citat de publicație, Ministerul Apărării din Turcia a precizat că documentul – denumit „Badr Memorandum of Understanding” – urmărește „adâncirea cooperării” și dezvoltarea de parteneriate, inclusiv prin exerciții militare și programe de instruire. Componenta economică este pusă în prim-plan de Ankara: acordul ar trebui să stimuleze cooperarea în producția militară, să crească capabilitățile militare și să susțină colaborarea în instruire tehnică, cercetare și dezvoltare. Ministerul turc afirmă că, prin valorificarea capacităților de producție ale fiecărei țări, inițiativa va facilita „cooperarea și integrarea”, va consolida capacitățile industriale de apărare și va permite acoperirea nevoilor „națiunilor aliate și prietene”. Context: Turcia își consolidează rețeaua de parteneriate în apărare Acordul vine pe fondul rolului tot mai activ al Turciei în sprijinirea apărării statelor din Golf, inclusiv a Qatarului, unde Ankara are o bază militară, în contextul războiului cu Iranul menționat în material. Totodată, Turcia își extinde arhitectura de cooperare și pe alte axe: în august, a semnat un pact de apărare mutuală cu Pakistan și Arabia Saudită, care prevede că un atac asupra uneia dintre părți este considerat atac asupra tuturor; marți, Turcia a transmis parlamentului pentru ratificare pactul cu Pakistan și Arabia Saudită, potrivit a trei surse parlamentare citate în articol; Ankara are legături strânse și cu Indonezia, „în special în industria de apărare”, conform aceleiași surse. Ce urmează Pentru acordul „Badr”, materialul nu indică un calendar de implementare sau proiecte concrete deja lansate. În paralel, evoluția cu impact instituțional imediat rămâne procesul de ratificare în parlamentul Turciei a pactului de apărare cu Pakistan și Arabia Saudită, pas care ar putea formaliza angajamentele de securitate ale Ankarei în regiune. [...]
Președintele Nicușor Dan cere o prezență militară americană mai puternică la Marea Neagră, argumentând că România își asumă costuri suplimentare pentru ca această consolidare să fie „mai utilă strategic” și „mai puțin costisitoare” pentru SUA , potrivit Știrile Pro TV . Mesajul este transmis într-un editorial publicat în „ The Daily Signal ”, pe fondul incidentelor recente cu drone și al escaladării riscurilor de securitate în bazinul Mării Negre. Incidentelor cu drone le este atribuit rolul de „semnal” pentru Washington În editorialul „Neclintiţi la margine: România pe flancul NATO de la Marea Neagră”, șeful statului invocă atacuri cu drone și incidente navale pentru a susține că relația strategică româno-americană trebuie ridicată „la un nivel superior”. „Recentele incidente cu drone din Marea Neagră arată că noile circumstanţe impun ridicarea nivelului de ambiţie al relaţiei strategice dintre România şi Statele Unite.” Nicușor Dan descrie inclusiv o intervenție în care două avioane F-16 românești ar fi doborât două drone „cu motor cu reacţie” care ar fi pătruns în spațiul aerian românesc deasupra Mării Negre, precum și două incidente maritime consecutive, la mai puțin de 24 de ore distanță, în 14–15 octombrie, cu solicitări de asistență și operațiuni de salvare. România își asumă „responsabilități și costuri mai mari” pentru a reduce nota de plată a SUA Unghiul central al textului este oferta explicită de a crește contribuția României pentru ca o prezență americană extinsă să fie mai eficientă și mai ieftină pentru partea americană. Președintele afirmă că România va continua investițiile în capacități, baze și poligoane și va rămâne aliniată politic și strategic. „Îşi va asuma responsabilităţi şi costuri mai mari, astfel încât o prezenţă americană consolidată în sectorul românesc al Mării Negre să devină strategic mai utilă şi mai puţin costisitoare.” În același argumentar, Nicușor Dan susține că România a răspuns solicitărilor repetate ale administrației Trump privind creșterea cheltuielilor militare și își prezintă achizițiile de echipamente moderne, „cel mai adesea americane”, drept parte a acestei alinieri. De ce contează: Marea Neagră, din zonă de comerț în „una dintre cele mai instabile” regiuni Președintele afirmă că, după anexarea Crimeei, Marea Neagră a trecut de la cooperare economică și comerț la o regiune cu instabilitate geopolitică ridicată și că România ar fi „cea mai expusă” efectelor colaterale ale războiului, invocând inclusiv riscuri de tip „război hibrid” (atacuri cibernetice, sabotaje, incursiuni cu drone, campanii informaționale). În acest context, el leagă consolidarea prezenței americane de descurajarea Rusiei și de reducerea riscului unei confruntări mai ample, indicând ca puncte de sprijin bazele de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu . Context: unde a fost publicat editorialul „The Daily Signal” este prezentată ca o publicație americană de orientare conservatoare, lansată în 2014 de The Heritage Foundation, iar în prezent independentă juridic de aceasta, cu focus pe politică, administrația federală, Congres și justiție. [...]
O nouă alertă aeriană în Tulcea arată că riscul de incidente la frontieră rămâne operațional , cu efect direct asupra procedurilor de protecție civilă și a rutinei de intervenție în nord-estul județului, potrivit Mediafax . Mesajul Ro-Alert a fost emis miercuri dimineața, în jurul orei 3:30, și a vizat „posibile incursiuni de drone”. Avertizarea a fost transmisă populației din nord-estul județului Tulcea. „Păstrați-vă calmul! Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă, În lipsa unui adăpost rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori” Potrivit ISU Tulcea, nu au fost înregistrate apeluri la 112 în urma alertei. Context: alerte repetate pe fondul războiului din Ucraina În ultimele luni, în județul Tulcea au fost emise mai multe mesaje de alertă aeriană, în contextul războiului din Ucraina și al riscului ca drone să pătrundă în spațiul aerian al României. Mediafax notează, citând MApN , că în 2026 au fost înregistrate 39 de atacuri în apropierea frontierei României și 35 de pătrunderi neautorizate pe teritoriul țării. În același interval, 6 drone au fost doborâte, iar autoritățile au găsit 44 de fragmente de drone și două mine marine. [...]
NATO își întărește supravegherea în Marea Neagră , într-o mișcare cu impact operațional direct asupra securității rutelor comerciale din zonă, după escaladarea atacurilor rusești asupra navelor civile, potrivit G4Media . Alianța va trimite mijloace suplimentare de supraveghere, inclusiv aeronave de patrulare maritimă, sisteme radar, drone și personal specializat în informații. Decizia vine pe fondul unor atacuri recente asupra navelor comerciale: armata rusă a anunțat că a lovit trei nave de marfă în portul ucrainean Reni și alte două nave comerciale care se îndreptau spre Odesa, relatează The Guardian, citat de G4Media. Miza este cu atât mai mare cu cât transporturile de cereale și produse agricole din porturile Ucrainei sunt descrise ca fiind esențiale pentru economia țării. Ce trimite NATO și la ce folosește Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a spus că ambasadorii NATO au discutat în Consiliul Nord-Atlantic despre securitatea în Marea Neagră și că alianța va suplimenta mijloacele din regiune pentru „supraveghere, recunoaștere și analiză criminalistică”. Desfășurarea anunțată include: aeronave de patrulare maritimă; sisteme radar; drone; personal specializat în informații. Efecte colaterale: risc mai mare pentru transport și asigurări O consecință imediată a deteriorării situației de securitate este creșterea riscului perceput pentru navigație. Materialul menționează că o nouă clasificare de „risc ridicat”, folosită de piața londoneză a asigurărilor maritime, acoperă acum întreaga Mare Neagră, cu excepția apelor teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei. În același context, G4Media notează că, pe fondul creșterii rapide a numărului de decese în rândul marinarilor civili, rutele din Marea Neagră au ajuns să fie considerate printre cele mai periculoase din lume. România, mai des în alertă aeriană Preocupările s-au intensificat și din cauza unor presupuse atacuri rusești care s-ar fi apropiat de apele teritoriale și zonele economice exclusive ale Bulgariei și României. În weekend, România a mobilizat avioane de luptă pentru a doborî două drone suspectate a fi rusești, aflate deasupra teritoriului său. Ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat că dronele erau probabil modele rusești de ultimă generație și a indicat viteza de 450 km/h, afirmând că ar fi vorba despre drone Geran-4, echipate cu motor turbopropulsor. Potrivit datelor prezentate, România a înregistrat 35 de pătrunderi neautorizate ale dronelor în spațiul aerian de la începutul acestui an, față de nouă în 2025, iar forțele române au doborât șase drone în acest an, comparativ cu niciuna anul trecut. [...]
